Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Video » S » Displaying items by tag: antologie
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: antologie

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folcor aromân grămostean. În această antologie au inclus separat de celelalte categorii poezia Puntea di Larsa. Poezia a fost prezentată în două variante, cu versiuni româneşti ale editorilor. Aceştia explicau într-o notă de subsol că Larsa este termenul aromân pentru numele oraşului Larisa din regiunea greacă Tesalia..

Într-una din variante, vestitul meşter Iancu pune priu cu fiul împăratului că va reuşi să construiască un pod la Larisa. Dar cei 50 de meşteri angajaţi constatau că ce lucrau ziua se dărâma noaptea. O pasăre îi dezvăluie lui Iancu faptul că reuşita construcţiei cere un tribut şi atunci Iancu o cheamă pe soţia sa Chiraţa. El o păcăleşte că a scăpat inelul în puţ şi-i cere să i-l scoată de acolo: Chiraţa plîndzi, azghileaşti, Iancu l'i-arcă laţlu di guşi: - Cumu plîndzi Ianachilu tu leagînu,Ş-cumu treamburî perl'i a mei, Aşi s-treamburî puntea Larsa. Ş-cafi anu curbanî ş-cadî. (Bine mîna nu-ntindea, Iancu laţul îi punea, Plîngea, biata, şi striga: - Precum Ianachi când boceşte, Păru-n capmi se clinteşte, Puntea să se zguduiască, Şi-n toţi anii om jertfească.)

II.
Trei lai masturi alîvdaţ,
Ş-lucra puntea di Larsa.
Dzua adra,
Noaptea aspîrdzea.
Protlu masturu ş-lîcrîmeadzî.
- Masture, ţi-ţ lîcrîmaşi?
- N'-cădzu vula, cumu lucramu.
Dimîndaţ ali Chiraţî,
Z-inî cu Ianachi di mînî.
Ia-u Chiraţa, iu ma ş-ini.
- Bun'-vî dzua, voi cumnaţi.
- Ghini vinişi, lea Chiraţă.
Cîtu intră laia Chiraţî,
El'i - cu parlu tu hicati!
- Na, na, na, cumnaţl'i a mei,
Cumu treamburî truplu a meu,
Aşi s-treamburî puntea aestî;
Cumu fudzi laptili a meu,
Aşi s-fugî arîulu aestu;
Cumu aurî Ianachilu a meu,
Aşi s-aurli arîulu aestu:
Dzaţi s-treacî ş-trei s-neacî.
(Trei meşteri se trudeau,
Puntea din Larsa durau,
Ziua ce dura,
Noaptea se surpa.
Mare meşter lăcrima.
- Meştere, ai lăcrimat?
- Bolobocul l-am scăpat.
Spuneţi-i Chiraţei să vină,
Cu Ianachi cel mic de mînă.
A venit biata Chiraţa:
- Cumnaţii mei, bun găsit.
- Chiraţă, bine-ai sosit.
Ea nici bine n-a venit,
Ei cu parul au lovit.
- Voi cumnaţi, fiţi blestemaţi!
Precum trupul meu zvîcneşte,
Precum laptele-mi ţîşneşte,
Apa-n puhoaie să crească,
Puntea să se zguduiască;
Şi cum urlă al meui băiat,
Urle rîul ne-ncetat,
De-or trece pe punte zece,
Din ei, trei să se înece.)

Editorii remarcă în Introducere că această poezie ilustrează în cadrul geografic balcanic motivul românesc al meşterului Manole, subliniind ''forţa impresionantă'' a blestemului mamei.

SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. XIII, 372-375.

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean.
În partea a treia a acestei antologii au inclus obiceiuri refritoare la principalele momente ale vieţii, printre care şi nunta.


Surse orale au fost următoarele 18 persoane de sex feminin şimasculin născute în Bulgaria şi care locuiau în această ţară sau în România: Adam S. Stere, Adam S. Teodora, Arac Dumitru, Buşu S. Elena, Capandela N. Maria, Caraiani N. Chiraţa, Caraiani I. Elena, Caraiani G. Zoiţa, Caramihai S. Maria, Caraula D. Mihai, Cîşeric Maria, Cocea Dumitru, Cuţumişa N. Mihai, Derdina I. Elena, Livendu T. Mihai, Lîla Gheorrghe, Lîla G. Teodora, Tasuni M. Atanase.


Obiceiurile privind nunta se împart cronologic în trei categorii: cele de dinainte de nuntă, nunta şi cele de după nuntă.


Obiceiurile de dinainte de nuntă încep cu înţelegerea dintre taţi, recurgerea la peţitor, semnulu nicu (logodna mică), bîşearea (logodna mare), petrecerea de după logodnă.


Nunta începe miercuri cu hainele mirilor şi plămădirea aluatului (aprindearea aloatlui). Joi are loc frământarea aluatului (frimtarea aloatlui) şi invitarea naşilor şi rudelor (cîlisirea nunloru şi a soil'ei). Vineri are loc expunerea zestrei (scoaterea doarîlor) şi pregătirea mâncărurilor (adrarea mîcărloru). Sâmbîta avea loc invitarea nuntaşilor (cîlisirea cuscîrloru), steagul (hlambura), gătitul miresei cu costumul de mireasă, salba de mireasă (arîvoana), petrecerea de sâmbătă seara. Duminică avea loc bărbieritul mirelui (sursearea grambolului), îmbrăcarea mirelui (alîxearea grambolului), binecuvântarea mirelui (hirtisearea grambolului), plecarea la mireasă, sosirea la mireasă, ploconul pentru mire şi masa la mireasă, aducerea miresei şi binecuvântarea mirelui, încărcarea zestrei, despărţirea de părinţi şi de familie şi plecarea miresei, sosirea la casa mirelui, mărul (merlu), intrarea miresei în casa mirelui, binecuvântarea miresei şi masa la ginere. La avea loc arcarea doarîlor (oferirea cadourilor), giucarea doarîlor (''jucarea'' cadourilor), vizita rudelor din partea miresei. Marţi are loc petrecerea la casa mirelui cu rudele acestuia şi noaptea mirii se culcau pentru prima dată împreună. Miercuri aveau loc dovada castităţii, ridicarea voalului (pişchirusearea), mireasa la apă (nveasta ntreapî), spălarea pe mâini (larea mînloru), schimbarea hainelor de nuntă (dîzlîxearea), desfacrea steagului (aspîrdzearea hlamburei), mireasa toarce (nveasta toarţi), mireasa cîntă (nveasta cîntî), prima vizită a tinerilor căsătoriţi.


După nuntă avea loc vizita tinerei neveste la părinţi (turnarea nveasttl'ei).

SURSA
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 402-476.

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. În partea a treia a a acestei antologii au inclus obiceiuri de înmormîntare printre obiceiuriile privind momentele importanmte ale vieţii.


Sursele orale privind obiceiurile de înmormântare au fost următoarele 8 persoane născute în Bulgaria şi care trăiau în această ţară sau în România: Adam S. Stere, Adam S. Teodora, Arac Dumitru, Buşu S. Elena, Caraiani I. Elena, Caraiani G. Zoiţa, Cîşeric Maria, Lîla G. Teodora.


De arădzli ti ngrupari (rîndiuielile de înmormântare) se ocupau femeile din familie.
O persoană care trăgeasă moară era supravegheată (avigl'eatu) de două femei bătrâne dinn familie şi una din afara familiei, decesul nesupravegheat fiind considerat un păcat. În perioada agoniei nu se plângea în preajama muribundului, ca să nu-lu toarnî (să ''nu-l întoarcă'' de la moarte).


În momentul decesului, bătrâna din afara familiei are grijă ca decedatul să ţină capul drept, în caz contrar ar fi urmat ăs moară o rudă.
După deces, una din bătrâne îi închidea pleoapele şi îi lega fălcile cu o basma neagră la bătrâni şi albă la tineri, în caz contrar mortul nu ar fi putrezit timp de trei ani.Apoi se puneau câte două lumânîri la cap şi la piciaore şi se aprindea candela.
Dacă decedatul era capul familiei, soţia punea în cap un obiect de fier pentru sănătatea familiei.
Dacă fusese o moarte grea, dcedatul era întors spre răsărit, iar hainele sale erau donate unui vecin sărac care le primea spunând Dum' l'eartî-lu (Doamne, iartă-l).
Corpul era spălat şi îmbrăcat în haine de înmormântare de persoane în vârstă, care primeau obiecte noi de îmbrăcăminte sau alimente, apa fiind aruncată departe de casă. Apoi mortul era aşezat pe podea, pe o velinţă.
Oglinda din camera mortului era acoperită de pânză neagră, în caz contrar decdatul s-ar fi transformat în strigoi (vîrculacu). De asemenea,pragul de sus al uşii de intrare era acoperit cu pânză neagră, iar la poartă se punea un steag negru.
Copiii, bărbaţii şi rudele puneau pe braţ o fâşie de pânză neagră, iar femeile şi fetele îşi acopereau capul cu o basma neagră (duvale)). De asemenea, bărbaţii nu se bărbiereau şi nu se tundeau 40 de zile.
Sicriul era aranjat de bătrâne din afara familiei, iar bărbaţii din afara familiei puneau mortul în coşciug cu picioarele spre uşă. Bătrâna care îi ănchisese pleoapele îi leagă mâna dreaptă peste cea stângă, iar pe piept îi punea o iconiţă.Apoi îi punea în nări şi la ochi tămâie, tămâind mortul şi camera pentru a izgoni ''spiritele rele'', uşa rămânând deschisă până la scoaterea mortului din casă.
Femeile venite din sat aprind lumânări la capul mortului, aducând flori şi fructe şi spunând la intrare Dum' l'eartîl-lu. Rudele căsătorite îi sărută fruntea, iar cele nemăritate mâna. Unele femei pun în buzunarul mortului bani sau boabe de grâu,, prin care transmit ncîliciuni (complimente) morţilor din familiile lor.
Bocetele sunt exprimate pe rând de femei din familie, care îşi lovesc palmele în timp ce vorbesc despre viaţa decedatului. Nu se bocea după apusul soarelui, pentru ca mortul să nu se prefacă în strigoi. Puteau boci şi femei străine, care transmiteau morţilor din familiile lor prin cel decedat ''veşti'' despre cei în viaţă.
Înmormântarea avea loc la trei zile după deces, cu excepţia zilei de luni, pentru ca să nu moară cineva la scurt timp.După slujba din casă, înainte ca mortulsă fie scos din casă, o bătrână îi pune în gură o monedă de aur ''ca să plăteascăvama''.Sicriul este scos din casă de patru bărbaţi din afara familiei, moment în care începe să bată clopotul (câmbanea) bisericii. O bătrână varsă apă în urma mortului şi sparge un obiect spunând s-moarî moartea (să moară moartea), iar cei prezenţi îşi făceau de trei ori semnul crucii şi spuneau Dum' l'eartî-lu.
Pe drumul spre biserică şi cimitir (mirminţi), cortegiul era condus de o bătrână din afara faamiliei cu gârnulu (grâu fiert). La răscruci de drumuri se făceau scurte slujbe, iar familia arunca bani pentru copii.
După slujba de la biserică, mortul este acoperit cu o pânză albă, pe care preotul desenează un schelet omenesc cu o bucată de cărbune, obicei menţionat în Bulgaria ultima oară în 1934.
Apoi rudele îşi ilua rămas de la decedat, făcându-şi de trei ori crucea, sărutând iconiţa şi fruntea sau obrazul mortului, punând în coşciug câteva monede. La urmă, cea mai apropiată rudă a mortului îşi punea două boabe de grâu în buzunarul drept, pentru a-l visa în prima noapte.
După ce sicriul era pus pe marginea gropii de patru bărbaţi din afara familiei, o bătrână scotea basmau cu care fuseseră legate fălcile decedatului şi o punea în sicriu, dezlega picioarele şi lua iconiţa de pe piept, precum şi banii din coşciug, pe care îi dădea groparilor sau cerşetorilor.. După slujbă, preotul stropea mortul cu vin amestecat cu ulei. Aceste momente erau însoţite de bocete. Preotul arunca primul pe coşciugul coborât în groapă un pumn de pământ, urmat de asistenţă, spunând Dum' l'eartîl-lu. Un singur bărbat asistă la acoperirea mormântului, celelalte persoane spălându-şi mâinile la fântâna din cimitir şi primind colivă de la o bătrână la poarat cimitirului, pentru care se spune Dum' l'eartîl-lu.

La casa mortului se ţine masa de pomenire, care este binecuvântată de preot şi la sfârşitul căreia fiecare mesean spune Sî-l'i si-aflî (să i se găsească). De asemenea, se oferă mâncare cerşetorilor care se adună lângă casă. La plecare se oferă preotului pachete de mâncare şi o arizî sau bîrbutî (prosop mare alb), prosoape fiind oferite şi rudelor, în timp ce străinii primeau batiste.

Timp de trei zile după înmormântare, pe locul din casă unde a stat mortul se punea o farfurie cu mâncare şi o felie de pâine, iar la masă i se rezerva locul şi tacâmul, deoarece se credeacă timp de trei zile sufletul mortului rămâne în casă. La începutul mesei, cel mai în vârstă din familie vărsa o lingură de mâncare pe jos zicând ti morţî (pentru morţi), la care ceilalţi răspundeau  Sî-l'i si-aflî.
În primele două zile după înmormântare, nu se mergea la mormânt pentru ca mortul ''să se aşeze'' mai bine în graopă. În a treia zi, după apusul soarelui, rudele merg la mormânt cu flori, lumânări şi apă. După ce se făcea de trei ori semnul crucii, se săruta crucea, se aşeazu florile şi lumânările aprinse pe mormânt. În timp ce femeile bocesc, o bătrână udă cu apă mormântul de la cap spre picioare. La plecare se ofereau cerşetorilor bani.

Pomenirea mortului se făcea la trei zile de înmormântare, la nouă zile, la 20 de zile, la 40 de zile, la trei luni, la şase luni, la un an, la un an şi jumătate şi la trei ani. La fiecare termen se mergea la cimitir şi se făcea parastas (cîntari sau misali).
Timp de 40 de zile după înmormântare candela din casă rămâne aprinsă, iar oglinzile acoperite cu pânză neagră. Doliul de la uşă şi de la poartă era menţinut şase luni, iar timp de trei ani nu se făceau petreceri şi vizite.

La trei ani de la înmormântare se făcea deshumarea cu participarea rudelor. O bătrână strângea osemintele într-un săculeţ de pânză albă, pe care preotul le sfinţea cu untdelemn amestecat cu vin, tămâind în acelaşi timp mormântul. Osemintele erau aşezate la capătul mormântului. Groparii primeau îmbrăcăminte, iarasitenţei şi cerşetorilor li se oferea colivă la ieşirea din cimitir.
Dacă defunctul nu putrezea în cei trei ani, se credea că făcuse păcate mari, familia făcând parastase sâmbăta şi duminica la mormânt. Timp de 40 de zile se aduceau la biserică prescuri şi untdelemn, se aprindeau lumânări şi se spuneau rugăciuni. Femeile din familie îngrijeau biserica, iar preotul pomenea la toate slujbele numele mic al mortului. Se dădeau săracilor obiecte de îmbrăcăminte, iar cerşetorilor alimente, pentru care se spunea Dum' l'eartî-lu. După şase ani se făcea a doua deshumare.



SURSA:
Nicoalae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 477-483.

 

Poezii de G. Ceara în antologia H. Cândroveanu – K. Iorgoveanu

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie lirică cultă cei doi editori au inclus trei poezii ale lui George Ceara (1881-1939), cu ''transpuneri'' româneşti în viziunea lui H.C.

Cîntic (Cîntec) - motiv folcloric

Armâna s-aspila
La nă fîntînă-araţe
Ş-tu apă-şi ghilicea
Aleapta-l'i muşiteaţă:
- ''Moi niată cum nu-şi fu,
Albeaţă ca di anghil,
Voi ocl'i chindisiţ
Şi dzeane cundil'iate
Subţîre mesi-a mea
Şi trup ca chiparişlu
Cari gione va vă l'ia
Şi cari va vă hîrsească?''
Araţea ploae avde
Şi lailu loc îi greaşte:
- ''Io, feată, va ti l'iau,
Şi io va li hărsescu!''
(Şi mi se limpezea
Cu apă de fîntînă,
Şi în apă-şi oglindea
Mîndreţea-i de cadînă:
- ''Tu, chip de cadră veche,
Descins din paradis, -
Voi, ochi fără pereche, -
Sprînceana mea de vis,
Şi tu, mijloc mlădiu,
Şi trunchi de chiparoasă, -
Menite sunteţi - cui,
Să vă aducă-n casă?''
Şi lespedea aude -
Şi zice de sub unde:
- ''Îmi eşti menită mie,
Tu, glas de ciocîrlie!'')


Te-aştiptai (Tot te aştept) 

Te-aştiptai aseară s-vini
Sum umbrata ţea di chini
Pat di muşcl'iu si-ţ adar,
Feata mea di picurar, -
(Tot te aştept de zile-ntregi
Pe la pinii nalţi să treci
Să-ţi fac pat de muşchi şi dor
Fată mîndră de păstor.)

Te-aştiptai şi nu vinişi,
Vruta mea, mi agărşişi?
Şi-agărşeaşte-ahîtă vreare,
Dulţe, scumpa mea vişteare?
(Eu te aştept neîncetat,
Tu, iubito, m-ai uitat...
Spune-mi, draga mea comoară,
Dragostea, poate să moară?)

Moi lilice dit livădz,
Tot cu tine mi-nvisedz;
Azi dimneaţa cînd sîrmai
Tot tră tine io-ntribai!
(Floarea mea, floare de plai,
Nopţi de-a rîndul te visai;
Azi plecai la oi bolind,
Că te port mereu în gând!)

Munţîl'i mi-ntriba cu dor:
- ''Iu-i lilicea munţîlor?''
Şi fîntîna-ni puşpura::
- ''Iu-ni ţ-u, gione, vruta ta?''
(Mă întreabă munţii-n cor:
- ''Unde-i floarea codrilor?''
Izvorul mă ispiteşte:
- ''De la mîndra, ce mai veste?...)

Ni pitricu muşeata-ni dor (Îmi trimise mîndra dor)

Ni pitricu muşeata-ni dor
Lilici dit hoara lor,
Şi-cu lilici cartea avea
Şi tu carti ni scria,
Îni scria jilos şi-amar:
''Gione picurar!
O, lai gione dit tu munte,
Cu luţiafirlu tu frunte,
Gione picurar!
(Îmi trimise mîndra dor -
O floare din satul lor,
Şi în floare - o scrisoare,
Că-mi vine să pier, să mor:
''Dragul meu păstor!
Dragul meu păstor din munte,
Cu luceafărul pe frunte,
Dragule păstor!)

O, lai gione picurar,
Di cînd niarssişi cale-ambar - 
S-lîndzidzîră laile oi,
Că nu-i vîrnu dinăpoi;
Putridzî şi-a meu cutar,
Gione picurar!
Plîngu fadzl'i şi fîntînile,
S-deapăru, s-dirină chinil'i,
Gione picurar!
(Tu - păstorul meu cel drag,
De cînd m-ai lăsat în prag -
Oile-s bolnave-moarte,
Că nu-i cine să le poarte;
S-afundă tîrla-n mohor,
Dragul meu păstor!
Plîng fîntîni şi plîng cei fagi,
Plîng şi pinii tăi cei dragi,
Dragul păstor!)

O, lai gione picurar
Di cînd niarsişi cale-ambar - 
S-lîndzidzîră nialele,
Nialele ca stealile,
Că nu pot tra s-le-angan iar,
Gione picurar!
Şi va s-cheară laile niale!
Nilă nu-ai, gione, di eale,
Gione picurar!
(Tu - păstorul meu cel drag,
De când m-ai lăsat în prag -
Tînjesc toate mielele,
Mielele ca stelele,
Că eu ne le zic de dor,
Dragul meu păstor!
Şi-au să piară oi şi miele -
Cum ţi-e milă de ele,
Dragule păstor!)

O, lai gione picurar, gionle-a meu,
Si-ni te-ajungă dorlu greu,
Dorlu greu di vicil'i-a tăi,
Şi di doi doil'i-ni ocl'i lăi,
Şi s-te-aducă cama tr-oar',
Gione picurar!
Vinu, gione, vinu, frate,
Nu-i picat di-a meale niate,
Gione picurar!''
(Dragul meu, o - dragul meu,
Să te-ajungă dorul greu,
Dorul de mioare dalbe
Şi de ochii-mi ca smaralde, -
Să te-ntorci pe vînt, pe nor,
Dragul meu păstor!
Vino, nu întîrzia,
Că îmi trece vremea mea,
Dragul păstor!'')


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 194-196.

 

În 1985 Hristu Cîndroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie de poezie cultă aromână, editorii au selectat trei poezii ale lui Nicolae Velo (1882-1924): Tradziţ calul (Puneţi şaua..), Şana şi ardirea-a Gramostil'ei (Şana şi arderea Gramostei) şi Moscopolea (Moscopolea). Primele două poezii au fost ''transpuse'' în română de H.C., iar a treia de K.I.


Tradziţ calul (Puneţi şaua...)

- Tradziţ calul cama-agale,
că mi-arupe dor şi jeale,
greaşte muma şi s-dinică...
- Hil'iu-a meu, nic eşţî nică!
Va-ni ti duţi tu xinătate -
nu-ai aclo tată, ni frate!
Ma, ţi s-fac şi eu, mărată?
La armâni aşi-i scriată:
di tu soarte pîn' tu moarte
fug prit xeane mult diparte
ş-di-a lor casă nu şi-au parte!
Du-ni-te, hil'iu, cu Dumnidzău.
Nîs s-ti-ascapă di arău,
s-ti-afirească di duşman
ş-să-ni ti-aducă dup-un an.
(- Puneţi şaua mai încet,
Să mă mai uit la băiet!
Zice muma lăcrimînd...
- Că-mi eşti, fiule, plăpînd,
Şi te-i duce prin străini,
Unde sînt oameni haini!
Nu te-aş lăsa eu - ehei,
Dar la noi e obicei,
Să-ţi tot cauţi de noroc -
Ba-ntr-un loc, ba în alt loc...
Du-te dar, cu Dumnezeu,
Care te-o păzi de rău
Şi-o avea grijă de tine,
Să te întorci din nou la mine.)

Şana şi ardirea-a Gramostil'ei (Şana şi arderea Gramostei) - fragment final
...
S-lumtă săptămîni întredzî,
mulţî cad, nu poţî s-aledzî.
Ş-tot ma s-bat aşi doi meşi
grămusteani cu arbineşi.
Grămusteanil'i s-ţîn, nu s-da,
ma bărutea s-bitisea;
ş-cînd bărute nu lă-armase,
s-alumtară di pit case.
Arbineşilor agiutor
lă vinea oamini di-a lor,
ş-cu iruşe-intrară-n hoară
ş-după Şana mult căftară.
Ma, la Hagi-Sterghiu,-n poartă,
Şana nîşi u află moartă,
cu armile nică tu mînă,
cum s-bătu mărata-armână,
cu-albu-l'i sin di sîndze mplin
ş-canda dzîţe cu virin:
''loaţ-ni mîrşea voi, pîngîni!
Nu s-da vii feate di-armâni!''
Di inate,-Ali-paşa
l-arbineşi lă dimînda
s-ardă hoara, să-l'i da foclu,
s-nu cunoască iu l'i-fu loclu.
Şi-arse Gramostea muşeată,
s-duse Gramostea-alăvdată,
ş-di vîr dzaţe nil'i di case
niţi semnu az nu-armase!
(Şi se luptă - săptămîni,
Cu puhoiul de păgîni!
Două luni - bieţi grămosteni,
I-înfruntară pe seimeni,
Şi aşa s-au tot bătut,
Pînă gloanţe au mai avut...
Gloanţele cînd le-au gătat,
Cu topoarele au luptat...
Dar, de-acum nu mai puteau,
Că duşmanii tot veneau...
Şi-a pătruns turcimea-n sat
Pe Şana o-au căutat -
Şi-au aflat-o acasă-n poartă,
Străpunsă de gloanţe, moartă,
Cu o durdă alăturea, -
Mulţi a secerat cu ea! -
Şi cu iia sfîşiată -
Parcă zicea, mîniată:
''Luaţi-mi hoitul - voi, păgîni!
Vie, nu v-am fost în mîini!''
Ali-paşa, umilit,
Pe loc a şi poruncit -
Să aprindă satu-anume
Şi să-l şteargă de pe lume!
Şi pieri Gramostea-n foc,
Gramostea fără noroc...
Şi din zece mii de case -
Numai numele-i rămase!)

Moscopolea (Moscopolea) - fragment final
...
Ma cînd viniră-a doau'-oară,
fîră nilă s-alumtară.
Piste mîrşi nîşi călcară
ş-tru Moscopole intrară.
Di inatea ţe l'i-avură
că tru dzaţe-ani nu putură
ca s-u calcă şi ca s-u fură,
nîşi s-u mpradă nu ma vrură;
ma di doasprădzaţi di locuri
îl'i băgară, cînil'i, focuri,
ca ţiva s-nu ma si-aleagă.
Ş-tru-ună săptămînă ntreagă
s-dusiră averile toate
ş-cu palatile muşeate.
Az Moscopolea îţ pare
ca vîrnu murmintu mare1
mărmuri frîmte-aclo s-ved nică
ş-inima ţî si dinică
cîndu treţi di u mutreşti
ş-fără s-vrei îţ vine s-greşti:
''Doamne,, ţe lăieţ au faptă,
di armînil'i-ahîte-au traptă?''
(Cînd veniră a doua oară,
fără milă se luptară.
Pe cadavre au călcat,
în Moscopole-au intrat.
De mînia ce-o aveau,
că de zece ani nu puteau
s-o supună şi s-o prade,
au trimis, pe ascuns, iscoade,
şi din douăsprezece locuri,
i-au pus cîinii,-atuncea focuri,
ca nimic să nu rămână.
Şi-ntr-o-ntreagă săptămînă
a pierit mîndra cetate
cu averi şi cu palate.
Azi Moscopolea îţi pare
un mormînt jalnic şi mare:
doar ruini de ziduri nalte,
marmoră din vechi palate.
De priveşti, inima-ţi plînge
şi îţi vine parcă a zice:
''Doamne, aromânii, oare,
ce păcate au făptuit,
de atît au pătimit?'')


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea româneacă, Bucureşti, 1985, pp.227-234.

 

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de antologie aromână.În această antologie de poezie aromână cultă, editorii au selectat trei poezii ale lui Nicolae Babu (1901-1967), transpuse în româneşte de H.C.: Dor di vruta, Parapun şi Tîş ca mîne...


Dor di vruta (Dor de draga(

Călduroasă ş-mult muşată
Era dzua hrisusită,
Cînd ti cunuscui eu tiune - 

Flitură di prumuveară;
(Era caldă, minunată -
Ziua aceea-n fir de aur,
Cînd te-am cunoscut, iubito,
Fluture de mai, tezaur;)

Cu-a tîu per glabin-flurie
Cu cusiţa-ţi displitită - 
Ş-cu-a ta boaţe ca di anghil,
Ţi-ni cînta pi ninga seară...
(Un şirag de galbeni- părul,
În cosiţe răsfirate,
Glas de înger, îngînat,
Ce-mi cîntai pe înserate...)

Di minuta hărioasă,
Ni te-avegl'iu cu foc mare - 
Cum se-aveagl'e cu-ngătane
Scumpa ocl'ilor lunină!
(Binecuvîntata clipă
O veghez de atunci, întruna,
Ca pe-a ochilor lumină -
Blînda, draga, dulcea, buna!)

Voi ca s-mor pîndar la tine - 
Ş-pînă cînd va s-am suflare,
Perlu-ţ galbin, ca fluria,
Tută era să-ni mi-avină.
(Şi-mi doresc să-i fiu pîndar
Clipei scumpe, neuitate,
Pletelor tale de aur -
Cît timp inima-mi mai bate!)


Parapun (Obidă)

Eaeam avuţ nă oară noi - 
Şi-agiumsim fără vatră!
Prit Pind nu s-ved cupii di oi - 
Nu s-avd ni cîni s-alatră.
(Cîndva eram cuprinşi, avuţi!
Aveam în Pind o vatră.
Azi munţii ne sînt trişti, tăcuţi...
Nici cîinii nu mai latră!)

Giadeile tute sunt irnii,
Ca moarte par livădzle - 
Că nu-s cărvăni, ni irghilii...
Cum nă chirură prăvdzle!...
(Şoselele-s pustii, pustii -
Imaşurile goale,.
Unde-aţi pierit, voi - herghelii,
Chervane în răscoale?)

Aurlă-arîulu lăhrăros
Şi-alagă - neale, neale:
I dipriună lănghăros - 
Di cînd nu-adapă neale.
(Aleargă rîul, năpustit
Din oarbele-i izvoare!
O, cît de mult şi-ar fi dorit
S-adape iar mioare...)

Şi-ma fug bărbaţl'i di la noi - 
Tu xeane, fug diparte...
Mul'ierle, - acasă - tu-arăzboi,
Ţas savane di moarte!
(Bărbaţii pleacă nencetat,
Norocul să şi-l cate...
Femeile, rămase-n sat,
Linţolii tot ţes, toate!)


Tîş ca mîne... (Lie - ciocîrlie)

Picurare, - di când lumea,
Di cînd Plasea puil'iu ti feaţe,
Ştiu c-aduţe maşi harauă
Boaţea ta, pri iu-ţi treaţe...
(Noi aşa te-am pomenit -
Lie - lie - ciocîrlie:
Glasul tău, pe unde treci,
Să aducă bucurie...)

Tră ţe ază, cînd azboairi - 
Ocl'iu-nghios ţă-ncrufuseaşte?
Pi la soia ta ai spusă
Di si văr dor ti tucheaşte?
(De ce azi, cînd urci spre cer -
Ochiu-n jos ţi-i pironit?
Ce tot zici în viersul tău,
Ce năpastă te-a lovit?)

Nacă puil'i-ţ, picurare - 
Văr lai vultur ţă-l'i fură?
Nacă niclu-a tău cuibair,
Văr vimt zur ţi-l surupă?
(Ciocîrlie, nu cumva
Ţi-a furat puii condorul?
Ori furtuna ţi-a spart cuibul -
De te macină-atît dorul?...)

Nu jilea  - o, picurare!
Di-a ta tihe nu ti plîndze,
Că furtuna cînd s-dizleagă - 
Şi-oarghiri di-aţel'i mări, l'i frîndze!
(Nu mai plînge, ciocîrlie -
Că aşa-i turbatul vînt,
Uneori, pînî şi arbori
Zmulge, culcă la pământ!)

Năsă nu ştie s-aleagă. Al'ei -
I-ţe-l'i iase-n cale:
Bradz, l'ianură, schini, lilice, - 
Tute-l'i sunt ca ţiva şel'ie...
(El n-alege! Cînd porneşte -
Mătură orice, oricum:
Sihlă, brazi, pajişti cu flori,
Tot părăduieşte-n drum...)

Nă-i scriată - picurare,
S-nu avem maşi gioc şi-cîntare;
Cum li hunupsim - di bune,
Aşi s-hunupsim şi-di-amare!
(Ciocîrlie, ne-o fi scris
Să le îndurăm pe toate,
Bune, rele - cum ne vin,
Cine le-ar putea socoate?)

Nu him fapţ pi-aestă lume
S-avem bană nicurmată:
Cînd ti minduieşti tră ninte,
Minduia-te şi-tră turnată...
(N-am fost hărăziţi pe lume -
Să trăim necontenit...
Cum au toate-ncepătură,
Toate au şi un sfîrşit.)

Ponda-nivirinare-alas-u!
Agărşeal'i puil'i chiruţ...
Tîş ca mîni, picurare - 
Va s-ai alţă, cama vruţ!
(Uită dar, amar şi chin -
Lie - lie - ciocîrlie!
Ai să ai din nou, alţi pui...
Ce-a ucis vîmtul - nu-nvie!)

SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp.364-366.

 

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie, editorii au selectat trei poezii ale lui Ion Foti (1887-1946), transpuse în română de H.C.: Boaţea muntilui (traducere după H. Heine), Arîulu (traducere după W. Goethe) şi Picurarlu.

Arăulu (Pîrîul)

- ''Arîu muşat şi lăvărsit,
Iu fudzî aşiţe-aghunisit?
Pi mardzineţ-ţ mi minduescu:
D-iu vini şi-iu nerdzî eu mutrescu.''
(- ''Pîrîu cu apă de cleştar,
Spre care zări tot curgi, sprinţar?
Că te petrec şi-mi zic în gînd:
Ce rosturi ai - tot alergînd?'')

- ''Io es dit cheatră scutinoasă,
Prit flori duc apa-ni hărioasă,
Şi-mutrescu mine ţer şi lună
Şi-a stealilor di foc curună.
(- ''Eu mă adun de printre nori
Şi de prin steiuri, să ud flori -
Şi curg, şi oglindesc întruna
Tot cerul, stelele şi luna...)

Alag zdurdit ca un ficior,
Mi pindzi-nclo ascumtu dor...
Şi-ni pare-a nia - s-nu-ni tradz jalea - 
Aţel din sus ni-aspune calea.''
(Şi zburd aşa necontenit,
Purtat de-un dor neostoit...
Şi curg mereu şi nu mi-e teamă,
Că Dumnezeu mă are-n seamă.'')


Boaţea muntilui (Glasul muntelui)

Tu munţî un picurar cînta
Cu boaţe-ahît jiloasă;
Acasă di tu-arniu s-turna,
Şi-cîrtit s-turna acasă:
- ''Ah, vruta-n prag mi-aşteaptă
I vruta-i măritată?''
Un scl'im dit munţ si-ndreaptă:
''I măritată!...''
(Doinea în munte un păstor,
În drumul sprei ubită;
Îl apăsa atîta dor
Şi-atîta grea ispită:
- ''M-aşteaptă mîndra mea să vin,
Ori îndrăgi pe altul?''
Ecoul se-ntorcea-n suspin:
''Pe altul!...'')

Şi-dipuni-aşi învirinat,
Cu plîng şi suschirare:
- ''Pi lume vîr nu-i ma lăsat
Ca mine tu-agîrşare.
O, vruta mea, nu-ţ cama-aduţ
Aminte, vrearea-i dusă!''
Dit văl'iuri plîngu fadzl'i tuţ:
''I vrearea dusă!...''
(Şi cobora mîhnit, mîhnit,
Cu ochii tot pe zare:
- ''Norocule, m-ai părăsit
În marea ta uitare!
O dragoste cum alta nu-i,
S-o uiţi cumva, se poate?''
Şi-l ajungea ecoul, şui:
''Se poate!...'')

Şi-tut doarme lailu picurar,
S-dirină maşi di-ahîntă-angusă:
- ''Şi-eara se-astingea dorlu-amar!...
Ma, ghinea mea di tora-i dusă,
Şi-tu groapă-ascachi di nil'i di-arale,
Şi-di dor ascachi, ah, maşi tu groapă!''
Dzem munţîl'i tuţ cu jale:
''Ah, maşi tu gropaă!''
(Şi geme tînărul păstor,
Şi sufletul îl doare:
- ''Cu ce să strîng atîta dor?...
Ah, cum se scapă oare
De cîte patimi te apasă -
De nu cumva prin moarte?''
Şi-i vine zvon de către casă:
''Prin moarte....!'')


Picurarlu (Păstorul)

Se-aştearnă pisti munţî neguri,
Prit văl'iuri nicurmat se-aştearnă
Uscată frundză, şi-ţerlu-ndzearnă
Minută ploaie. S-duse veara,
Şi-cu nîsă s-duc tu xeane iara
Cupiile toate, puil'i şi gionl'i;
Şi ca lail'i gulişani sunt ponil'i,
Că-i iarnă!
(S-ascund în neguri munţii nalţi,
Troian s-aşează frunza-n văi,
Şi plouă des - şi ţipă găi,
Prevestitor! Vara s-a dus...
Coboară turmele de sus,
Se duc şi păsări -din păduri
Şi nu mai cîntă prin răsuri,
Şi-i trist nespus!)

Se-aproache iarna greauă, pondă,
Se-aproache...Ţerlu tut se-angreacă
Cu nori ca lămni, şi cum va s-dzacă
Ahînţă meşi sum neauă loclu
Ca mort, şi-un dor- s-lu-ardeare foclu - 
Îni mi pitrunde şi-ni mi-arvindze;
Şi-tu cheptu suflitu-ni se-astindze
Şi-ni seacă!
(E iarna-n prag - o, vai şi-amar!
Se lasă cerul peste zări -
Şi nori închipuie-arătări,
Şi firea-ntreagă o să cadă
Sub trîmbe grele de zăpadă,
Şi mă pătrunde dor cumplit
Şi sufletul mi-i pustiit
Şi răvăşit!)

Tu vatră foclu bumbuneadză...
Şi-i ghine-acasă şi-arihate...
Si-ni daţ şi-amalamă şi-palate,
Si-ni daţ amirăril'e-ntreagă,
Si-ţe vor si-ni da, şi-iu vor s-mi bagă:
Ti tute-aeste nu-ni dau veara,
Livădzle, munţîl'i, ni flueara
Ţe bate!
(În vatră focul arde viu...
Şi-i bine tare-n adăpost,
Da-n casă eu nu-mi aflu rost...
Palate chiar - nu le rîvnesc,
Şi fug de trai împărătesc:
Mai bine daţi-mi un cimpoi
Şi tîrlele din munţi, cu oi,
Să vă doinesc!)

A! Mailu, cuclu si-ni vineare,
S-ni-alas tîmbarea udă, greauă,
Si-ni scot sugaril'i slaghi di neauă
Şi-ascumtu - s-cîntu sum cupace,
Si-ni umplu brînlu cu livoace...
Cu cuclu vine primuveara
Şi-atumţea-ascapă munţîl'i iara
Di neauă.
(Mi-e dor de Mai, mi-e dor de cuc,
Mi-e dor să lepăd zeghea grea,
Să văd cum mieii-mi zburdă-n nea,
Să-i duc în cîntece la rîu
Şi ghiocei să-mi prind în brîu...
Şi să mă scutur de urît,
Să ştiu că iarna a trecut -
Să rîd de ea.)


SURSA:
Hristu Cândrovevanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 345-347.

 

În 1985 Hristu cîndroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie de lirică aromână cultă, cei doi editori au inclus patru poezii ale lui Tache Caciona: Di-acasă (transpunere în română de K.I.), La isusire (H. C.), Ah, iară-ni bate ocl'iul... (K.I.) şi Di cu noapte (K. I.)

Di-acasă (De-acasă)

Noi cu suflit plin di suschir,
Auşeaticlu dit Ipir,
Dit tu şeaptedzăţi di hoare
Tu-al Papahagi Ghiţă mînă
Dăm apeana, ta s-vă spună
Părinteaştil-nă zboare:
(Noi, cu sufletu-n venin,
Toţi bătrânii din Epir,
Din vreo şaptezeci de sate,
Azi îi dăm condeiu-n mînă
Lui Papahagi, să spună
Părinteasca noastră carte:)

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat şapte poezii ale lui Nacu D. Scrima (1900-1941), cărora le-au ataşat transpunerilor în română: Muşata ohrideană (K. I.), Dit xeane (H. C.), Minduiri (K. I.), La Mărăşeşti (K. I.), Va-ni ti jilescu, gione (K. I.), Aşteptare (K. I.) şi Nă seară-n Valea Caldă (K. I.) .


Minduiri (Gînduri)

Ţîn frîmtea andrupîtă-n palmă
Şi ocl'i-ncărfăsiţ pi carte
Maşi minduirili-a meali alagă
Diparte, mult diparte...

(Cu mîna rezemată-n palmă
Şi ochii pironiţi pe-o carte,
Doar gîndurile-mi stol aleargă
Departe, prea departe...)

Cum lişor dit neguri s-disfaţi
S-puteam sî ştiu măratlu-ni tora
Mărata dada mea ţi faţi?

(Şi turla satului o văd,
Uşor, din neguri se desface -
O, de-aş putea să ştiu acuma
Sărmana mamă-a-mea ce face?!)

Poati mutreaşti dusă-n dzări
Poate-i cu aclu-n mînă ş-coasi
Ma cari s-ni spună-a nia tora
Di nu-i ud hirlu di mitasi?

(Poate priveşte, draga,-n zări
Sau poate toarce, coase...
Dar cine oare-mi poate spune
De nu-i ud firul de mătase?)



Nă seară-n Valea Caldă (O seară-n Valea Caldă)

Sirin ş-livar i ţerlu, ca lacrima curată,
Şi stealili ca bair, cu ună cîti ună.
Ş-luţeafirlu luţitlu-muşat, ocl'iu di feată,
Tut treambură ş-mutreaşti, muşata albă lună.

(Senin şi-albastru-i cerul, ca lacrima curată
Şi stelele-n şirag, ies una cîte una...
Luceafărul cel mândru - ca ochiul blînd de fată
Tot tremură pe boltă privind cu drag doar luna.)

Amînat dormu puil'i ş-chinil'i di altă parti
Nu s-avdi vîră boaţe,ni suschirări di vimtu.
Cloputli a cupiilor, diparti, mult diparti.
Asună lîvîroase, cu suflitlu-ni asvintu.

(Dorm păsările toate, stau brazii-n nemişcare...
O şoaptă nu se aude; nu-s adieri de vînt...
Doar clopotul de turme, răsună-n depărtare
Şi-ascult, cu-ndurerare, cu sufletu-n frămînt.)

Muscuvîlseaşti Flenga di erghi ş-di lilice
Ş-tahina. fisea-ntreagă s-dişteaptă ca dit vis.
Birbil'i acaţă s-cîntă, s-hîrseaşti iţi price
Ş-atumţea Valea Caldă ni si pare un paradhis.

(Din munţi miresme vin de ierburi şi de flori,
Natura se trezeşte în nori, ca dintr-un vis,.
Privighetoarea cîntă, risipă-i de culori
Şi-atuncea Valea Caldă îmi pare-un paradis.)



SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea românească, Bucureşti, 1985, pp. 349-361.

 

antologie, Caldă, Cândroevanu, Flenga, Iorgoveanu 1985, Minduiri, poezie, Scrima, transpunere, Valea, editor, Bucureşti, Cartea, Românească, Minduiri

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat opt poezii inedite ale lui Nicolae Caratana (1914-1992), transpuse în româneşte de H.C.


Cadru vecl'iu (Cadră veche)

Zghirări di oi di-ngios astes s-alină
Ş-alatră cîni picurăreşti la stîni.
Tu seara spindzurînda-n ţer şindîni - 
Ca-n vise s-avd fişeţe cum s-amină.
(Din vale urcă behăit de oi -
Şi latră cîini ciobăneşti, la stîne.
Ce candelabre-n ceruri - pînă mîne!
Şi - stins s-aud cum puşcă, în război...)

Cu cotlu pi-un cărlig ţînut cu mîna,
Picurăruşlu-aghalea închilueaşte.
Tu-a somnului avigl'eare - canda easte
Un fet-muşat ţi-aşteaptă măsa-l'i, dzîna.
(Cu cotul pe o caţă rezemat,
Păstoru-adoarme fără ştire, lin -
Şi ce poveşti, ce basme-n minte-i vin,
Cu feţi-frumoşi, cu fete de-mpărat!)

Căliva apusă, tu-amurdziş albastru - 
Avnînghipseaşte isişi Perivole!
Ascunsă, soarbe astru după astru.
(Coliba joasă, în amurg albastru,
Spre Perivole, din înalturi cată!
Pitită, soarbe astru după astru.)

La domnlu-a l'ei, căşarlu Cole, - anil'i
De-alumtă, tu chilia-l'i, ţimţ cu-arvole - 
S-adună s-ţînă, s-doarmă partizanil'i.
(Aici, oierul Cole - în toţi anii
De luptă grea - n-a obosit vreodată,
Să-şi ospăteze-n taină partizanii...)


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 406-411.

 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 5 din 7

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required