Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Displaying items by tag: 2006
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Mihai Marinache, Thede Kahl - ''Istoria aromânilor'', ''Daima'', Tulcea, An II, 2006,  No 6-7, pp. 87-88 (http://www.personalia.tulcealibrary.ro/M.%20Marinache%20Istoria%20aromanilor.pdf)


Ioana Petreuş, Thede Kahl: Istoria aromânilor, ''Familia Română'', Baia Mare, decembrie 2010, pp. 36-37 (http://www.bibliotecamm.ro/pdf/fr_2010_4.pdf)
Thede Kahl este o personalitate im -
presionantă a istoriografiei euro pe -
ne care se ocupă cu probitate în
spe cial de sud-estul Europei.
Născut în 1971 în Austria, a studiat geo -
grafia, slavistica şi bizantinologia la mai multe
universităţi europene. A participat de asemenea
la numeroase proiecte internaţionale de cer ce -
tare despre structura etnică a ţărilor balcanice.
În prezent este membru în Comisia de balca no -
logie a Academiei de ştiinţe din Austria şi lu -
crează la Institutul de Cercetări est şi sud-est
europene. În anul 1999 şi-a susţinut doctoratul
la Universitatea din Münster cu lucrarea Etni -
citatea şi răspândirea aromânilor în Europa de
sud-est.
O carte de referinţă despre aromâni a cer -
cetătorului austriac Thede Kahl este volumul Is -
toria aromânilor (Editura Tritonic, Bucureşti,
2006).
Studiile cuprinse în această carte au fost
scrise iniţial în alte lim bi (germană, greacă, en -
gleză) şi apoi traduse în limba română de Maria
Bara (soţia autorului), Codruţa Vlad şi Gabriela
Backe. Volumul este structurat pe 11 capitole şi
cuprinde articole ce reflectă rezultatele cer ce -
tărilor de teren din sudul Dunării. Autorul în -
cearcă o definire a aro mânilor prin prisma ling -
visticii şi dialectologiei prezentând fenomenele
etnicităţii la aromâni. Aromânii mai sunt numiţi:
vlahi, tzntziari, aro mani şi rrămâni, iar aromâna
este considerată a fi pe lângă meglenoromâna,
istroromâna şi da co româna, unul din cele patru
dialecte romanice din Balcani.
În capitolul VI este pusă sub lupă ţara în
care trăieşte majoritatea aromânilor: Grecia.
Este bine argumentat rolul aromânilor în istoria
Greciei, rol jucat prin intermediul a numeroşi
cărturari şi oameni de afaceri aromâni.
Analiza unor sate (Zagori, Ioanina, zona
Epirului) subliniază un paradox: aromâna şi-a
pierdut treptat importanţa într-un teritoriu po -
pulat în majoritate de aromâni, fiind înlocuită în
timp cu limba greacă. „Satele din Zagori sunt un
bun exemplu pentru a demonstra că o stare eco -
nomică bună poate arunca în plan secundar

diferenţele etnice şi poate con duce la crearea
unei noi identităţi regionale. Identitatea comună
„romanică” i-a unit pe zagoreni indiferent de
originea lingvistico-culturală şi socio-pro fe sio -
na lă”. Autorul este preocupat de schimbarea
identităţii aromânilor din Bulgaria şi chiar din
România. Apoi face o incursiune în muzica şi
dansurile tradiţionale aromâne care l-au ajutat în
învăţarea limbii aromânilor: „eu am învăţat aro -
mâna cu ajutorul muzicii tradiţionale şi con sider
că muzica este cel mai bun profesor de limbă”.
Într-un capitol autorul ne prezintă primele
texte în aromână care au fost parţial cercetate de
oameni de ştiinţă, istorici şi filologi. Multe
dintre ele au fost scrise în limba greacă între anii
1731-1831 fiind greu de abordat, după Thede
Kahl, din cauza dificultăţilor de descifrare şi din
cauza comparaţiei dialectelor aromâne cu alte
lim bi romanice ale Europei de vest. Răspândirea
aromânilor pe suprafeţe întinse ale Europei de
sud-est a pus în primplan relaţiile cu popoarele
vecine în detrimentul limbii aromâne. Se vor -
beşte de existenţa a cinci grupuri de aromâni
care pot fi diferenţiate şi prin deosebiri ling -
vistice. Cercetători precum Weigand, Capidan,
Pa pahagi şi Caragiu Marioţeanu împart dialec -
tele aromâne în două categorii: nordice (fâr -
şeroţii, muzăchearii şi muscopolenii) şi sudice

(pindenii şi grămuştenii).

vlahilor megleniţi din satul Nânti (Notia
de astăzi), aflat acum pe teritoriul Turciei, un
studiu de caz interesant despre asimilare şi con -
servare, despre islamism şi creştinism. Religia a
jucat un rol hotărâtor pentru identitatea vlahilor
mu sulmani. Ea a dezvoltat posibilitatea iden -
tităţii cu alte etnii musulmane şi o aşează în
acelaşi timp la mare distanţă de rudele de limbă
(vlahii): „Noi ne-am turcit, dar în inimile noastre
am rămas creştini. De fapt, am lăsat liturgia de-o
parte” mărturiseşte un vlah meglenit.
Ultimul capitol are accente polemice chiar
din dorinţa de a sublinia adevărul cercetării.
Spune autorul: „Exact acolo unde istoria este
mai puţin limpede şi sunt semne de întrebare,
istoricii şi etnologii amatori îşi dau frâu liber
imaginaţiei. La acestea se adaugă răstălmăciri şi
interpretări greşite, care ajung să constituie fun -
damentul unor teorii ce provoacă, nu de puţine
ori, conflicte. De aceea nu pot decât să sper că
această carte va fi premisa unui di a log con -
structiv, de care toate minorităţile au atât de
mare nevoie”.
Preocupat mereu de chestiunea mi no ri -
tăţilor, Thede Kahl, călătoreşte mult şi studiază
fenomenele la faţa locului, contribuind, fără pre -
judecăţi naţionale, la dezvoltarea cunoaşterii

Balcanilor cu informaţii actuale.

 

 


Anca Floriana Deaconu s-a născut în 1978, la Cernavodă, în județul Constanța.


A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative, specializarea Pedagogia Artei, din cadrul Universității ''Ovidius'' Constanța.


În 2000-2006 a participat la realizarea unor lucrări de artă monumentală religioasă, alături de Marin Deaconu și Gheorghe Firică.


În 2004-2007 a participat la expoziții de grup la Constanța și la București.


Expozițiile personale au fost găzduite de Muzeul de Artă Constanța (2009), Galeria Orizont București (2008), Galeria Museion.


În 2010 a primit două distincții din partea Uniunii Artiștilor Plastici: Premiul Special al Juriului la Bienala Artelor ''Ion Andreescu'' de la Buzău și Premiul pentru Performanță la Nivel Național – Arte Vizuale de la filiala Constanța a UAP.


Din 2007 este profesor coordonator al Cercului de Pictură în cadrul Palatului Copiilor Constanța.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.16.

Ecaterina Vrana s-a născut la 18 iunie 1969, la Constanța.


Absolvă Academia de Artă, la clasa Sorin Ilfoveanu.


Participă la expoziții din 1994.


Expoziții personale: Universitatea Freiburg (Germania, 1993), Galeria Academiei de Artă (București, 1994), Institutul Francez (București, 1995 și 1997), ‘’Oameni de aproape’’ (Palatul Mogoșoaia, București, 2007).


Expoziții de grup în străinătate: Academia de Artă Budapesta (1994), Muzeul de Artă Durango (Spania, 2004), Bologna (Italia, 2006), Stedelijk Museum (Lier / Belgia, 2007), Druot Montaigne (Paris, 2009), Performance Art Institut (San Francisco / SUA, 2010-2011).


A realizat lucrări de artă monumentală în Parcul din Timișoara.


Lucrări ale sale se află în colecții publice (Muzeul Ludwig Budapesta și Muzeul Național de Artă Contemporană București) și particulare (România, Olanda, Elveția, Germania, SUA).

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 22.

 

Bedivan Maria, Pe urmele unui colonist aromân, editura Semne, Bucureşti, 2003, 64 p. (Dan. C. Mihăilescu, ''Omul care aduce cartea'', PROTV, 25.09.2006)

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_pe-urmele-unui-colonist-aroman_8061.html


Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required