Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » D-F » Fudulea Cola - Trec anil’i şulinar / 1985
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
21-05-2011

Fudulea Cola - Trec anil’i şulinar / 1985

Rate this item
(0 votes)

În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului aromân Cola Fudulea (1940 Dobrogea - )

 

Subîntitulată ‘’poeme în grai aromân’’, cartea a apărut ‘’în regia autorului’’.

 

Saitul ‘’Societatea Culturală Aromână’’ caracterizează opera sa literară ca fiind marcată de ‘’lirismul, nostalgia, dar şi forţa şi umorul spiritului armânesc’’.

 

În Cuvînt înainte, scriitorul aromân Hristu Cândroveanu (1928 - ) dezvăluie că C.F. a început să scrie poezii încă din tinereţe, însă şi-a amânat debutul editorial pentru anii maturităţii. H.C. apreciază buna cunoaştere a ‘’dialectului’’ aromân de către poetul debutant, subliniind că acesta ‘’scrie, deci gîndind închiar graiul aromân, mai arhaic, parcă de cronică veche, dar tocmai de aceea mai cu sevă, făcut anume pentru poezie (…)’’. Poeziile lui C.F. au ca teme evenimentele importante ale comunităţii (O, sărbători), altele sunt reflexive (Trec  anil’I şulinar), iar altele au caracter de ‘’stampă’’, trimiţând la locuri şi chipuri ‘’de-acasă’’ (Noapte di Pind, Pita).

 

Cele 64 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind un număr de 43 de poezii scurte: Lumbardha (Lumânarea), Bînăm ti daima (Trăim pentru totdeauna), Alatră cînil’i (Latră câinii), Anăpudhil’e (Strâmbătate), Bîrnuri (Plante căţărătoare), Dhoarle a meale (Darurile mele), Cundil’lu (Condeiul), Polim stihiu (Fantoma războiului), Ursiţ! (Destinaţi!), Oh,lele, caimo (Oh, dragă, dor), Trec anil’i şulinar (Trec anii ca apa izvorului), Noaptea ca dzuă (Noaptea ca zi), Pi şcreta (Blestemata), Cîntic di jale (Cântec de jale), Dialog (Dialog), Paplu (Bunicul), Vramă laie, vramă corbă (Carte neagră, carte nenorocită), Oamini dit munti (Oamenii din munţi), Noapte di Pind (Noapte în Pind), Thimel’ilu (Temelia), Di vîr-chiro (Dintr-un timp), Pita (Plăcinta), Noi (Noi), Vrearea mail’ei (Dragostea bunicii), Armîni cu ghine (Rămâi cu bine), Propoziţii (Propoziţii), Cîntic di nuntă (Cântec de nuntă), Cîntic  tră vruta mea (Cântec pentru iubita mea), Di-ahînte ori (De atâtea ori), Bate vimtul (Bate vântul), Aide,lea feată (Haide, tu fată), Un di bichearl’i (Unul dintre holtei), Feata văşil’elui  Vasile Lupu (Fata domnitorului Vasile Lupu), O, sărbători (O, sărbători), Numţle a noastre (Nunţile noastre), Părmith (Basm), Limba nu are agîrşare (Limba nu se uită), Cartea noastră (Cartea noastră), Hoara noastră (Satul nostru), Ponlu (Durerea), Cîntic ti mana (Cântec pentru mama), Mirache (Dorinţă) şi Cît ti voi (Cât te iubesc).

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required