74)Curcubituschi umpluti - Dovlecei umpluți

6-8 dovlecei (curcubituschi) mici (njits) de mărime egală (ună turlii) se spală (s-aspeală), se rad (s-aradu) de (di) coajă și li se scoate (s-ascoati) miezul (njedzlu). 4 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 40 grame mărar verde se curăță (s-cură), se spală și se taie (s-talji) mărunt (minutu). 200 grame telemea se răzuie (s-aradi).

Miezul de dovlecei tocat (s-toacă / s-matsină) mărunt se amestecă (s-ameastică) cu 100 grame smântână, 50 grame pesmet (păni uscată), ouăle, 30 grame sare (sari) și mărarul. Se umplu (S-umplu) dovleceii cu această (aestă) compoziție, se pun (s-arădăpsescu) într-o tavă (tu un tăvă) cu ulei (untulemnu) fierbinte (upăritu), se presară (s-pispileashti) telemeaua pe deasupra (pisupră) și se introduc (s-bagă) la cuptor (cireapu) până (pănă) la rumenire (cutseari).

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) pe (pi) farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece.

Cantitățile de ingrediente corepund unui număr de 10 porții. 1 porție de 180 grame are o valoare nutritivă de 253 kcalorii.

93)Curcubitushi umpluti cu carni - Dovlecei umpluți cu carne

2,5 kg dovlecei (curcubitushi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se scobesc (lă si-ascoati njedzlu). 700 grame carne vacă și 200 grame carne porc se spală, se zvântă (s-vinturedază) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 100 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală, se scurge și se opărește (s-upăreashti). 250 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie felii (filii). 100 grame mărar se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu). 50 grame făină (fărină) se cerne (s-antsearni) și se dizolvă (s-ameastică) în apă rece (aratsi).

Carnea se trece (s-treatsi) prin (prit) mașina de tocat (machina di tocari / mătsinari) împreună (deadun) cu jumătate (giumitati) din ceap înnăbușită în ulei (untulemnu) și ½ din verdeață (virdeatsă). Se adaugă orezul, 2 grame piper (chiper) măcinat, 40 grame sare (sari) și se amestecă (s-minteashti) bine (ghini). Cu această (aestă) compoziție se umplu (s-umplu) dovleceii care (cari) se introduc la cuptor (cireapu) într-o tavă (tu un tăvă) unsă (tsi s-umsi) cu ulei, unde se mențin cca (vără) 20 minute. Restul de ceapă se înnăbușă în ulei cu adaos de supă. Se adaugă (S-adavgă) 600 grame suc de roșii (pătrăgeani), 50 grame pastă tomate (bulion) și făina. Se fierb (S-hearbi) 30 minute. Se strecoară (S-astricoară) peste (pisti) dovlecei și se fierb din nou (diznău) 30 minute. Spre sfârșitul (Tu bitisita) fierberii (hirbearljei) se adaugă 100 ml vin (yin) superior.

Se prezintă (S-andreazdi) la platou sau (ică) farfurie (cinii). Dovleceii se mănâncă cu sos, 200 grame smântână și mărar.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 225 grame dovlecei și 120 grame sos are o valoare nutritivă de 506 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 56, 69-70.

Fciorlu` fâr di manâ – Băiatul fără mamă

Fciorlu` fâr di manâ,
Lele fâr di tatâ,
Greau` iasti a lui banâ…

(Băiatul fără mama,

Lele fără tată

Grea este a lui viață…)

Inima lui plândzi,
Suflitlu`i si frândzi
C`a lui fendi, lele, dusi…

(Inima lui plânge

Sufletul lui se frânge

Că al lui tată, lele, se duse…)

Doamne, antreb la tini
Câts` suntu ca mini,
S`treacâ ei singuri pit lumi?!

(Doamne, te întreb pe tine

Câți sunt ca mine,

Să treacă ei singuri prin lume?!)

Mana vdzi la tini,
Fendi vdzi la tini,
Lele, io nu mor di`arshini…

(Mama plecă la tine,

Tata plecă la tine,

Lele, eu nu mor de rușine)

SURSA

D!N4MO g!rl, Nicu Zelca - Fciorlu` fâr di manâ, ”giony”, Versuri, 15 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-zelca---fciorlu--f--r-di-man--/971(Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Pitu pãduri vruta mea s'priimna – Prit pădure iubita mea se plimba

Pitu pãduri vruta mea s' priimna
Sh'unu cãnticu di vreari , vruta ma cãnta
Pitu pãduri vruta ma s' priimna
Sh'unu cãnticu di vreari , vruta ma cãnta

(Prin păduri iubita mea se plimba

Și un cântec de dragoste iubita doar cânta
Prin păduri iubita mea se plimba

Și un cântec de dragoste iubita doar cânta)

Acultã'mi vrutã featã cu ocljiu laiu
Dãnãsea'ti featã io ta s'tsã dzãcu unu graiu
Acultã'mi vrutã featã cu ocljiu laiu
Dãnãsea'ti featã io ta s'tsã dzãcu unu graiu

(Ascultă-mă iubito, fată cu ochii negri

Oprește-te fată eu să-ți zic o vorbă

Ascultă-mă iubito, fată cu ochii negri

Oprește-te fată eu să-ți zic o vorbă)

Vruta pi'u cãlcã , lilicii discljidea
Lilicii di vreari , le le dultsi bãsheari
Vruta pi'u cãlcã , lilicii discljidea
Lilicii di vreari , le le dultsi bãsheari

(Iubita pe unde călca, florile deschidea

Flori de dragoste, lele dulce sărutare

Iubita pe unde călca, florile deschidea

Flori de dragoste, lele dulce sărutare)

Gione ti'am tu vreari doji va nã luãm
Bunili , sh'arali lãi gione a li tritsemu
Featã ti'am tu vreari doji va nã luãm
Bunili , sh'arali lea featã a li tritsemu

(June te iubesc, amândoi ne vom lua

Bunele și relele măi june le vom trece

June te iubesc, amândoi ne vom lua

Bunele și relele măi june le vom trece)

SURSA

Maria, Nicu Zelca - Pitu pãduri vruta mea s'priimna, ”giony”, Versuri, 14 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-zelca---pitu-p--duri-vruta-mea-s-priimna/963 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Maria - Maria

Maria, ãnj fu dat su cheru, Maria
Ca anghilu dit tseru, easti ea
Lele tsi'nj mi pati, cã io nu'am arhati
Anj shadi pi suflitu un dor di Maria
Tsi'nj luã inima, shi fudzi ea
(Maria, îmi fu dat s–o pierd, Maria

Ca îngerul din cer, este ea

Lele ce-am păâit, că eu n-am odihnă

Îmi șade pe suflet un dor de Maria

Că-mi luă inima și fugi ea)

Maria, featã cu haryi, Maria
Lãndzitu di vreari, mi'adrã ea
Cu a ei ochi di steali, budzãli di njeari
Cu vreari, va's cãntu ti ea, ti Maria
Tsi'nj luã inima shi fudzi ea

(Maria, fată cu har, Maria

Bolnav de iubire, m-a făcut ea

Cu ai ochi de stele, buzele de miere

Cu iubire, voi cânta pentru ea, pentru Maria

Că-mi luă inima și fugi ea)

Maria, ãnj shedu la ea'n bratsã, Maria
Shi'ashi va'nj mi acatsã hãryia
Ma tu dishtiptari, estu isu'nj si pari
Di veari, shi greau'nj si pari hãryia
Cã nu easti aoa Maria

(Maria, îmi șed la ea în brațe, Maria

Și așa mă vor prinde zorii

Dar la deșteptare acest vis mi se pare

De iubire și grea mi se pare deșteptarea

Că nu este aici Maria)

SURSA

giony, Nicu Zelca – Maria, ”giony”, Versuri, 8 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/nicu-zelca---maria/27 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

19)Pescu cu ariz la cireap - Pește cu orez la cuptor

1,5 kg pește (pescu) se curăță (s-cură) de (di) solzi (părăgits) și intestine (matsă), se spală (s-aspeală) și se porționează (s-talji) în (tu) 10 (dzatsi) porții (cumăts). 700 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de impurități (cuprii) și se spală. 500 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se opăresc (s-upărescu). 200 grame ceapă (tseapă) tăiată mică (njică) se înnăbușă (s-tsărgăseashti) într-un vas cu ulei (untulemnu) și cu puțină (niheamă) apă. Se adaugă (S-adavgă) orezul la prăjit (tsărgăseari). Se amestecă și se adaugă 20 grame piper (chiper), 20 grame sare (sari) și 1,5 litri apă pentru fierbere până se evaporează apa. Compoziția se așează într-o tavă (tu un tăvă), iar deasupra (pisupră) se așează (s-andregu) bucățile de pește, roșiile felii, restul până la 200 ml ulei și se pun (s-bagă) în cuptorul (cireaplu) încins 20-25 minure.

Se pregătește (S-andreadzi) masa cu scăunele (stulitsi) pentru familie (taifă). Se mănâncă (s-măcă) din (dit) tavă cu furculița (bunela).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 grame are o valoare nutritivă de 608 kcalorii.

60)Dzamă (saramură) ti pescu friptu - Saramură pentru pește

500 grame ardei (piperchi) gras și 20 grame arde iute (ciushcă / pipircushi tsi ardu multu) se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minuti). 50 grame pătrunjel verde se curăță (s-cură), se spală și se taie mărunt. 500 grame roșii (pătrăgeani aroshi) concasate (chisate) se curăță, se spală și se opăresc (s-upărescu).

În esență, adică 1 litru de supă sau apă, se adaugă (s-adavgă) ardeiul iute și gras, 50 grame sare (sari), 50 grame ulei (untulemnu), 3 grame de boia de ardei (chiper aroshu di piperchi) și se fierb (s-herbu) vreo (vără) 10 minute. Când (Căndu) s-a terminat (s-bitisi) fierberea (hirbearea) se adaugă verdeața (virdeatsa) și roșiile concasate.

Această (Aestă) saramură (dzamă) se folosește (s-ufiliseashti) la preparate din pește fript la grătar. După (dupu) preferințe (orixi) se poate adăuga și 20-25 grame usturoi (ayiu) tăiat (tăljat) mărunt în saramură.

Cantitățile de ingrediente corespund la 1 kg de saramură, care are valoare nutritivă de 360 sau 542 (?) kcalorii.

59)Pescu friptu cu dzamă - Crap la grătar cu saramură

1,750 kg crap fără cap sau (ică) 1,3 kg crap porționat (tăljat cumăts) sau 1,4 kg file crap file se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se porționează și se frige (s-fridzi) pe grătarul încins (cu multă cănjină) și uns (umtu) cu grăsime. Când (Căndu) este (easti) fript pe (pi) o (ună) parte (parti), se întoarce (s-shutsă) pe partea cealaltă (alantă). Se folosesc 30 ml ulei (untulemnu) și 30 grame sare (sari). Se prepară (S-adară) 1 kg de saramură (dzamă) conform rețetei anterioare.

Peștele (Pescul) se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau farfurie (cinii). Se servește cald cu saramură și mămăliguță (bărgădanu) sau cu alte sosuri și garnituri.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame pește și 100 grame saramură are o valoare nutritive de 109 sau 198 (?) kcalorii.

61)Măcari di pescu cu tseapă – Plachie din crap

1,4 kg crap fără cap se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se porționează (s-talji) în (tu) 10 (dzatsi) bucăți (cumăts). 1,5 kg ceapă (tseapă) se curăță, se spală, se taie felii (filii) și se opărește (s-upăreashti). 30 grame usturoi (ayiu) se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu). 500 grame roșii (pătrăgeani aroshi) proaspete sau 250 grame roșii conservă se spală, se opăresc, se decojesc (s-ascoati coaja) și se taie jumătăți (pi giumitati). 50 grame pătrunjel verde se curăță, se spală și se taie mărunt. 150 grame pasta tomate se diluează (s-ameastică) cu 100 ml apă.

Ceapa se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în 150 ml ulei (untulemnu) cu 100 ml apă. Se adaugă (S-adavgă) pasta de tomate, 2 grame boia de ardei dulce (chiperlu dultsi di piperchi), 2 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat), 1 gram cimbru (ciubrică),1 gram foi (frăndză) dafin, 30 grame usturoi, 1 litru apă fiartă (heartă) și 30 grame sare (sari). Se fierbe (S-hearbi) sosul 10-15 minute și se adaugă bucățile de (di) pește (pescu). Pe fiecare (cafi) bucată se așează (s-bagă) o jumătate de roșie și se introduce (s-bagă) tava (tăvălu) în cuptor (cireap) cca (vără) 20 de minute la temperatură (cănjină) moderată (di mesi). Când (Căndu) se termină (s-bitiseashti) fierberea (hirbearea) se adugă 100 ml vin (yinu) alb superior de regiune.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) în platou sau farfurie (cinii). Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece (aratsi) cu pătrunjel verde deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame pește și 200 grame sos are o valoare nutritive de 296 sau 364 (?) kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta Serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 18-19, 46-47.

La valea di Ianina – În valea din Ianina

La valea..lea mano lea..
La valea di Ianina.
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea

(În valea, tu mama tu

În valea din Ianina

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea)

‘Clo nâ featâ ..lea mano lea
‘Clo nâ featâ ma plândzea
Ea valea pâlâcârsea
Fan’ti va..lea mano lea
Fan’ti vali cama’ncoa
Fan’ti vali cama’ncoa
S’n ti antreb di Ianina

(Colo o fată, tu mama tu

Colo o fată plângea

Ea valea ruga

Fă-mi-te vale, tu mama tu

Fă-mi-te vale mai încoa

Fă-mi-te vale mai încoa

Să mi te întreb de Ianina)

La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea

(În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea
În valea din Ianina

Colo o fată plângea
În valea din Ianina

Colo o fată plângea)

Ianina..lea mano lea
Ianina’i hoarâ di furi
Ianina’i hoarâ di furi
Nu’i di furi câ’i di almineş
Nu’i di furi lea mano lea
Nu’i di furi câ’i di almineş
Nu’i di furi câ’i di almineş
Vâtâmarâ gionli a ei

(Ianina, tu mamă tu

Ianina-i sat de hoți

Ianina-i sat de hoți

Nu-i de hoți, că-i de albanezi
Nu-i de hoți, tu mama tu

Nu-i de hoți, că-i de albanezi

Nu-i de hoți, că-i de albanezi

Îl uciseră pe iubitul ei)

La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea..lea mano lea..
La valea di Ianina.
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo nâ featã ma plândzea
(În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea, tu mama tu

În valea din Ianina

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea)


La valea di Ianina

La valea di Ianina
Di Ianina

(În valea din Ianina
În valea din Ianina
Din Ianina)

SURSA

Ioana, Papu & Dincuta - La valea di Ianina, ”giony”, Versuri, 2 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/papu-dincuta---la-valea-di-ianina/1504 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

130)Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere

650 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală (s-aspeală) și se scurge (s-astricoară) de apă. 1,8 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). 1 kg mere (meari) se curăță (s-cură) de coajă și de casa seminală (simitsă): 1-2 bucăți se taie (s-talji) felii (filii), iar celelalte (alanti) se rad (s-aradu). 5 ouă (oauă) se spală, se trec prin (prit) jet de apă rece (arastsi) și se separă (s-dispartu) albușurile de gălbenușuri. 50 grame pesmet (păni uscată sh-mătsinată) se cerne (s-antsearni).

Orezul se fierbe în lapte. Când (Căndu) orezul este (easti) aproape (aproapea) fiert (hertu), se adaugă (s-adavgă) 150 grame zahăr (zahari) și 10 grame sare (sari). După (Dupu) ce (tsi) orezul a fiert (hearsi) și laptele a fost înglobat de orez (chiru tu hirbeari), se adaugă 10 grame zahăr vanilat și se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească). Merele rase (arasi) se amestecă (s-ameastică) cu 150 grame zahăr și 1 gram scorțișoară. Orezul cu lapte fiert și răcit (arătsitu) se amestecă cu gălbenușurile de ou și albușurile bătute (bătuti) spumă și se amestecă (s-minteashti) ușor (lishoru) până (pănă) se omogenizează compoziția. Într-o tavă (Tu un tăvă) unsă cu unt (tsi s-umsi cu umtu) și tapetată (pispilită) cu pesmet se așează (s-bagă) 1/3 din compoziția de orez, apoi (deapoea) un strat (arăndu) de mere rase (arasi), un strat din compoziția de orez, alternând astfel (ashi) 3 rânduri de orez cu 2 rânduri de mere, ultimul strat (arăndul dit soni) fiind (hiinda) de orez. Se nivelează suprafața, se așează felii de mere și se introduce (s-bagă) tava (tăvălu) la cuptor (cireapu) cu temperatura moderată (cănjină di mesi) timp de 20-30 minute. Budinca coaptă se lasă să se răcească puțin (niheamă) și se porționează (s-talji cumăts).

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurioară (cinii). Se servește (S-măcă) cu sirop de fructe (imishi). Se poate servi cald sau rece ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente correspund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutritivă de 661 kcalorii.

133)Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte

300 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii) și se spală (s-aspeală). 3 grame de scorțișoară se macină (s-matsină).

1,5 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). Când (Căndu) dă (da) în (tu) clocot (undi), se adaugă (s-adavgă) orezul și se amestecă (s-minteashti) continuu (dipriună). Se continuă fierberea (hirbearea) la foc moderat (cu piră njică). Cu 10 minute înainte (ninti) ca să se termine (ta s-bitisească) fierberea, se adaugă 200 grame zahăr (zahari) și 5 grame sare (sari), amestecând continuu ca să nu se lipească (ta s-nu s-alichească) de vas.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) în compotieră sau (ică) farfurioară (cinii njică), cu scorțișoară deasupra (pisupră). Se servește (S-măcă) cald sau rece.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 263 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 97, 99.

Samiotisa – Samiotisa

Samiotisa, Samiotisa 

Cãndu va s'yini Samo
Samiotisa, Samiotisa
Cãndu va s'yini Samo
Kit ca tu' amari va'nj ts'arucu
Samiotisa , sh'trandafila tu' arinã
Kit ca tu' amari va'nj ts'arucu
Samiotisa , sh'trandafila tu' arinã

(Samiotisa, Samiotisa

Când vei veni la Samo

Samiotisa, Samiotisa

Când vei veni la Samo

Chit că în mare te voi arunca
Samiotisa și trandafirul în nisip

Chit că în mare te voi arunca
Samiotisa și trandafirul în nisip)

Cu barca tsi'am Samiotisa
Va s'yinu sh'va ti iau
Cu barca tsi'am Samiotisa
Va s'yinu sh'va ti iau
Sh'fãrã flurii di malãmã
Samiotisa, va s'yinu lea sh'va ti iau
Sh'fãrã flurii di malãmã
Samiotisa, va s'yinu lea sh'va ti iau
(Cu barca pe care o am, Samiotisa

Voi veni și te voi lua

Cu barca pe care o am, Samiotisa

Voi veni și te voi lua

Și fără salbă de aur

Samiotisa voi veni și te voi lua

Și fără salbă de aur

Samiotisa voi veni și te voi lua)

Samiotisa, Samiotisa
Yina pritu minti , bunã
Samiotisa, Samiotisa
Yina pritu minti , bunã
Cã a'nj tsã dau in bratsi s'ai
Samiotisa , unu ficioru ca unã lunã
Cã a'nj tsã dau in bratsi s'ai
Samiotisa , unu ficioru ca unã lunã

(Samiotisa, Samiotisa

Fii înțelegătoare, buno

Samiotisa, Samiotisa

Fii înțelegătoare, buno

Că îți voi da în brațe să ai

Samiotisa un băiat ca o lună
Că îți voi da în brațe să ai

Samiotisa un băiat ca o lună)

Samiotisa, Samiotisa
Cu oclji lãi a tãi
Samiotisa, Samiotisa
Cu oclji lãi a tãi
Tini nj'adrashi inima mea
Samiotisa , patrudzãtsã di cumatsã
Tini nj'adrashi inima mea
Samiotisa , patrudzãtsã di cumatsã

(Samiotisa, Samiotisa

Cu ochii tăi negri
Samiotisa, Samiotisa

Cu ochii tăi negri
Tu mi-ai rupt inima

Samiotisa, în patruzeci de bucăți

Tu mi-ai rupt inima

Samiotisa, în patruzeci de bucăți)

Samiotisa, Samiotisa,
Pote tha pas sti Samo?
Samiotisa, Samiotisa,
Pote tha pas sti Samo?
Roda tha rixo sto yialo Samiotisa
Yia na'rtho na se paro
Roda tha rixo sto yialo Samiotisa
Yia na'rtho na se paro

(Samiotisa, Samiotisa

Când ai de gând să vii în Samo?
Samiotisa, Samiotisa

Când ai de gând să vii în Samo?
Te voi arunca în mare

Pentru a veni și a te alege
Te voi arunca în mare

Pentru a veni și te alege)

Samiotisa, Samiotisa
Yina pritu minti , bunã
Samiotisa, Samiotisa
Yina pritu minti , bunã
Cã a'nj tsã dau in bratsi s'ai
Samiotisa , unu ficioru ca unã lunã
Cã a'nj tsã dau in bratsi s'ai
Samiotisa , unu ficioru ca unã lunã
(Samiotisa, Samiotisa

Fii înțelegătoare, buno

Samiotisa, Samiotisa

Fii înțelegătoare, buno

Că îți voi da în brațe să ai

Samiotisa un băiat ca o lună
Că îți voi da în brațe să ai

Samiotisa un băiat ca o lună)

Cãti steali s'la ora noauã
Ahãntsã ficioru va's ai
Cãti steali s'la ora noauã
Ahãntsã ficioru va's ai
Di'ahãnti ori va'nj ti mãritsã
Samiotisa, sh'tutu veduvã va's armãii
Di'ahãnti ori va'nj ti mãritsã
Samiotisa, sh'tutu veduvã va's armãii
(Câte stele sunt la ora nouă

Atâția băieți vei avea
Câte stele sunt la ora nouă

Atâția băieți vei avea

De atâtea ori te vei mărita

Samiotisa, și tot văduvă vei rămâne
De atâtea ori te vei mărita

Samiotisa, și tot văduvă vei rămâne)

SURSA

Maria, SHOPATLU – Samiotisa,  ”giony”, Versuri, 5 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/shopatlu---samiotisa/1544 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Aua n'adunãmu -  Aici ne-am întâlnit

Aua n'adunãmu
Aua n'adunãmu
Aua n'adunãmu
Dado, sotsã akikisitsã
Dado, sotsã akikisitsã

(Aici ne-am întâlnit

Aici ne-am întâlnit

Aici ne-am întâlnit

Mamă, prieteni buni
Mamă, prieteni buni)

Sotsã akikisitsã
Sotsã akikisitsã
Sotsã akikisitsã
Dado, ta s'mãcãmu , s'biemu
Dado, ta s'mãcãmu , s'biemu

(Prieteni buni
Prieteni buni

Prieteni buni
Mamă, ca să mâncăm, să bem
Mamă, ca să mâncăm, să bem)

Ta s'mãcãmu s'biemu
Ta s'mãcãmu s'biemu
Ta s'mãcãmu s'biemu
Dado shi s'nã pitritsemu
Dado shi s'nã pitritsemu

(Ca să mâncăm, să bem

Ca să mâncăm, să bem

Ca să mâncăm, să bem

Mama și să petrecem

Mama și să petrecem)

Shi s'nã pitritsemu
Shi s'nã pitritsemu
Shi s'nã pitritsemu
Dado clo dighiosu la Lenca
Dado clo dighiosu la Lenca

(Și să petrecem
Și să petrecem

Și să petrecem

Mamă, acolo jos la Elena

Mamă, acolo jos la Elena)

Clo dighiosu la Lenca
Clo dighiosu la Lenca
Clo dighiosu la Lenca
Dado, Lenca'i featã msheatã
Dado, Lenca'i featã msheatã
(Acolo jos la Elena

Acolo jos la Elena

Acolo jos la Elena

Mamă, Elena-i fată frumoasă

Mamă, Elena-i fată frumoasă)

Lenca'i featã msheatã
Lenca'i featã msheatã
Lenca'i featã msheatã
Dado Lenca'i zulipsitã
Dado Lenca'i zulipsitã

(Elena-i fată frumoasă

Elena-i fată frumoasă

Elena-i fată frumoasă

Mamă Elena-i dorită
Mamă Elena-i dorită)

Lenca'i zulipsitã
Lenca'i zulipsitã
Lenca'i zulipsitã
Dado Lenca s'nemu s'u luamu
Dado Lenca s'nemu s'u luamu
(Elena-i dorită

Elena-i dorită

Elena-i dorită

Mamă, pe Elena să mergem s-o pețim

Mamă, pe Elena să mergem s-o pețim)

SURSA

Maria, SHOPATLU - Aua n'adunãmu, ”giony”, Versuri,  5 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/shopatlu---aua-n-adun--mu/1543 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Doru di gura ta – Dor de gura ta

Doru di gura ta
Voi s'hii lãngã mini
Haidi yina featã
Ti voiu mashi pi tini

(Dor de gura ta

Vreau să fii lângă mine

Haide vino fată

Te iubesc doar pe tine)

Bis – Bis

Tsi hii multu msheatã
Hii ca Stã Mãria
Budzãli di njeari
Sã'nj li dai a nja

(Că ești foarte frumoasă

Ești ca Sfânta Maria

Buzele de miere

Să mi le dai mie)

Bis – Bis

Inj ti caftã gionji
Featã s'ti mãritã
Va'nj ti'ashteptu featã
Mini bana tutã

(Mi te caută junii

Fată să te mărite

Te voi aștepta iubito

Eu viața toată)

Bis – Bis

SURSA

Maria , SHOPATLU - Doru di gura ta, ”giony”, Versuri, 5 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/shopatlu---doru-di-gura-ta/1542 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci

400 grame făină (fărină) se cern (s-antsearni). 4 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 4 grame bicarbonat se cerne.

1 kg de brânză de vaci (cashu dultsi) se amestecă (s-ameastică) cu făina, ouăle, 150 kg zahăr farin (dipu minută), bicarbonatul, 10 grame răzătură (arădzătură) de (di) lămâie (limonji), 100 grame griș și 20 grame sare (sari). Din (Dit) această (aestă) compoziție se modelează (s-adară) papanași în formă rotunda (arătundă), se apasă (s-calcă) cu lingura (ciubana) în mijloc (tu mesi) și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în 200 ml ulei (untulemnu). Se pudrează (S-pispilescu) cu zahăr farin.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe farfurioară (cinii njică), câte (căti) doi papanași la porție, cu smântănă și zahăr farin deasupra (pisupră). Se servește (S-măcă) cald ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 130 grame de papanași și 50 grame de smântână are o valoare nutritivă de 787 kcalorii.

135)Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide

5 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 400 grame făină (fărină) se cerne (s-antserni) pe (pi) planșetă (sinii), se face (s-adară) un gol (ună guvă) în mijloc (tu mesi), în care (tu cari) se pun (s-bagă) 2 ouă, 50 grame smântână, 100 grame unt (umt), 1 gram bicarbonat, 100 grame zahăr (zahari) farin (dipu minută), 5 grame sare (sari) și 10 grame zahăr vanilat. Se frământă (S-frimită) o cocă fragedă (aluat crehtu), de consistență potrivită (nu multu uscatu), și se lasă (s-alasă) în repaus (ta s-sheadă) 15 minute. 500 grame brânză de vaci (cashu di vacă) se amestecă (s-ameastică) cu 100 grame stafide (stafidz), 200 grame zahăr, 3 ouă, 50 grame griș, 15 grame răzătură de lămâie (arădzătură di liomonji) și 10 grame zahăr vanilat.

Coca se împarte (s-amparti) în două (doauă) părți (părtsă) egale (isa), care (cari) se întind (s-tindu) foi (peturi) cu grosimea (subtsări) de 2 mm. Una din foi se așează (s-bagă) într-o tavă (tu un tăvă) și se coace (s-coatsi) doar (mashi) pe jumătate (giumitati) la cuptor (cireapu). Se scoate (S-ascoati) tava din (dit) cuptor, se așează umplutura din brânza de vaci și se acoperă (s-anvăleashti) cu cea cealaltă (alantu) foaie. Se coace (S-coatsi) la cuptor cu temperatură moderată (cănjină di mesi). Plăcinta copată se pudrează (s-pispileashti) cu 50 grame zahăr farin. Se lasă să se răcească (s-arătsească) și se porționează (s-talji cumăts).

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurioară (cinii njică). Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 120 grame are o valoare nutritive de 546 kcalorii.

139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză

6 kg făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 18 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se clătesc (s-trec) cu apă rece (prit apă aratsi). 2,5 kg telemea (cashu) se spală și se rade (s-aradi) sau (ică) se toacă (s-matsină) cu mașina de tocat (machina di tocari).

300 grame drojdie de bere se amestecă (s-ameastică) cu 50 grame zahăr (zahari) și se dizolvă (s-tucheashti) în (tu) vreo (vără) 700 ml apă călduță (dihamină) la 35-40 grade. Se amestecă cu 1 kg făină și se obține (s-adară) maiaua peste (pisti) care (cari) se presară (s-pispileashti) puțină (niheamă) făină și se lasă (s-alasă) să dospească (s-acrească) la 35-40 grade, până (pănă) își mărește (creashti) volumul de 2-3 ori.

10 ouă se amestecă cu 50 grame sare (sari) și 250 grame zahăr și se adaugă (s-adavgă) 2,7 litri apă caldă la 35-40 grade. Se obține o compoziție care se amestecă cu maiaua și se frământă (s-frimită) cu 5 kg făină. Se obține un aluat de consistență potrivită (tamam bunu), care se lasă la dospit 20-30 minute la 35-40 grade. Aluatul se împarte (s-amparti) în 100 bucăți (cumăts) egale (isa), se modelează rotund (s-adară topci) pe (pi) planșeta (sinia) unsă (tsi s-umsi) cu ulei (untulemnu) și se lasă în repaos (arihati) 10 minute la 35-40 grade.

Telemeaua se amestecă cu 8 ouă până la uniformizare.

Fiecare (Cafi) bucată de aluat se întinde (s-tindi) cu merdeneaua (shtsala) pe planșeta unsă cu ulei, în (tu) foi (peturi) ovale (nu dipu arătundi) cu dimensiunea de cca 10-12 cm și groase (groasi) de cca 0,5 cm. La mijlocul foii (Tu mesea di petur) se așează (s-bagă) cca 29 grame umplutură, se pliază în două (s-adară prit doauă), se presează marginile, se lasă să crească cca 30 minute la 35-40 grade pe planșetă unsă cu ulei. Se introduc (S-bagă) în baia de ulei încins (upărit), se prăjesc (s-tsărgăsescu) cca 5 minute pe o parte (ună parti), apoi (deapoea) se întorc (s-shutsă) cu o paletă pe cealaltă (alantă) parte și se prăjesc încă (nica) 5 minute. După (Dupu) prăjire (tsărgăseari) se scot (s-ascotu) din (dit) baia de ulei, se așează pe un grătar să se scurgă (s-astricoară) și se montează (s-andregu) pentru prezentare (aspuneari) și servire (măcari).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 100 bucăți de langoși. 1 porție de 120 grame are o valoare nutritivă de 431 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 100-101, 105-106.

Dultsea mea, msheata mea – Dulcea mea, frumoasa mea

Est' an vearã,
Primuveara
Dultsea mea, mushata mea

(Acest an vara

Primăvara

Dulcea mea, frumoasa mea)

Cari gioni, tsu' l vreai
Tini
Dultsea mea, mushata mea
(Care june pe care-l iubești

Tu

Dulcea mea, frumoasa mea)

'clo iu' shi cãntã,
Puii veara
Dultsea mea, mushata mea

(Acolo unde cântă

Păsările vara

Dulcea mea, frumoasa mea)

Tini' nj tsã cãfta' i
Mãrtarea
Dultsea mea, mushata mea

(Tu-ți căutai

Măritișul

Dulcea mea, frumoasa mea)

SURSA

Damy Levendi, Tomi Caramitru - Dultsea mea, msheata mea, ”giony”, Versuri, 14 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---dultsea-mea--msheata-mea/809 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Gura ta tsea dultsea – Gura ta cea dulce

Cãndu va s'yinã oara
Noi doii ta s'nã luãmu
S'adrãmu gimbushi mari
Unu mari coru s'adrãmu

(Când va veni momentul

Noi amândoi să ne luăm

Să facem petrecere mare

O mare horă să facem)

Refren - Refren

Shi ai lai la la lai la la
Gura ta tsea dultsea
Shi ai lai la la lai la la
Ca unã cireashi
(Și ai lai la la lai la la

Gura cea dulce

Și ai lai la la lai la la

Ca o cireașă)

Gura tsã iasti dultsi
Oclju laiu di'amurã
Yina tini featã
Cã tini hii aleaptã

(Gura ta este dulce

Ochii negri ca murele

Vino tu fată

Că tu ești aleasa)

Refren - Refren

Ashteaptã'mi, lea featã
Tu mirindi oara
Ca s'yinu cu a mei parintsã
S'nã isusimu astarã
(Așteaptă-mă, tu fată

După-amiază

Ca să vin cu ai mei părinți

Să ne logodim diseară)

Refren - Refren

SURSA

Maria , Tomi Caramitru - Gura ta tsea dultsea, ”giony”, Versuri, 12 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---gura-ta-tsea-dultsea/806 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

137)Cuzunacu cu cacau - Cozonac cu cacao

6 kg făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 26 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se clătesc (s-trec) cu apă rece (aratsi). Se separă (S-dispartu) albușurile de gălbenușuri. Gălbenușurile se amestecă (s-ameastică) cu 60 grame sare (sari) și se țin (s-tsăn) la cald la 35-40 grade. 1,9 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). 500 ml ulei (untulemnu) și 200 grame unt (umt) sau margarină se încălzesc (s-angăldzăscu) la 35-40 grade.

400 grame drojdie de bere se amestecă cu 100 grame zahăr (zahari) și se dizolvă (s-tucheaști) în 800 ml lapte la 35-40 grade și se adaugă (s-adavgă) treptat (căti niheamă) 1,2 kg făină. Se obține (S-adră) maiaua peste (pisti) care (cari) se presară (s-pispileashti) patina (niheamă) făină și se lasă (s-alasă) la dospit la 35-40 grade până (pănă) își mărește (creashti) volumul de (di) 2-3 ori.

Gălbenușurile de ouă se amestecă cu 600 grame zahăr și se bat (s-bat) până se obține o compoziție de consistența unei crème. Se adaugă treptat 100 ml lapte la 35-40 grade. Și se continuă baterea (bătearea) până la dizolvarea completă a zahărului. Separat (Ahoryea) se amestecă 1 litru lapte cu 200 grame răzătura (arădzătură) de lămâie (limonji) și 1 gram de vanilină pură sau 15 ml vanilină esență, după (dupu) care se toarnă (s-toarnă) treptat peste compoziția de gălbenușuri. Compoziția obținută se amestecă cu maiaua (măiaua), albușul bătut spumă cu restul de 600 grame zahăr și se frământă cu 4,6 kg făină. După încorporarea întregii (tută) cantități de făină, aluatul se împarte (s-amparti) în 2 părți egale (isa). O (Ună) parte (parti) de aluat se frământă (s-frimită) în continuare (nica) cu 200 grame cacao (cacau), iar cealaltă parte cu 200 grame făină. Apoi (Deapoea) fiecare (cafi) parte de aluat se frământă cu jumătatea (giumitatea) din grăsimea încălzită (angăldzătă) la 35-40 grade până se încorporează toată cantitatea. Frământarea (Frimitarea) se consideră (easti) terminat (bitisită) atunci (atumtsea) când (căndu) aluatul se desprinde (s-dizlicheashti) de pereții vasului și apar la suprafață (pisupră) bule de aer (bishits). După frământare aluatul se lasă la la dospit (s-crească) în vasul acoperit (anvălitu) timp (chiro) de 60-120 minute. În timpul dospirii aluatul se refrământă (s-frimită iara) de 2-3 ori prin (prit) introducerea marginii (mărdzinjli) alautului spre interior.

Cele (Atseali) două (doauă) feluri (turlii) de aluat (cu cacao și fără cacao) se impart în bucăți (cumăts) de 250 sau (ică) 500 grame care se modelează (s-shutsă) în fitile (fitilju). Pentru (Ti) realizarea (adrarea) unui cozonac se folosesc (s-ufilisescu) 2 fitile de aluat cu cacao și 2 fitile de aluat fără cacao care se împletesc (s-ampiltescu) în patru. Se așează (S-bagă) în (tu) tava (tăvălu) unsă (tsi s-aumsi) cu margarină, se lasă (s-alasă) să crească vreo (vără) 20 minute, se ung (s-ungu) cu ou la suprafață și se introduc (s-bagă) în cuptor (cireapu). Se coc (S-cocu) la temperatură moderată (di mesi) de 180-220 grade. După coacere (cutseari) și răcire (arătseari), se porționează (s-talji cumăts) și se montează (s-andreadzi) în platou sau (ică) farfurie (cinii) pentru servire la diferite (turlii) ocazii (arădz) ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingredient corespund unei cantități de 10 kg de cozonac. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 465 kcalorii.

138)Cuzunacu cu lăcumi – Cozonac cu rahat

4,4 kg făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 24 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se clătesc (s-trec) cu apă rece (aratsi). Se separă (S-despartu) albușurile de gălbenușuri. Gălbenușurile se amestecă (s-ameastică) cu 35 grame sare (sari) și se țin (s-tsăn) la cald la 35-40 grade. 200 ml ulei (untulemnu) și 250 grame unt (umtu) sau (ică) margarină se încălzesc (s-angăldzăscu) la 35-40 grade. 1,35 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). 2,7 kg rahat (lăcumi) se taie (s-talji) bucăți (cumăts) mici (njits) și se pudrează (s-pispileashti) cu făină.

300 grame drojdie de bere se amestecă (s-ameastică) cu 100 grame zahăr (zahari) până devine fluidă și se dizolvă (s-tucheaști) în 700 ml lapte la 35-40 grade și se adaugă (s-adavgă) treptat (căti niheamă) 1 kg făină. Se obține (S-adră) maiaua peste (pisti) care (cari) se presară (s-pispileashti) patina (niheamă) făină și se lasă (s-alasă) la dospit la 35-40 grade până (pănă) își mărește (creashti) volumul de (di) 2-3 ori.

În (Tu) 500 ml lapte fierbinte (upărit) la 90-95 grade se adaugă (s-adavgă) cîte (căti) puțin (niheamă) 250 grame făină și se amestecă (s-minteashti) continuu pentru (ta) a nu se forma (s-adară) aglomerări (văvălushi). Compoziția obținută (adrată) se lasă (s-alasă) se răcească (s-arătsească) până (pănă) la 35-40 grade.

În 150 ml lapte cald (35-40 grade) se dizolvă (s-tucheashti) 500 grame zahăr (zahari), se adaugă 24 gălbenușuri de ou, 150 grame răzătură (arădzătură) de (di) lămâie (limonji), 15 ml esență rom, 1 gram vanilină pură sau 15 ml vanilină esență și se amestecă pentru omogenizare. Compoziția obținută se ține (s-tsăni) la 35-40 grade.

12 albușuri de ou se bat (s-bat) spumă, se adaugă treptat 500 grame zahăr, continuând baterea (bătearea) până la dizolvarea (tuchearea) completă (didipu) a acestuia.

Maiaua dospită (criscută) se amestecă cu compoziția de făină opărită și gălbenușuri de ou, apoi (deapoea) se adaugă albușurile și se amestecă ușor (preaghalea) până la uniformizare (s-ameastică ghini). Se adaugă treptat 3,05 kg făina pâna la înglobarea întregii cantități, după care se adaugă treptat grăsimea încălzită angăldzătă la 35-40 grade și se frământă (s-frimită) până (pănă) apar bule de aer (bishits) la suprafață (pisupră) cu ulei, iar aluatul se desprinde (s-dizlicheashti) de pereții vasului. După frământare (frimitari) aluatul se unge (s-undzi) la suprafață cu ulei, se ung și pereții vasului și se lasă la dospit cu vasul acoperit (anvălit) la 35-40 grade, timp de 60-90 minute. În timpul dospirii (yineari / crishteari) aluatul se refrământă (s-frimită iara) de 2-3 ori prin introducerea marginii (mărdzinlji) acestuia spre interior.

Aluatul se porționează (s-amparti) în 10 sau 20 bucăți egale (isa), în funcție de mărimea formelor. Fiecare (Cafi) bucată de aluat se întinde (s-tindi) pe (pi) planșeta (siniea) unsă (tsi s-umsi) cu 100 ml ulei, în foaie (peturi) de 1 cm. Se așează bucățile de rahat în mod uniform pe toată (pisti tut) suprafața, se rulează (s-anvărteashti) ușor (preaghalea), apoi (deapoea) se așează în forma (tăviciu maxus ti cuzunacu) unsă cu margarină și tapetată (pispilită) cu zahăr. Formele se așează (s-bagă) în tăvi,(tăvadz) se lasă să crească la 35-40 grade. Când cozonacii cresc până la nivelul (budza) formelor, se unge (s-ungu) suprafața acestora cu ou și se introduce (s-bagă) în cuptor (cireapu).

Cozonacii se coc (s-cocu) la început (prota) la 120 grade timp de 10-15 minute pentru a permite creșterea produsului, apoi la 250-220 grade pentru rumenirea (arusharea) suprafețelor, după (dupu) care (cari) se reduce (ascadi) la 200-180 grade pentru o (ună) coacere (cutseari) uniformă (isa). Durata coacerii este de 40-50 minute.

După coacere, cozonacii (cuzunatslji) se scot (s-ascot) din cuptor, se lasă să se răcească puțin, apoi se scot din (dit) forme și se așează (s-bagă) cu partea inferioară (dinuntru) în sus (ăndzeană). Se țin (S-tsănu) la temperatura camerei (udălui) până la răcirea completă (dididpu), apoi se așează în ambalaje care să le asigure integritatea pe timpul păstrării, porționare și servire la micul dejun sau la mese festive, prezentat în platouri, farfurii sau fructiere.

Notă: La umplutură în loc de rahat se pot (s-pot) folosi (ufilisi) cu stafide.

Cantitățile de ingrediente corespund unei cantități de 10 kg de cozonac. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 398 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 102-105.

Ore lea dado – Oh, tu mamă

Ore, lea dado, tsi`nhi fâtseshi
Dado, lea dado…
Cu bârbatlu tsi`nhi dideshi,
Hijilu a`li laii`…

(Oh, tu mama ce-mi făcuși

Mamă, tu mamă…

Cu soțul ce-mi dăduși

Fiul nenorocului…)

Nhi`ul dideshi ca tivichelu,
Dado, lea dado…
Di`shi arâd lumea di el,
Hijilu a`li laii`…

Mi-l dăduși ca prost

Mama, tu mamă…

De-și râde lumea de el

Fiul nenorocului…)

Pitricui s`ducâ`n pâzari,
Dado, lea dado…
Ca`sh ia un kilo` di sari,
Hijilu a`li laii`…
(Îl trimisei în piață

Mama, tu mama…

Ca să ia un kilogram de sare

Fiul nenorocului…)

Nu`shi luă sari, câ`shi luă meari,
Dado, lea dado…
Atseali li mâcă`n cali,
Hijilu a`li laii`…

(Nu luă sare, că luă mere

Mama, tu mama…

Alea le mâncă în cale

Fiul nenorocului..)

Pitricui s`ducâ ti leamni,
Dado, lea dado…
Chiru funea` cu tâpoara,
Hijilu a`li laii`…

(Îl trimisei după lemne

Mamă, tu mama…

Pierdu funia cu toporul

Fiul nenorocului…)

Lu`alâsai s`tsapâ gârdina,
Dado, lea dado…
El si dusi la vitsina,
Hijilu a`li laii`…

(Îl lăsai să sape grădina

Mama, tu mama…

El se duse la vecina

Fiul nenorocului…)

SURSA

Stefan Popi, Tomi Caramitru & Alecu - Ore lea dado, ”giony”, Versuri, 9 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---alecu---ore-lea-dado/1291 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Haidi lea Marushe – Haide tu Marușe

Haidi lea Marushe featã njcã, lea Marushe lea
Tu vreari ti'aveamu di njcã lea Marusha mea
Haidi lea Marushe featã njcã, lea Marushe lea
Tu vreari ti'aveamu di njca lea Marusha mea
(Haide tu Marușe fată mica, tu Marușe tu

Te iubeam de mica tu Marușa mea

Haide tu Marușe fată mica, tu Marușe tu

Te iubeam de mica tu Marușa mea)

Di'anda ti'adrashi ti mãrtari
Vrearea nj'asti cama mari
Haidi lea Marushe di'a tau zboru
Io dukescu cã va'nj moru
Haidi lea Marushe di'a ta vreari
Fricã nj'i di niputeari
(De când te-ai făcut de măritat

Iubirea-mi este și mai mare

Haide tu Marușe, de-a ta vorbă

Eu simt că voi muri

Haide tu Marușe, de a ta iubire

Frică mi-e de boală)

Haidi cu'nã mãnã ia buclitsa lea Marusha mea
Cu alantã, cubilitsa, lea Marusha mea
Haidi cu'nã mãna ia buclitsa lea Marusha mea
Cu alantã, cubilitsa, lea Marusha mea

(Haide cu o mână ia cofița tu Marușa mea

Cu cealaltă cobilița, tu Marușa mea
Haide cu o mână ia cofița tu Marușa mea

Cu cealaltă cobilița, tu Marușa mea)

SURSA

Maria, Tomi Caramitru & Alecu - Haidi lea Marushe, 5 august 2009, ”giony”, Versuri, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---alecu---haidi-lea-marushe/137 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.