Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Site-uri » W-Y » Items filtered by date: Iunie 2012
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Iunie 2012

66)Mâcari di prashi cu masini - Mâncare de praz cu măsline

2,7 kg praz (prashi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts) în lungime (pi lundzimi) de (di) 5-6 cm. 400 grame de ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu). 50 grame pătrunjel se curăță, se spală și se taie mărunt. 300 grame măsline (masini) se opresc (s-upărescu). 100 grame pastă tomate (balion) se diluează în 100 ml apă. 50 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 100 grame lămâie (limonji) se spală și se taie felii (filii).

În tava (Tu tăvălu) unsă (aumtu) cu 100 ml ulei (untulemnu) se așează (s-andreg) prazul și se introduce (s-bagă) la cuptor (cireap) pentru (ta) a se rumeni (s-arushască). 400 grame ceapă se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 100 ml ulei, se adaugă pasta de tomate, 1 gram foi (frăndzi) de dafin, 1 gram boia de ardei dulce (chiper dultsi di piperchi), pătgrunjelul, 2 grame piper boabe, făina dizolvată în apă rece (aratsi), 30 grame sare (sari) și 10 ml oțet (puscă) la 9 grade. Se fierb (S-herbu) cca (vără) 10 minute. În sosul obținut (dzama adrată) se adaugă (s-adavgă) praz, măsline și 1,5 litri apă pentru fierbere (hirbeari), se amestecă (s-minteashti) pentru uniformizare (ta s-ameastică ghini) și se fierbe încă (nica) 20 minute.

Preparatul se prezintă pe platou sau (ică) farfurie (cinii), cu pătrunjel deasupra (pisupră), cu decor (opsi) de felii de lămâie. Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 120 grame praz, 125 grame sos și 30 grame măsline are o valoare nutritivă de462 kcalorii.

 

68)Mâcari di pătrăgeani viniti cu shuncă shi căshcăvalji - Vinete pane cu șuncă și cașcaval

1,5 kg vinete (pătrăgeani viniti) se spală (s-aspeală), se curăță (s-cură) de (di) coajă, se taie (s-talji) felii (filii) și se sărează (s-ansăreadză). 300 grame cașcaval (căshcăvalji) se curăță de coajă, din care 100 grame se rade (s-aradi). 300 grame șuncă semiconservată și 200 grame cașcaval se taie felii (filii) subțiri (subtsări) de mărimea egală (isa) cu cele de vinete. 5 (tsintsi) ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi), se sparg (s-frăngu) într-un (tu un) vas, se bat (s-batu) și se amestecă (s-ameastică) cu cașcavalul ras. 200 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni).

Feliile de vinete se trec prin 75 grame făină și se lasă (s-alasă) 2-3 minute pentru (ta) a absorbi (s-tragă) făina. Fiecare (Cafi) felie de vinete se așează (s-bagă) între (tu mesi) o felie de cașcaval și o felie de șuncă, apoi (deapoea) se trec prin făina rămasă (tsi armasi), compoziție de ou și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în ulei (untulemnu)  la foc moderat (di mesi).

Preparatul se prezintă pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece (aratsi).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoa re nutritivă de 590 kcalorii.

 

81)Mâcari di spanac cu burets la cireapu - Mâncare de spanac cu ciuperci gratinat

3 kg spanac se alege (s-aleadzi), se curăță (s-cură) de (di) cotoare (codz) și se spală în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api). 500 grame ciuperci (burets) proaspete se curăță, se spală și se taie (s-talji) felii (filii). 200 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 500 ml lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). 3 ouă (oauă) se spală. 300 grame cașcaval (căshcăvalji) se curăță și se rade (s-aradi).

Spanacul se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în cca (vără) 2 litri apă clocotită (undată) cu sare (sari) pentru (ta) a se opări (s-upărească) cca (vără) 10 (dzatsi) minute. După (Dupu) ce (tsi) se opărește, se scurge (s-astricoară) de apă, se răcește (s-arătseahti) și se taie cu cuțitul (cătsutlu). Ciupercile se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în unt (umtu), puțină (niheamă) apă și sare. Restul (Alantu) din 200 grame unt se topește (s-tucheashti) într-un vas, se adaugă (s-adavgă) făina cu laptele și se amestecă (s-ameastică) continuu pentru a nu se forma (s-nu adară) aglomerări (văvălushi). Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) până (pănă) ce se îngroașă (s-angroashi), după care (cari) se trage (s-tradzi) pe marginea (mardzina) plitei și i se adaugă ouăle, unul câte unul (un căti un), amestecându-se bine. La acest (aestu) sos se adaugă spanacul, ciupercile, o parte (ună parti) din cașcavalul ras și din nou (diznău) se amestecă totul bine. Se unge (S-undzi) apoi (deapoea) o tavă (un tăvă) cu puțin unt, se presară (s-pispileashti) 100 grame pesmet (păni uscată mătsinată) și se pune compoziția preparată. Pe deasupra (Pisupră)  se rade restul de cașcaval și se introduce (s-bagă) tava la cuptoru (cireapu) unde (iu)  se ține (s-tsăni) cca 20 minute. Când (Căndu)  este (easti) gata (etimu) se porționează (s-amparti) și se montează (s-andreadzi) pentru (ti) servire (măcari).

Se mănâncă la platou sau (ică) la farfurie (cinii).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 grame are o valoare nutritivă de 489 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 50-51, 52, 60-61.

Caftâ`mi - Caută-mă


Caftâ`mi tu scutidi, 

Caftâ`mi tu lunhinâ
Tu dzua cari dusi,
Tu dzua cari`a z`yinâ…

(Caută-mă pe întuneric

Caută-mă pe lumină

În ziua care a trecut

În ziua care va veni…)

Refren - Refren
mearili s`ti voi
Shi`angâtan la lumachi
S`nu`s frângâ pomlu,
shtits` câ`i a meu.

(Că merele sunt pentru voi

Și atenție la ramuri

Să nu se frângă pomul

Să știți că-i al meu)

Caftâ`mi tu somnu
Caftâ`mi dealihea
Tu apa dit amari
Tsi va n`anghitâ tihea…

(Caută-mă în somn

Caută-mă cu adevărat

În apa mării

Care ne va înghiți soarta…)

Refren -
Refren

Caftâ`mi lu lisâ,
Caftâ`mi tu nhiari
Cându nu`as dai di mini
Atumtsea agârshea`mi.

(Caută-mă în apa sărată

Caută-mă în miere

Când nu vei da de mine

Atunci uită-mă)

Refren -
Refren

Mi`agudi tâpoara,
Mi`agudi sh`cutsâtlu
Mash a tali zboarâ
Î`nhi vâtâmarâ truplu…

(Mă lovi toporul

Mă lovi cuțitul

Doar ale tale vorbe

Îmi uciseră trupul…)

Refren -
Refren

Mi`agudi chiriclu
Anvidzai tsi`i omlu
Ma a tali zboarâ
Mi vatâmâ sh`tu somnu…

(Mă lovi trăznetul

Am învățat ce-i omul

Dar ale tale vorbe

Mă ucid și-n somn…)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arău & Lupci & Tomi - Caftâ`mi , ”giony”, Versuri, 17 octombrie 2011

http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---caft---mi-/2875 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Hai armânji – Hai aromâni 

 

Hai armânji, ia sculats`vâ voi  oarâ, 
Hai armânji, limba noastâ ta`s nu chiarâ! 
Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, ia sculați-vă voi o data

Hai aromâni, limba noastră să nu piară!

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)


Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 
(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

 

Hai armânji, estâ lumi s`alâcseashti, 
Hai armânji, la numtâ nu`s dipiseashti! 
Hai armânji, voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, această lume se schimbă

Hai aromâni, cu nunta nu s etermină

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

 

Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 
(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

 

Hai armânji, pâpânhii dipun dit munti 
Hai armânji,  veaghi,  poartâ crutsi! 
Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, străbunii coboară din munți

Hai aromâni, ne veghează, ne poartă cruci!

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

 

Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl,  Arau & Lupci & Tomi - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---hai-arm--nji/2606 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

Un gioni aromânu – Un june aromân

Un gioni aromânu` 

Armân dit armânie, 
Un gioni aromânu` 
Armân dit armânie.. 

(Un june aromân

Aromân din România

Un june aromân

Aromân din România)


Armân dit Armâniji, 
El cu a lui tinjii, 
Armân dit Armâniji, 
El cu a lui tinjii.. 

(Aromân din România

El avea onoare

Aromân din România

El avea onoare)


El cu a lui tinjie 
Lucra la cumirtsii, 
El cu a lui tinjie 
Lucra la cumirtsii… 
(El avea onoare

Lucra în comerț

El avea onoare

Lucra în comerț)

 

Lucra la cumirtsii 
Numa lui i`u astrigâ, 
Lucra la cumirtsii 
Numa lui i`u astrigâ.. 

(Lucra în comerț

Numele lui era cunoscut

Lucra în comerț

Numele lui era cunoscut)


Numa lui i`u ascrii 
Coli al Caraiani, 
Numa lui i`u ascrii 
Coli al Caraiani.. 

(Numele lui era

Nicolae al lui Caraiani

Numele era

Nicolae al lui Craiani)


Coli al Caraiani 
Lailu îl vâtâmarâ, 
Coli al Caraiani 
Lailu îl vâtâmarâ.. 

(Nicolae al lui Caraiani

Nefericitul îl omorâră

Nicolae al lui Caraiani

Nefericitul îl omorâră)


Lailu`l vâtâmarâ 
Dzatsi ma i`arcarâ, 
Lailu`l vâtâmarâ 
Dzatsi ma i`arcarâ.. 

(Nefericitul îl omorâră

Cu zece gloanțe

Nefericitul îl omorâră

Cu zece gloanțe)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Un gioni aromânu, ”giony” / Versuri, 24 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---un-gioni-arom--nu/2659 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

Bunâ`i bana di bichear – Bună-i viața de burlac

Bunâ`i bana di bichear, 

Nu`i ca ansurat 
S`nu aibâ cari s`ti vârghiascâ 
 yi`nhi amânat… 

(Bună-i viața de burlac

Nu-i ca cea de însurat

Să nu te certe nimeni

Că vii târziu)


Refren -  Refren

Unâ, doau, trei, 
Shcreta di pareii`... 
Optu, noau, dzatsi, 
Yinlu`i bun aratsi… 

(Una, două ,trei

A naibii gașcă

Opt, nouă, zece

Vinu-i bun rece)


Mana dzâsi sâ`nhi mi`ansor 
Ma mini nu voi 
Naima ghini s`hiu bichear, 
S`beau cu sotsii a mei… 

(Mama îmi zise să mă însor

Dar eu nu vreau

Cel mai bine să fiu burlac

Să beau cu prietenii mei)


Refren - 
Refren

Mană, nu nhi`aspardzi chefea, 

Featili nu`as chiarâ 
Lasâ`mi ta`s mi pitrec 
Cu sotsii astarâ… 

(Mamă, nu-mi strica cheful

Fetele nu vor dispărea

Lasă-mă să petrec

Cu prietenii deseară)


Refren - 
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Bunâ`i bana di bichear, ”giony” / Versuri,  23 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---bun---i-bana-di-bichear/2630 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




 

O lea Ianulă – O tu Ianulo

 

 O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 

O, lea Ianulă, feată nhicâ… 
O, nu va dada, ta ni na ni na, 
O, nu va dada sâ`nhi ti da… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, fată mica

O , nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să mi te dea)


 

Refren - Refren
O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, vruta mea… 
O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, vruta mea… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, iubita mea

O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, iubita mea)


O, nu`nhi hiu faptâ, ta ni na ni na, 
O, nu`nhi hiu faptâ ti`a mârtari… 
O, nhi`am  sorâ, ta ni na ni na, 
O, nhi`am  sorâ sh`cama mari… 

(O, nu mi-e rândul, ta ni na ni na

O, nu mi-e rândul la măritat

O, am o soră ta ni na ni na

O, am o soră mai mare)


Refren
– Refren

 

O, multsâ gionji, ta ni na ni na, 
O, multsâ gionji, ti câfta… 
O, nu va dada, ta ni na ni na, 
O, nu va dada, sâ`nhi mi da… 

(O, mulți juni, ta ni na ni na

O, mulți juni te cereau

O, nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să mă dea)


Refren
– Refren

 


O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, featâ njicâ… 
O, nu vrea dada, ta ni na ni na, 
O, nu vrea dada s`ti mâritâ… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo fată mica

O, nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să te mărite)


Refren
- Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - O lea Ianulă, ”giony” / Versuri, 10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---o-lea-ianul--/2559 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Lenă leaEleno tu

Iaram la Lena aseara 
Lenă, Lenă lea… 
Adzâ dorlu mi luă iara 
Lenă, Lenă lea… 

(Am fost la Elena aseară

Eleno, Eleno tu

Azi dorul m-a luat iar

Eleno, Eleno tu)


Adzâ dorlu mi luă iara 
Lenă, Lenă lea… 
(Azi dorul m-a luat iar

Eleno, Eleno tu)


Va neg la Lena acasâ 
Lenă, Lenă lea… 
Va neg ta s`u caftu înveastâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Voi merge la Elena acasă

Eleno, Eleno tu

Voi merge s-o cer de nevastă

Eleno, Eleno tu)

 

Va neg ta s`u caftu înveastâ 
Lenă, îmsheatâ ea…

(Voi merge s-o cer de nevastă

Eleno frumoasa ea) 


 tse Lenă lea mârată, 
Lenă, Lenă lea… 
Sâlighishi câinhii la poartâ 
Lenă, Lenă lea… 

(De ce Eleno tu biată

Eleno, Eleno tu

Ai dat drumul câinilor la poartă

Eleno, Eleno tu)

 

Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Să mă muște, să mă latre

Eleno, Eleno tu)

 

Sâlighishi câinhii la poartâ 
Lenă, Lenă lea… 
Ca`s mi mâshcâ, Ca`s mi alatrâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Ai dat drumul câinilor la poartă

Eleno, Eleno tu

Ca să mă muște, ca să mă latre
Eleno, Eleno tu)

Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Să mă muște, să mă latre

Eleno, Eleno tu)

Mi mâshcarâ, mi`alâtrarâ 
Lenă, Lenă lea… 
Giumidanea`nhi disicarâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Mă mușcară, mă lătrară

Eleno, Eleno tu

Haina mi-o sfâșiară

Eleno, Eleno tu)

 

Giumidanea`nhi disicarâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Haina mi-o sfâșiară

Eleno, Eleno tu)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Lenă lea, ”giony” / Versuri,  16 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---len---lea/2589 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

Nji-arcai ochii – Mi-am aruncat ochii

 

Nhi`arcai ochii la poarta ei 
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa 
Nhi`arcai ochii la poarta ei 
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa… 

(Mi-am aruncat  ochii la poarta ei

Poate o văd pe iubita mea

Mi-am aruncat  ochii la poarta ei

Poate o văd pe iubita mea)


Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi 
“Nu mutrea la mini, lăi gione!” 
Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi 
“Nu mutrea la mini, lăi gione!” 

(O fată mereu mi-a zis

”Nu te uita la mine măi june!”

O fată mereu mi-a zis

”Nu te uita la mine măi june!”)


“Nu mutrea la mini, lăi gione, 
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai. 
Nu mutrea la mini, lăi gione, 
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai.” 

(”Nu te uita la mine, măi june

Am trei luni de când m-am măritat”

(”Nu te uita la mine, măi june

Am trei luni de când m-am măritat”)



 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Nji-arcai ochii, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---nji-arcai-ochii-/2549 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Armâna mea cu ochi di steali – Aromâna mea cu ochi de stele

 

Armâna mea cu ochi di steali 
Lenă, Lenă lea, 
Cara  shtii câ`nhi ti`am tu vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Aromâna mea cu ochi de stele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Eu îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele)


Armânlu a meu cu ochi di`amurâ 
Vrute, vrutlu a meu, 
Cu ochiu`ts lai ca di lândurâ 
Pilisterlu a meu.. 
Va`nhi ts`ashternu la cicioari 
Suflitlu a meu sh`njiatili a meali 
 a ta boatsi shi`a ta gurâ 
Pi mini, vrute, mi tuchirâ. 

(Aromânul meu cu ochii ca murele

Iubite, iubitul meu

Cu ochii negri ca de rândunică

Porumbelul meu

Îți voi așterne la picioare

Sufletul meu și frumusețea mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine, iubite, mă topiră)


Armâna mea cu ochi di steali 
Lenă, Lenă lea, 
Cara  shtii câ`nhi ti`am tu vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
 tini`nhi ts`aduts cu iali. 

(Aromâna mea cu ochi de stele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Eu îți voi așterne flori în cale

Că tu semeni cu ele)


Cu tsi harau` sh`cu tsi hari 
Lenă, Lenă lea, 
I`nhi umpli suflitlu di vreari 
Tini îmsheata mea.. 
 a ta boatsi shi`a ta gurâ 
Pi mini, vrute, mi tuchirâ. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Cu ce bucurie și cu ce farmec

Eleno, Eleno tu

Îmi umpli sufletul cu iubire

Tu frumoasa mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine, iubite, mă topiră

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pee le)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Armâna mea cu ochi di steali, ”giony” / Versuri, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---arm--na-mea-cu-ochi-di-steali/2532 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Va-nj beau una archii – Voi bea un rachiu

Intru tu hani 
Sâ`nhi beau cafelu 
Mi veadi lumea 
Sh`nhi adunâ gailelu.. 

(Intru în restaurant

Să-mi beau cafeaua

Mă vede lumea

Și-și face griji pentru mine)

 

Refren - Refren
Va`nhi beau unâ archii 
Va`nhi beau, un cafe 
Va`nhi beau shi`unâ tsigari 
 hiu chihâie.. 

(Voi bea un rachiu

Voi bea o cafea

Voi fuma și o țigară

Că sunt boier)


Voi s`dau di budzâ 
Sâ`nhi vindic arana 
Mi`acatsâ hârghia 
Sh`gulescu damigeana.. 

(Vreau să strâng din buze

Să-mi vindec rana

Mă prind zorii

Și goelsc damigeana)


Refren -
Refren

Io va`nhi beau yinlu 

Sh`va nhi adar caplu 
 Lilian shi`adarâ majoratlu.. 

(Eu îmi voi bea vinul

Și mă voi face criță

Că Lilian își face majoratul)


Bea tini lăi Hrista 
Yinlu arosh` 
 tini hii tinir 
Nica nu hii mosh`! 

(Bea tu măi Hrista

Vinul roșu

Că tu ești tânăr

Încă nu ești moș!)


Io ma`nhi hiu mosh` 
Nu v`as beau multu 
 tahina sh`câinjii 
Va`i ascultu.. 

(Eu dacă sunt moș

Nu voi bea mult

Că dimineața și câinii

Îi voi asculta)


Bea tini lăi Hrista 
Gailelu alasâ 
Sh`cara s`nu pots` 
Io va ti`aducu acasâ.. 

(Bea tu măi Hrista

Grijilile uită-le

Și dacă nu vei mai putea

Eu te voi duce acasă)


Refren -
Refren

Sh`cara s`mi ambet 
Io nintea ta 
Va tsâ dzâcâ fciorii 
Iu iasti casa mea.. 

(Și dacă mă voi îmbăta

Eu înaintea ta

Îți vor zice prietenii

Unde e casa mea)


Refren -
Refren

Haide Steliane doii s`biem 
Aidi deadun capiti s`ni adrăm 
Haide Steliane doii s`biem 
Aidi deadun capiti s`ni adrăm.. 

(Haide Steliane amândoi să bem

Haide împreună criță să ne facem

Haide Steliane amândoi să bem

Haide împreună criță să ne facem)


S`gulim damigeana 
Doii cu litru` 
Sh`cara s`nu putem 
Va`l luăm sh`pi Caramitru. 

(Să golim damigeana

Amândoi cu litrul

Și dacă nu vom putea

Îl vom lua și pe Caramitru)


Refren -
Refren

Al Caramitru va`i dăm pic cu pic 
 iasti, lele, iasti multu nhic ! 
Al Caramitru va`i dăm pic cu pic 
Va`s ambeatâ aonjia câ`i multu nhic. 

(Lui Caramitru îi vom da pic cu pic

Că este, lele, este foarte mic!

Lui Caramitru îi vom da pic cu pic

Se va îmbăta iute că-i foarte mic)

 

Nu`i adunâ gailelu, 
Avdzâts` armânjii a mei 
C`aestu iasti gioni 
Bea ma multu ca noi. 

(Nu-ți face griji pentru el

Auziți aromânii mei

Că ăsta este tare

Bea mai mult ca noi)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Va-nj beau una archii , ”giony” / Versuri, 30 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---va-nj-beau-una-archii-/2504 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


13)Oauă tsărgăsiti - Ouă prăjite

150 ml ulei (untulemnu) se înfierbântă (s-tsărgăseashti) într-o (tu) tigaie (tighani), se adaugă (s-adavgă) 400 grame telemea (cashu) de oaie sfărâmată (chisat) cu furculița (bunela) și se amestecă (s-minteashti). 20 ouă (oauă) se spală (s-aspeală), se șterg (s-ashtergu), se sparg (s-frăngu) și se bat (s-mintescu) cu furculița. Apoi (Deapoea) se adaugă în tigaie și se amestecă compoziția.

Mâncarea se pregătește într-o farfurie (cinii) mare. Se pregătește (S-andreadzi) masa pentru (ti) familie (taifă) sau (ică) pentru gineri (dzinirli) care vin la soacră.

Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 306 kcalorii.

 

69)Măcari di legume sh-cu oauă – Budincă vegetariană

650 grame conopidă se curăță (s-cură), se desface (s-disfatsi) în (tu) buchețele (tufi), se spală (s-aspeală) și se fierbe (s-hearbi) în cca (vără) 1,5 litri apă cu sare (sari). 400 grame spanac se curăță, se spală cu apă multă și se opărește (s-upăreashti). 6 (șasi) ouă (oauă) se spală, se clătesc cu apă rece (s-trec prit apă aratsi), se separă (s-alegu) gălbenușurile de (di) albușuri și se bat (s-batu) spumă. 250 grame morcovi se curăță, se spală, se taie (s-talji) cuburi și se fireb în apă clocotită (undată). 50 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni).

Conopida fiartă (hiartă) se trece (s-treatsi) printr-o (prit) sită, se amestecă (s-ameastică) cu legumele, gălbenușurile, albușurile, 25 grame sare.și 3 grame piper (chiper). Se unge (S-undzi) o tavă (un tăvă) cu 50 grame unt (umtu) sau margarină, se tapetează (s-pispileashti) cu pesmet, se așează (s-bagă) compoziția în tavă și se coace (s-coatsi) în baine-marie în cuptor (cireapu).

Preparatul se montează și se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 133 kcalorii.

 

77)Oauă ”ochiuri” cu urdzăts - Ochiuri cu pireu de urzici

20 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se clătesc cu apă rece (s-trec prit apă aratsi). 3,5 kg urzici (urdzăts) proaspete sau 1,75 kg urzici conservate se curăță (s-cură), se spală în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api), se opăresc (s-upărescu) 8-10 minute în apă clocotită (undată), se scurg (s-astricoară), se răcesc (s-arătsesc) și se taie (s-talji) mărunt (minuti). Când (Căndu) se folosesc (s-ufilisescu) urzici conservate se scurg de (di) lichid (dzamă) și se taie mărunt. 120 grame făină (fărină) se cerne (s-anstearni). Usturoiul se curăță șis episează. 100 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt. 100 grame hrean se curăță, se spală și se răzuie (s-aradi).

Ceapa și urzicile se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 150 ml ulei (untulemnu) cu puțină (niheamă) apă. Se adaugă (S-adavgă) făina dizolvată (amisticată) în 1 litru lapte (lapti) rece și 30 grame sare (sari) și se continua fierberea (hirbearea), amestecând continuu pentru (ta) a nu se forma (s-nu adară) aglomerări (văvălushi). Se adaugă hreanul ras (arasu) și se continuă fierberea cca (vără) 2-3 minute. Ouăle se prepară (s-adară) ochiuri în apă cu sare și 25 ml oțet (puscă) de 9 grade.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe (pi) platou sau (ică) farfurie.Peste (Pisti) pireul de urzici se așează (s-bagă) ochiurile. Se mănâncă (S-măcă) în stare caldă.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame urzici și 80 grame ouă ochiuri are o valoare nutritivă de 602 kcalorii.

 

80)Oauă cu ligumi anvârtiti - Ruladă de omletă cu legume

1 kg morcovi, 400 grame țelină, 400 grame rădăcină pătrunjel și 400 grame ceapă verde se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) julien (filii strimti). 20 ouă (oauă) se spală și se clătesc cu apă rece (s-trec prit apă aratsi). 500 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se spală, se opăresc (s-upărescu) și se decojesc (s-ascot cojli). 200 grame ardei gras (piperchi grasi) se curăță, se spală și se taie fâșii (filii). 200 grame fasole (fisulju) verde (veardi) conservată se scurge (s-astricoară), se spală și se taie bucăți (cumăts) mici (njits).

Zarzavatul (Zărzăvatlu) și legumele se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în (tu) 200 grame margarină și când (căndu) este (easti) gata (etimă) se adaugă (s-adavgă) 30 grame sare (sari), 1 gram piper (chiper) măcinat (mătsinat) și 100 ml vin (yinu) alb. Din (Dit) ouă se pregătește (s-adară) omleta, peste (pisti) care (cari) se așează (s-bagă) legumele înnăbușite (tsărgăsiti). Se rulează (S-anvărtescu) și se presară (s-pispileashti) deasupra (pisupră) 400 grame telemea (cashlu tricut prit rădzătoari) Se porționează (S-amparti tu portsii).

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii) câte (căti) 2 (doauă) tranșe (cumăts) la o porție (ună portsii) sau (ică) pe platou. Se mănâncă (S-măcă) cald.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame a re o valoare nutrtiivă de 565 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 15-16, 52-53, 57-58, 59-60.


Tu bana mea harau vini
Cu dzuua cându prota ti vidzui
Sh`fudzi el core dit inima mea
Di vrearea ta caldâ tsi u duchii
Iarna iara vintul mutâ
Neguri albi padea tutâ u`anvâleashti.

(În viața mea bucuria a venit

Cu ziua în care te-am văzut prima dată

Și fugi el core din inima mea

De iubirea ta caldă ce am simțit-o

Iarna iar vântul mișcă

Neguri albe câmpia toată o învelește)

Refren -
Refren

Va ashternu vintul tsi mutats`
Va tuchescu neguri tsi alghits`
Va nhi`agiutâ soarli
Deadun cu vrearea ta shi`a mea.
Tutâ lumea va shtibâ
Tini eshtsâ a meu !
(Vă voi așterne vântul pe care-l mișcați

Vă voi topi neguri care albiți

Mă va ajuta soarele

Împreună cu iubirea ta și a mea

Toată lumea va ști

Tu ești al meu!)

Tora vrearea s`dishteaptâ la noi
Ca primuveara tu oclii a tăi
Iasti dultsi bâshearea ta
Caldâ inima mea..

(Acum iubirea se trezește în noi

Ca primăvara în ochii tăi

Este dulce sărutarea ta

Caldă inima mea…)

Refren -
Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl , Petrina - Va vâ ashternu vintul, ”giony”, Versuri, 21 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---petrina---va-v---ashternu-vintul-/2597 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

18)Mâcari di urdzăts cu ariz - Mâncare de urzici cu orez

2,5 kg urzici (urdzătsli) se curăță (s-cură) și se spală (s-aspeală) în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api). Se pun (S-bagă) în cratiță (tingire) cu apă fiartă (heartă) și sare (sari). După (dupu) fierbere (hirbeari) se strecoară (s-astricoară). În vas se pune 200 ml ulei (untulemnu),150 grame ceapă (tseapă) tăiată felii (filii) și se înnăbușă, apoi (deapoea) se pun urzicile (urdzătsili). Se amestecă (S-minteashti). 200 grame orez (ariz) se curăță, se spală, se opărește (s-upăreashti) puțin (niheamă) separate (ahoryea), se strecoară cu adaos de puțină apă rece (aratsi) și se pune în vasul cu urzici. Se amestecă componentele adăugând puțină apă. Se adaugă (S-adavgă) 50 grame usturoi (ayiu) pisat (chisat), 20 grame piper (chiper) roșu (aroshu) și 20 grame sare.

Se pregătește (S-andreadzi) masa cu scăunele (stulitsi) pentru familie (taifă) și se mănâncă (s-măcă) dintr-un vas cu furculița (bunela).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 254 kcalorii.


75)Mâcari di spanacu cu arizu - Mâncare de spanac cu orez

200 grame orez (arizu) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală (s-aspeală) și se fierbe (s-hearbi) în 600 ml apă cu sare (sari). 150 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minută). 25 grame usturoi (ayiu) și se pisează (s-chiseadză) cu sare. 3 kg spanac se curăță, se spală în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api), se opărește (s-upăreashti) în apă clocotită (undată), se răcește (s-arătseashti) și se taie mărunt.

Ceapa se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 150 ml ulei (untulemnu) cu puțină (niheamă) apă. Se adaugă (S-adavgă) 100 grame făină (fărină) și se amestecă (s-ameastică), apoi (deapoea) se adavgă spanacul și orezul fiert (hertu). Se completează lichidul de fierbere (hirbeari) cu zeama (dzama) de la spanac. Se fierb împreună (deadun) 10 minute, după (dupu) care (cari) se adaugă 25 grame sare, 1 gram piper (chiper) măcinat (mătsinat), 10 grame boia ardei dulce (chiper dultsi di piperchi) și usturoiul.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald.

Cantitățile de ingrediente corspund unhi număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutritivă de 270 kcalorii.

 

76)Mâcari di shtei cu arizu – Mâncare de ștevie cu orez

4 kg ștevie (shtei) se curăță (s-cură) și se spală (s-aspeală) în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api). Apoi (Deapoea) se opărește (s-upăreashti) în apă clocotită (undată) cca (vără) 5 minute, după (dupu) care (cari) se răcește (s-arătseashti), se stoarce (s-stricoară) și se taie (s-talji) fâșii (filii). 200 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt.

Ceapa se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 150 ml ulei (untulemnu), apoi se adaugă (s-adavgă) orezul și se înnăbușă încă (nica) puțin (niheamă). Se adaugă stevia, apa și 100 grame pastă tomate. Se fierbe (S-hearbi) la foc moderat (di mesi) 10-15 minute. În final (Tu bitisită) se adaugă sarea și boiaua de ardei (chiper dultsi di piperchi aroshi).

Preparatul se prezintă (S-andreadzi) în legumieră sau farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald.

Cantitțălie de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 28 kcalorii.

 

78)Mâcari di prashi cu arizu – Pilaf cu praz

1,5 kg praz (prashi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) în bucăți (cumăts) de 3-4 cm. 700 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii) și se spală. 2 grame piper (chiper) se pisează (s-chiseadză).

Prazul se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 200 ml ulei (untulemnu) cu puțină (niheamă) apă. Se adaugă (S-adavgă) orezul și se lasă (s-alasă) să se înnăbușe cca (vără) 10 minute, după (dupu) care (cari) se adaugă 100 grame pastă tomate diluată (amisticat) cu supă / apă caldă. Se adaugă piperul pisat (chisat). După ce dă în fiert (ahurhi s-hearbă) se introduce (s-bagă) la cuptor (cireapu) și se ține cca 30 minute, acoperit (anvălitu) cu un capac (ună căpachi).

Se servește (S-andreadzi) rece în formă de pilaf pe platou sau (ică) farfurie (cinii).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutrtivă de 509 kcalorii.

 

 

117)Arizu cu umtu - Orez cu unt

400 grame orez (arizu) se alege (s-aleadzi), se spală (s-aspeală) și se scurge (s-astricoară).

Orezul se înnăbușă (s-hearbi) în 100 grame unt.(umtu)  topit (tuchit). Se adaugă (S-adavgă) 1 litru supă sau (ică) apă, 20 grame sare (sari) și 2 grame piper (chiper) boabe. Când (Căndu) orezul este (easti) jumătate (giumitati) fiert (hertu), se introduce (s-bagă) vasul la cuptor (cireapu).

Se mănâncă (S-măcă) ca garnitură la diferite (turlii) preparate.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 225 kcalorii.


 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 18, 56-58, 88.


Tsi multu ti voi
Minduiam la noi,
Noptsâ, dzâli trec
Daima voi s`ti ved..
(Ce mult te iubesc

Mă gândeam la noi

Nopți, zile trec

Mereu vreau să te văd)


An cu an as treacâ
Pi suflit nji`angreacâ
Dorlu tsi`nji mi ardi
Io nu am arhati..

(An după an vor trece

Pe suflet mă apasă

Dorul ce mă arde

Eu nu am liniște…)

Refren - Refren
Tsi câbati adrai tu banâ
Di am ahânta aranâ
Pi suflitlu a meu..
Iasti un Dumnidză îndzeanâ
Poa` s`hârseascâ a mea banâ
Ah tsi`nji iasti greu,
Ah tsi`nji iasti greu…

(Ce păcat am făcut în viață

De am o așa rană

Pe sufletul meu…

Este un Dumnezeu sus

Poate să-mi bucure a mea viață

Ah, ce-mi este greu

Ah, ce-mi este greu…)

Unâ vreari avui
Shi`atsea u chirui
Multu mi`arisishi
Tora mi`agârshishi..

(O iubire am avut

Și pe aceea am pierdut-o

Mult mi-ai plăcut

Acum m-ai uitat…)



Luna pi tser sheadi
Tu steali arhati
A ma io tu lumi
Tsi greu nu s`aspuni..

(Luna pe cer stă

Între stele liniștită

Dar eu în lume

Ce greu nu se spune…)

Refren -
Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Razvan Grosu - Tsi multu ti voi , ”giony”, Versuri, 23 ianuarie 2012 , http://giony.ro/versuri-p/all-stars---razvan-grosu---tsi-multu-ti-voi-%28blues%29/2960 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românescă de Marius Teja.

48)Ciurbă cu topci di carni - Ciorbă de perișoare

500 grame carne vită se spală (s-aspeală), se zvântă (s-vintureadză) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 200 grame morcovi, 200 grame țelină și 150 grame păstârnac se curăță (s-cură), se spală și se taie cuburi mici (njits). 600 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 150 grame ardei (piperchi) gras se curăță, se spală și se taie careuri. 200 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie o (ună) jumătate (giumitati) mărunt și cealaltă (alantă) jumătate felii. 75 grame orez (ariz) se curăță de impurități (cuprii), se spală, se scurge, se fierbe (s-hearbi) în (tu) apă, se spală și se scurge (s-astricoară). 75 grame pătrunjel sau leuștean se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu). 1 ou se spală și se trece (s-treatsi) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 5 grame sare (sari) de (di) lămâie (limonji) se dizolvă în apă.

Ceapa tăiată felii se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 50 ml ulei (untulemnu) cu adaos de apă și se răcește (s-arăsteashti). Carnea împreună (deadun) cu o jumătate din ceapă se trece prin mașina de tocat (machina di tocari) cu sită deasă (speasă). Se adaugă (S-adavgă) oul, jumătate din verdeață (virdeatsă), 2 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat) și 20 grame sare. Se amestecă (S-ameastică) bine (ghini). Din (Dit) această (aestă) compoziție se fac (s-andregu) perișoarele (topcili), câte (căti) două (doauă) la porție (portsii). Se pun (S-bagă) la fiert (ti hirbeari) în 1,5 litri apă clocotită (undată) cu sare. În timpul fierberi se spumează (s-ascoati dzama). După (Dupu) ce (tsi) au fiert (hearsiră), se mențin (s-tsănu) la cald în zeama de fierbere. Zarzavaturile (Zărzăvaturli), ardeii și cealaltă jumătate din ceapă se pun la fiert în 1 litru apă. Când (Căndu) zarzavatul a fiert, se adaugă zeama de la fierberea perișoarelor, supa, roșiile, 50 grame pasta de tomate lejerată (amisticată) cu 1 litru supă și orezul. Se fierbe încă (nica) 10 minute. Se daugă sarea de lămâie.

Se servește (S-andreadzi) la bol (cinii ahăndoasă) sau (ică) farfruie (cinii) cu verdeață deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 40 grame perișoare și 260 grame ciorbă are o valoare nutritive de 191 kcalorii.


 

49)Ciurbă di pătrăgeani aroshi cu carni di puiu - Ciorbă de roșii cu carne de pui

1 kg pui se curăță (s-cură), se trece (s-treatsi) prin (prit) flacără (piră di foc) și se spală (s-aspeală). 150 grame morcovi, 150 graem țelină și 150 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minută). 1,5 kg roșii (pătrăgeani aroshi) se spală, se opăresc (s-upăresc), se decojesc (s-cură di coaji) și se taie în patru (tu patru cumăts). 150 grame ardei (piperchi) gras se curăță, se spală și se taie julien (filii). 75 grame orez (ariz) se curăță, se spală, se fierbe (s-hearbi), se spală din nou (disznău) și se scurge (s-astricoară). Pătrunjelul verde se curăță, se spală și se taie mărunt.

Puiul se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în 3 litri de apă cu 20 grame sare (sari). Se spumează (S-ascoati spuma) și se adaugă (s-adavgă) ceapa. Restul (Alantu) de zarzavat (zărzăvat) se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 100 ml de ulei (untulemnu) cu adaos de apă și se introduce (s-bagă) în vasul (tingirelu) cu ciorbă (ciurbă). Se fierbe încă (nica) aproximativ (vără) 15 minute. Carnea fiartă (hiartă) se scoate, se dezosează (s-cură di pi oasi), se taie cuburi și se menține la cald. Se adaugă în ciorbă orezul și roșiile. Se mai fierbe 5-10 minute.

Se servește (s-andreadzi) la farfurie (cinii) sau la bol (cinii ahăndoasă) carnea de pui cu crutoane (filii njits di păni angăldzătă) și verdeață (virdeatsă).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 265 grame ciorbă cu 40 grame carne fără os are o valoare nutritivă de 272 kcalorii.

 

 

50)Ciurbă cu carni di oaie (noatinu) - Ciorbă cu carne de batal

1 kg de carne de batal (noatinu) cu os se porționează (s-dinjică), se spală (s-aspeală), se opărește (s-upăreashti) și se spală din nou (diznău). 200 grame morcovi, 100 grame țelină și 100 grame păstârnac se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) în forme (tu cumăts) neregulate (di ma multi turlii). 150 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 60 grame lueștean și 49 grame pătrunjel se curăță, se spală și se taie mărunt. 300 grame cartofi (combari) se curăță, se spală și se taie careuri (filii). 300 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se taie felii. 100 grame varză (verdzu) albă se curăță, se spală și se taie careuri. 5 grame sare (sari) de (di) lămâie (limonji) se dizolvă în apă.

Carnea se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în 3 litri apă cu sare. Se spumează (S-ascoati spuma) și se adaugă (s-adavgă) ceapa. Zarzavaturile (Zărzăvaturli) se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 50 ml ulei (untulemnu) cu adaos de apă. Când (Căndu) carnea este (easti) pe jumătate (pi giumitati) fiartă (hiartă), se adaugă zarzavaturile, varza și cartofii. Se continuă fierberea 30 minute. Spre finalul (Tu bitisita) fierberii se adaugă roșiile și 50 grame pastă de tomate (bulion) lejerată cu zeamă (dzamă) de fierbere. Se adaugă sarea de lămâie.

Se servește (S-andreadzi) fierbinte la farfurie (cinii) sau bol (cinii ahăndoasă) cu verdeață (virdeatsă) deauspra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 260 grame ciorbă și 40 grame carne fără os are o valoare nutritivă de 254 kcalorii.

 

51)Ciurbă di pescu (crap ică somnu) - Ciorbă de crap (somn)

1,2 kg crap fără cap sau 500 grame file somn sau crap se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se porționează (s-talji cumăts) și se sărează (s-ansăreadză) cu 40 grame sare (sari). 200 grame morcovi, 200 grame păstârnac și 100 grame țelină se curăță, se spală și se taie julien (filii). 200 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 700 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curtăță, se spală, se opăresc (s-upărescu), se curăță de pielițe (coaji) și se taie felii. 50 grame leuștean și 50 grame pătrunjel se curăță, se spală și se taie mărunt.

Ceapa se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în apă cu sare. Zarzavatul (zărzăvatlu) se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în (tu) 100 ml ulei (untulemnu) cu adaos de apă. Se pune la fiert în vasul cu ceapă. Când (Căndu) zarzavatul este (easti) aproape (aproapea) fiert (hertu) se adaugă (s-adavgă) peștele (pescul). Se fierbe cca (vără) 15 minute. Se adaugă roșiile și 5 grame sare de lămâie. Se fierbe încă (nica) 5 minute.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii) sau bol (cinii ahăndoasă) cu verdeață (virdeatsă) deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame ciorbă, cu 80 grame crap sau 40 grame file are o valoare nutritivă de 191 kcalorii.


 

52)Ciurbă di fisuiu albu cu afumătură - Ciorbă de fasole albă cu costiță

600 grame fasole albă (fisui albu) se curăță (s-cură) de (di) impurități (cuprii) și se spală (s-aspeală). 200 grame morcovi, 100 grame țelină și 100 grame păstârnac se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minuti). 600 grame roșii (pătrăgeani aroshi), se spală și se taie felii (filii). 50 grame mărar, pătrunjel sau leuștean se curăță, se spală și se taie mărunt. 50 grame tarhon se curăță, se spală, se opărește (s-upăreashti) și se taie mărunt.

Fasolea se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în 3 litri de apă rece (aratsi), schimbându-se apa de două ori (cari s-vearsă di doauă ori), după (dupu) care se adaugă (s-adavgă) 250 grame costiță afumată întreagă. Când (Căndu) fasolea s-a fiert (s-hearsi) pe (pi) jumătate (giumitati), se adaugă legumele și zarzavaturile (zărzăvaturli) în ordinea timpilor de fierbere (tu arada di cum herbu). Costița se dezosează (ălj si-ascoati oslu) și se taie cuburi. 50 grame pastă tomate (bulion) se lejerează (s-ameastică) cu zeamă (dzamă) de la fiertul legumelor și se introduce (s-toarnă) în (tu) vasul (tingirelu) cu ciorbă (ciurbă), împreună (deadun) cu costița, roșiile și tarhonul. Se fierbe încă (nica) 15 minute. Se adaugă 50 ml oțet (puscă).

Se servește la farfurie (cinii) sau bol (cinii ahăndoasă) cu verdeață (virdeatsă) deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unuinumăr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 302 kcalorii.


 

53)Ciurbă cu carni di njelu - Ciorbă de miel dreasă

1 kg de (di) miel (njel) se porționează (s-dinjică) și se spală (s-aspeală). 150 grame morcovi, 150 grame păstârnac și 150 grame țelină se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) cuburi. 150 grame de ceapă (tseapă) uscată și 150 grame ceapă verde se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 75 grame orez (ariz) se curăță de impurități (cuprii), se spală, se fierbe (s-hearbi) în apă clocotită (undată) și se scurge (s-astricoară). 3 ouă se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi) și se separă (s-dispartu) albușurile de gălbenușuri. 100 grame pătrunjel sau mărar se curăță, se spală și se taie mărunt. 5 grame sare (sari) de lămâie (limonji) se dizolvă în apă.

Carnea se fierbe în (tu) cca (vără) 3 litri apă cu 20 grame sare, se spumează (s-ascoati), se adaugă (s-adavgă) ceapa uscată și se continuă fierberea. Zarzavaturile (Zărzăvaturli) se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 50 ml ulei (untulemnu) cu adaos de apă. Se introduc (S-toarnă) în vasul cu carne și se continuă fierbrea. Separat (Ahoryea) se prepară (s-andreadzi) liezonul din gălbenușuri de ou și 200 grame smântână. Se adaugă în vasul cu legume și carnea împreună (deadun) cu orezul și ceapa verde. Se adaugă sarea de lămâie.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii) sau bol (cinii ahăndoasă) cu vedeață deasupra (pisupră).

Albușurile se vor folosi la alte preparate în aceeași zi.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 240 grame ciorbă cu 60 grame carne cu os are o valoare nutritivă de 340 kcalorii.


 

54)Ciurbă cu carni di yitsălu (porcu) - Ciorbă cu carne de văcuță (porc)

800 grame de vită sau porc se spală (s-aspeală). 150 grame morcovi, 150 grame de păstârnac și 150 grame țelină se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) în forme (tu cumăts) neregulate (di ma multi turlii). 400 grame cartofi (combari) se curăță, se spală și se taie cuburi mici (njits). 150 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 100 grame ardei (piperchi) gras se curăță, se spală și se taie julien (filii). 150 grame varză (verdzu) albă se curăță, se spală și se taie mărunt. 300 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se taie felii. 100 grame mazăre verde conservată și 100 grame fasole (fisui) verde conservată se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi) și se scurg (s-astricoară). 5 grame sare (sari) de (di) lămâie (limonji) se dizolvă (s-tucheasti) în apă.

Carnea se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în (tu) cca (vără) 3 litri apă cu 20 grame sare. În timpul fierberii (Tu hirbeari) se spumează (s-ascoati spuma) și se adaugă (s-adavgă) ceapa. Zarzavaturile (Zărzăvaturli) și ardeii grași se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 50 ml ulei (untulemnu) cu adaos de apă. Când (Căndu) carnea este (easti) pe (pi) jumătate (giumitati) fiartă (heartă), se adaugă zarzavaturile înnăbușite (tsărgăsiti), varza și cartofii. Spre sfârșitul fierberii se pune mazărea, fasolea verde, roșiile și 50 grame pastă de tomate (bulion) diluată (amisticat) cu supă. Carnea se scoate, se taie crutoane și se menține (s-tsăni) la cald în supă. Se adaugă sarea de lămâie (dzama di limonji).

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii) sau la bol (cinii ahăndoasă) cu crutoane de carne și verdeață deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 260 grame ciorbă și 40 grame carne are o valoare nutritivă de 177 kcalorii.


 

55)Ciurbă cu stămahi di vacă - Ciorbă de burtă

2,5 kg burtă (stămahi) bovine sau (ică) 1,25 kg burtă bovine și 1,25 rasol (cicioari) bovine se opăresc (s-upărescu) și se spală (s-aspeală). 3 ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi) și se separă (s-alegu) gălbenușurile. 75 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 150 grame morcovi și 100 grame rădăcină țelină se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) în două (tu doauă) sau în patru pe (pi) lungime (lundzimi). 150 grame ceapă (tseapă) uscată se curăță, se spală și se taie în două. 100 grame usturoi (ayiu) se curăță și se spală, iar 50 grame se pisează (s-chiseadză / s-ciucuteashti).

Burta sau / și picioarele se fierb (s-herbu) cca (vără) 6 ore în 8 litri apă și se spumează (s-ascoati spuma). Se adaugă (S-adavgă) morcovii, ceapa, țelina, 2 grame piper (chiper) boabe, 50 grame usturoi întreg (ăntregu) și 30 grame sare (sari). După (Dupu) fierbere (hirbeari), burta și amestecul dezosat se taie fâșii (filii) subțiri (subtsări) lungi (lundză) de (di) 5 cm. Zeama (Dzama) se strecoară (s-astricoară) și se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) carnea rezultată. Separat (Ahoryea) se amestecă (s-ameastică) făina (fărina) cu 500 grame iaurt (mărcat) sau 250 grame smântână și gălbenușurile. Se toarnă treptat (căti niheamă) în (tu) ciorbă (ciurbă) și se amestecă (s-minteashti) continuu. Se adaugă 70ml oțet (puscă) și 50 grame usturoi pisat (chisat), amestecat (amisticat) cu 200 grame zeamă de ciorbă (dzamă di ciurbă). Se fierbe încă (nica) 10 minute.

Se servește (S-andreadzi) fierbinte la farfurie (cinii), supieră sau bol (cinii ahăndoasă).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame cirobă și 100 grame burtă are o valoare nutritivă de 404 kcalorii.

 

 

56)Ciurbă armânescu di cheptu di puiu - Ciorbă dobrogeană de pui

1,7 kg piept (chept) de (di) pui se curăță (s-cură) și se spală (s-aspeală). 150 grame morcovi, 100 țelină rădăcină și 150 grame ceapă (tseapă) uscată se curăță, se spală, se taie (s-talji) în două bucăți (tu doauă cumăts) sau (ică) în patru pe (pi) lungime (lundzimi). 3 ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi) și se separă (s-alegu) gălbenușurile. 75 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 100 grame usturoi (ayiu) se curăță și se spală, iar 50 grame se pisează (s-chiseadză).

Puiul se fierbe (s-hearbi) în (tu) 3 litri apă cu sare (sari). Se spumează (S-ascoati spuma) și se adaugă (s-adavgă) zarzavatul (zărzăvatlu) și 50 grame usturoi întreg (ăntregu). Când (Cănd) carnea a fiert (easti heartă) se scoate, se dezosează (s-cură di oasi) și se desface manual (cu măna) în fâșii (filii). Zeama (Dzama) se strecoară (s-astricoară) și se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) carnea rezultată și se fierbe încă (nica) 5 minute. Separat (Ahoryea) se bat (s-bat) gălbenușurile spumă și se amestecă (s-ameastică) cu făina și 250 grame smântână sau 500 grame iaurt (mărcat). Compoziția rezultată (adrată) se strecoară treptat (niheamă căti niheamă) în vasul cu ciorbă (ciurbă) și se amestecă (s-minteashti) continuu. Se adaugă 70 ml oțet (puscă), 30 grame sare (sari), 2 grame piper (chiper) boabe și usturoiul pisat preparat mujdei cu zeamă.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii), bol (cinii ahăndoasă) sau supieră, cu presărare (pispiliri) de condimente la masă.

Are gust specific (nustimadea) ciorbei de burtă.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 181 kcalorii.

 

57)Ciurbă di lobodă - Ciorbă de lobodă

150 grame ceapă (tseapă) verde se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minută). 1,2 kg lobodă se curăță și se spală în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api). 75 grame morcovi și 75 grame țelină se curăță, se spală și se taie cuburi mici (njits). 75 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii) și se spală. 6 ouă (oauă) se spală. 40 grame leuștean și 40 grame pătrunjel se curăță, se spală și se taie mărunt.

Ceapa se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) într-o oală (tu un tingire) cu cca (vără) 3 litri apă și se adaugă (adavgă) loboda. Morcovii și țelina se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 75 ml ulei (ulei) și zeamă (dzamă), după (dupu) care (cari) se adaugă în oala cu lobodă și se lasă (s-lasă) să fiarbă încă (vără) 20 minute. Orezul fiert (hiert) separat (ahoryea) se adaugă în ciorbă (ciurbă). Se potrivește apoi de acreală cu 5 grame sare de lămâie (dzamă di limonji) și 25 grame sare (sari). Din ouă se pregătesc (s-andregu) jumările de ouă în ulei înfierbântat (upăritu) și se introduc (s-bagă) în ciorbă.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii), bol (cinii ahăndoasă) sau cești cu verdeață (virdeatsă) și ceapă verde deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 181 kcalorii.


58)Ciurbă di prashi - Ciorbă de praz

200 grame ceapă (tseapă), 75 grame țelină și 200 grame morcovi se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minutu). 1,5 kg praz (prash) se curăță, se spală și se taie felii (filii), după (dupu) ce (tsi) a fost despicat în două (tu doauă) pe (pi) lungime (lundzimi). 75 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii) și se spală. 40 grame verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală, se zvântă (s-vintureadză) și se taie mărunt.

Ceapa, țelina și morcovii se introduc (s-bagă) în (tu) cca (vără) 1,5 litri apă și supă și se fierbe (s-hearbi) 30 minute. Prazul se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 125 ml ulei (untulemnu) și supă. Apoi (Deapoea) se adaugă (s-adavgă) la ciorbă (ciurbă) și se fierbe încă (nica)10 minute.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii), bol (cinii ahăndoasă) sau cești cu verdeață deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 250 kcalorii.

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi tui oaspits la harauă, Fundația ”Ara serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 37-45.

Nã featã di Ianina / O fată din Ianina


featã di Ianina
A bre featã di Ianina
featã di Ianina
Bre gionli era ditu poli

(O fată din Ianina

A, bre o fată din Ianina

O fată din Ianina
Bre, junele era din oraș)


Gionli era ditu poli
A bre gionli era ditu poli
Gionli era ditu poli
Bre, ei doji sã' ndãmãsea

(Junele era din oraș

A, bre junele era din oraș

Junele era din oraș

Bre, ei doi se întâlneau)

Ei doji sã' ndãmãsea
A bre ei doji sã' ndãmãsea
Ei doji sã' ndãmãsea
Bre, pi'unã punti arafimã
(Ei doi se întâlneau

A, bre ei doi se întâlneau

Ei doi se întâlneau

Bre, pe un pod subțire)

Pi'unã punti arafimã
A bre pi'unã punti arafimã
Pi'unã punti arafimã
Bre, arafimã shi s'leaganã

(Pe un pod subțire

A, bre pe un pod subțire

Pe un pod subțire

Bre, subțire și se leagănă)

Arafimã shi s'leaganã
A bre , rafimã shi s'leaganã
Arafimã shi s'leaganã
Tsi stai featã pi punti

(Subțire și se leagănă

A bre, subțire și se leagănă

Și se leagănă

Ce stai fată pe pod)

Tsi stai featã pi punti
A bre, tsi stai featã pi punti
Tsi stai featã pi punti
Bre, nj'am unu gionj lãndzitu

(Ce stai fată pe punte

A bre, ce stai fată pe pod

Ce stai fată pe pod

Bre, mi-am junele bolnav)

Nj'am unu gionj lãndzitu
A bre, nj'am unu gionj lãndzitu
Nj'am unu gionj lãndzitu
Bre, tsi'nj pitreatsi arustico

(Mi-am junele bolnav

A bre, mi-am junele bolnav

Bre, că-mi trimite dulciuri)

Tsi'nj pitreatsi arustico
A bre, tsi'nj pitreatsi arustico
Tsi'nj pitreatsi arustico
A bre, cashu dultsi di iepuru

(Că-mi trimite dulciuri

A bre, că-mi trimite dulciuri

Că-mi trimite dulciuri

A bre, brânză dulce de iepure)


SURSA

Maria, Costa Daileanu & Aleclu - Nã featã di Ianina, 17 aprilie 2010, http://giony.ro/versuri-p/costa-daileanu---aleclu---n---feat---di-ianina/1925 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

70)Măcari di combari sh-burets - Cartofi cu ciuperci și smântână

3 kg cartofi (combari) se spală (s-aspeală), se pun (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în coajă cu apă și 30 grame sare (sari). După (Dupu) ce (tsi) au fiert (hearsiră) se scurg (s-astricoară) de (di) apă, se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească), se curăță (s-cură) și se taie (s-talji) în (tu) pătrățele mari (mări). 500 grame ciuperci (burets) proaspete se curăță, se spală în mai (ma) multe (multi) ape (api) și se taie felii (filii). 100 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni).

Ciupercile se înnăbușă (s-tsărgăsescu) într-o cratiță cu unt (umtu) și puțină (niheamă) apă. 200 grame unt se topește (s-tucheashti) într-un vas, adăugându-se (adăvgănda-si) făina cu 500 ml lapte (lapti). Se amestecă (S-ameastică) continuu (dipriună) pentru (ta) a nu forma (s-nu-adară) aglomerări (văvălushi). Se lasă să fiarbă (s-hiarbă) vreo (vără) 20 minute. Se strecoară și se adaugă (s-adavgă) 250 grame smântână, cartofii și ciupercile. Se pun (S-bagă) apoi din nou (diznău) la fiert încă (nica) vreo 10 minute.

Se servește (S-andreadzi) la platou sau (ică) farfurie (cinii), cu unt topit (tuchit) la fiecare (cafi) porție.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 260 grame are o valoare nutritivă de 576 kcalorii.

 

71)Măcari di combari, curcubituschi shi pătrăgeani – Cartofi cu dovlecei și roșii

1 kg cartofi (combari) se pun (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) cu apă și 30 grame sare (sari). După (Dupu) fierbere (hirbeari) se scurg (s-astricoară), se răcesc (s-arătsesc), se curăță (s-cură) de (di) coajă și se taie (s-talji) rondele (cumătici / filii). 1,5 kg dovlecei (curcubituschi) se spală (s-aspeală), se taie felii și se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în (tu) 200 ml ulei (untulemnu). 1 kg roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță de coajă și de semințe (simitsă). 200 mg cașcaval (căshcăvalji) se curăță de coajă.

Se unge (S-undzi) o tavă (un tăvă) cu 100 grame unt (umtu), se așează (s-andreadzi) un rând (arăndu) de cartofi, apoi un rând de dovlecei peste (pisti) care (cari) se pune (s-bagă) un rând de roșii tăiate felii. Se presară (S-pispileashti) cașcaval ras (aras) și smântână. Se continua așa (ashitsi) operația până se termină (s-bitisescu) componentele. Deasupra (Pisupră) se așează unt și se pune (s-bagă) la cuptor (cireap) pentru coacere (cutseari) timp (chiro) de vreo (vără) 20-30 minute.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald cu 100 grame de pătrunjel verde.

Cantitățile de ingredient corespund unuinumăr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutritivă de 557 kcalorii.

 

114)Mâcari di combari cu oauă shi smăntănă - Cartofi cu ouă și smântână la cuptor

3 kg cartofi (combari) se spală (s-aspeală) și se fierb (s-herbu) în (tu) coajă în apă rece (aratsi) cu 30 grame sare (sari). 7 ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin jet de apă rece, se fierb tari, se curăță (s-cură) de (di) coajă și se taie (s-talji) rondele (filii). 1 ou pentru (ti) gratinare se bate (s-bati). 150 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 500 ml lapte (lapti) se fierbe.

Făina se dizolvă (s-ameastică) în 250 ml lapte, se adaugă (s-adavgă) 50 grame unt (umtu) înfierbântat (tuchitu) și se înnăbușă (s-tsărgăseashti). Se amestecă (S-minteashti) continuu, se adaugă (s-adavgă) 250 ml lapte și se continua fierberea (hirbearea) până (pănă) când (căndu) se formează (s-adară) sosul. Se adaugă cartofii și smântîna. Se amestecă compoziția obținută. Într-o tavă (Tu un tăvă) unsă (tsi s-umsi) cu unt se așează (s-bagă) o jumătate (ună giumitati) din compoziție, stratul de ouă, cealaltă (alantă) jumătate de compoziție, deasupra (pisupră) ouăle bătuti și untul rămas. Se introduce (S-bagă) tava la cuptor (cireap) pentru gratinare.

Se servesc (S-andreadzi) la platou sau (ică) farfurie (cinii), ca antreu sau garniture.

Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 543 kcalorii.

 

 

SURSĂ

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 53-54, 86-87.


1)Ayapi mari ayapi – Fericire mare, fericire

Ghini vinişi nveasta nauî
Ghini vinişi
Dumnidzã s-ţã lunineadzî
Calea ţi-anchisişi

(Bine ai venit mireaso

Bine ai venit

Dumnezeau să-ți lumineze

Calea pe care ai pornit)

Mana dzãsi “oarî buna
Hil’ea mea.”
Soacra dzãsi “ghini vinişi
Nveasta mea”

(Mama îți zise ”Drum bun

Fata mea.”

Soacra îți zise: ”Bine ai venit

Nora mea.”)

Refren - Refren
Ayapi mari ayapi
Dol’I s-aveţ
Cu dor ş-cu harauã
Bana s-u triţeţ
(Fericire mare, fericire

Amândoi să aveți

Cu dor și cu bucurie

Viața s-o treceți)


Di la a tãi pãrinţã buni
Cara fudzişi
Tu-aestî soi tinisitã
Tora ghini vinişi.

(De la ai tăi părinți buni

Dacă ai plecat

În această cinstită familie

Acum bine ai venit)

Cuscîrli hîrioşi ţã oarã
“ghini vinişi
Cu vinita la noi
tinisişi.”
(Cuscrii bucuroși îți urează

”Bine ai venit

Cu venirea la noi

Ne ai cinstit”)


Refren -
Refren

Tiniri voi s-v-aveţ ayapi
Mari ayapi
Banã lungã ş-sãnãtati
Banã ş-sãnãtati.

(Tineri voi s-aveți fericire

Mare fericire

Viuață lungă și sănătate

Viață și sănătate)

Refren -
Refren

 

SURSA

Ioana,Gica Godi - Ayapi mari ayapi, ”giony”, Versuri, 22 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---ayapi-mari-ayapi/649 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

2)Cãmbana Europãei – Clopotul Europei

Bati Nauã Hãrãyii
Cãmbana Europãei,
Etã nãu, di isihii
Ti tuti miletsli a ei!

(Bate Noua Dimineață

Clopotul Europei

Epocă nouă, de pace

Pentru toate popoarele ei!)

Europã, hii nãdia,
La a tãu keptu s-n-apridunj,
sh-noi himu a ta fumealj
Cu naima vecl'i-arãdãtsinj

(Europă ești speranța

La al tău piept să ne strângi

Că și noi suntem din familia ta

Cu cele mai vechi rădăcini)

Refren - Refren
Europã, Europã,
Mutrea sh-cãtã noi,
S-hãrseasc-a mea dunjiauã
Ca ierghili di ploi.
(Europă, Europă

Uităt-te și la noi

Să se bucure al meu neam

Ca iarba de ploaie)


Cãts dushmani avea Balcanlu,
Tuts di noi s-ankidicarã,
S-deadirã cu Sãtãnãlu,
Armãnamea ta s-u kearã.

(Câți dușmani avea Balcanul

Toți de noi se împiedicară

S-au dat cu Satana

Neamul aromân ca să-l piardă)

Iryãtarits nu-astrãxirã
Averli tsi-anghilicea,
Ehtsãrl' i foclu bãgarã
Yramusti shi Moscopolea.
(Invidioșii nu suportau

Averile ce străluceau

Dușmanii au ars

Gramostea și Moscopolea.)

 

Refren - Refren

Mash niori sh-bumbunidzari,
Mashi nival'iuri di lãiets,
Adu sh-pi-a-noastã sucachi
Soarli cu a lui mushutets!

(Doar nori și tunete

Doar troiene de nenorociri

Adu și pe-a noastră cale

Soarele cu ale lui frumuseți!)

Mutã caplu, Armãname,
Nãmuzea s-nu kiremu,
Boatsea s-n-avdã tutu laolu
Shi s-curmamu lailu blãstemu!

Ridică capul, neam aromân

Tradiția să nu ne-o pierdem

Vocea să ne-o audă toată lumea

Și să curmăm nenorocitul blestem!)

Refren
- Refren

S-avinãmu pamoara lai,
Tsi-anvãleashti ca nival' iu
Patrida tsi n-ari armasã,
Mashi a nostu dultsi graiu.

(Să gonim nenorocirea

Ce ne acoperă ca troianul

Patria ce ne-a rămas

Doar al nostru dulce grai.)

Grailu sãmtu, armãnescu,
Hlambura a Farãl' ei,
Sã-lu vigl' emu cu nicu, cu mari
Tu-armãneshtsãli fumel' i.

(Graiul sfânt aromân

Steagul Neamului

Să-l veghem cu mic, cu mare

În familiile aromâne.)

Refren
- Refren

 

SURSA

Stelian Maliu, Gica Godi - Cambana Europei, ”giony”, Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---cambana-europei/62 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 

 

 

3)Adunats-va soia tuta – Adunați-vă toate rudele

I-adunats-vã soia tutã, more,
Ta s-fãtsimu mari numtã,

(Ia strângeți-vă toate rudele, măi

Ca să facem o mare nuntă )

Ta s-fãtsimu numt-armãneascã, more,
Laolu ta s-ciuduseascã.

(Ca să facem nuntă aromânească, măi

Lumea să se uimească)

Va s-adunã njcu shi mari, more,
S-veadã nveasta cã-i ti hari.

(Se vor strânge cu mic, cu mare, măi

Să vadă mireasa că-i frumoasă)

Cã-i ti hari shi mavrumatã, more,
Shi-i di soi alãvdatã.

(Că-i frumoasă și cu ochi negri, măi

Și-i de rude lăudată)

Cã-i ti hari sh-cu oclj'i njrl'i, more,
Tsi-i durnjea tihea tu sirni!

(Că-i frumoasă și cu ochii albaștri, măi

Că-i dormea norocul în avere)

Trei dipli s-gioacã corlu, more,
S-nu-lu ancapã tutu uborlu.

(Trei rânduri se joacă hora, măi

Să n-o încapă toată curtea)

Socurlu s-gioacã, s-deapirã,
Haide, s-tragã caplu ca pi parã.

(Socrul joacă, se întinde

Haide să tragă hora pe bani)

Shi soacra sh-cantã di harauã, more,
Sh-treac-arãdzli ditu yuneaua.

(Și soacra cântă de bucurie, măi

Și trec obiceiurile rânduitre )


Ftsets-vã crutsea s-prucupseascã, more,
Dã, Doamne, s-ankirdãseascã,

(Făceți-vă crucea să se procopsească, măi

Dă, Doamne, să aibe noroc)

Dã, lãi Doamne, Dumnidzã, o, more,
Nica mari nã bãgã!
(Dă, măi Doamne, Dumnezeu, o, măi

Lângă mare ne-a așezat!)

 

SURSA

Stelian Maliu, Gica Godi - Adunats-va soia tuta, ”giony”, Versuri, 7 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gica-godi---adunats-va-soia-tuta/56 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required