Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Recenzii » A-C » Cutova Ioan - Mihai Eminescu, Luţeafirlu / 1980
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
20-04-2011

Cutova Ioan - Mihai Eminescu, Luţeafirlu / 1980

Rate this item
(0 votes)

În 1980 poetul aromân Ioan Cutova (1919-1992) publica volumul ''M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu armânescu di Ioan Cutova'', ''lucrare apărută în regia autorului'', după cum se precizează la pagina de final, şi pe care o am în bibliotecă.

În prefaţa Duaoă zboară el explică aceste demers literar al său:
''Iaste întînia oară cîndu s-tipusescu pri grailu armânescu un numir ma mare din stihurile aţîlui ţe-i cunsocut ca Luţiafirlu puiziil'ei armâneşti.
Vidzut ca un mare puet di Titu Maiorescu cîndu avea 20 di ani, după ţe pitricu la Convorbiri literare maşi trei puizii - Epigonii, Mortua est, Venere şi Madonă - el agiumse aghonia pri cama analtul cîrliciu a literaturii româneşti.
Muşuteaţa, măghia şi armunia stihurilor a lui, ahîndimea di minduire şi sâmţire îl feaţiră cunoscut naparte di sinurile Româniil'ei şi anamea lui si arăspîndzî tu lumea întreagă.
Ninga cîndu bîna şi apoaia după moarte, popul după popul si aghunisi s-l'i traducă puiziile, acşi că nu si află milete s-nu li citescă pri limba l'ei. Maşi pri grailu a străauşilor a noştri nu ptem s-nă hărsim di dulţeamea măghipsită a puiziilor lui Eminescu.

Di tinir aveam aestu parapun cari îni şidea ca ună penură tu inimă. Ştiam că iaste greu, că grailu nă iaste ftoh tra-s poţi s-lu nveşti pri cama marle puet român tu strane armâneşti... Ma-i nică iţi curbane cîndu-i zborlu di ună ahtare faptă.

Tră aestă îni pripuşu io lucrul anghisat di ună bană.

Tora, după multu tiraniu, s-tipuscaşte aestă carte cu un minucl'iu dit puiziile lui Eminescu pri grailu a nostru, ca ună aghişteare ţe u cîftam di multu, ca ună scumpă dhoară adusă armânamil'ei di totna şi di pri tut loclu.
''


Redau eu în româneşte prefaţa ''Două cuvinte'':
''Este pentru prima dată când se publică in graiul aromân un număr mai mare din versurile celui care este cunoscut ca Luceafărul poeziei româneşti.
Văzut ca un mare poet de Titu Maiorescu când avea 20 de ani, după ce a trimis la ''Convorbiri Literare'' doar trei poezii - Epigonii, Mortua est, Venere si Madonă - el a ajuns repede pe cele mai înalte culmi ale literaturii romăneşti.
Frumuseţea, farmecul şi armonia versurilor lui, profunzimea gândirii şi simţirii l-au făcut cunoscut departe de graniţile României şi faima lui s-a răspândit în lumea întreagă.
Încă de când trăia şi apoi după moarte, naţiune după naţiune au început să-i traducă poeziile, aşa că nu există popor care să nu-l citească în limba sa. Doar în graiul strămoşilor noştri nu putem să ne bucurăm de dulcea vrajă a poeziilor lui Eminescu.
Din tinereţe aveam această mâhnire care îmi stătea la inimă. Ştiam că este greu, că graiul ne este sărac ca să pot să-l îmbraci pe cel mai mare poet român în haine aromâne. Dar sacrificiul este mic atunci când e vorba de o astfel de faptă.
De aceea m-am angajat în lucrul visat de o întreagă viaţă.
Acum, după mult efort, se tipăreşte această carte cu un mănunchi din poeziile lui Eminescu în graiul nostru, ca o alinare ce o căutam de mult, ca un scump dar adus aromânilor din totdeauna şi de peste tot.''


Volumul cuprinde 23 de poezii eminesciene în aromână, traducătorul ataşându-le titlurile româneşti în paranteză: Mortua est (Mortua est); Noaptea (Noaptea); Bara (Lacul); Diparti hiu di tini (Departe sunt de tine); O, armîni (O, rămîi); Di câte ori, muşată (De cîte ori, iubito); Rigeaua unlui dac (Rugăciunea unui dac); Ahît di-arudhă (Atît de fragedă); Tricură anl'i şi ninga mulţ vai treacă (Sunt ani la mijloc); O, mumă (O, mamă); Luţiafirlu (Luceafărul); Şi macă (Şi dacă); Glossa (Glossă); Odă (Odă); Cu mîne dzîlile ţi-adavdzî (Cu mine zilele-ţi adaogi); Priste golne (Peste vîrfuri); Dit chimatle-a chirolui (Din valurile vremii); Ţe ti leadzini (Ce te legeni); Seara pri dzeană (Seara pe deal); La steaua (La steaua); Tră ţe nu-ni v'ini (De ce nu vii); Di zburîţ mi fac că nu-avdu (De vorbiţi mă fac că n-aud); După ţe ahît chiro (După ce atîta vreme).

I. C. nu dezvăluie criteriul după care a selectat aceste poezii din cele peste 270 scrise de marele romantic român.

În final, I.C. a redactat o scurtă notă în care redă modul  în care se citesc câteva litere care se scriu altfel decît în limba română:
*dh ca grecescul δ, Δ
dz ca italianul zz din ''mezzo''
gh şi ģh ca grecescul γ, Γ
l' ca italianul gli din ''figli''
ń ca italianul gni din ''ogni''
th ca englezul th din ''theatre'' sau grecescul  Θ
ν' ca grecescul γ la cuvintele care provin din latină. Ex.: ''aν'ine'' din ''vinea''*

În 1981 I. C. a contribuit la publicarea de către poeta aromână Kira Iorgoveanu la editura Minerva din Bucureşti a volumului întitulat Mihai Eminescu. Poezii/ Puizii (român-aromân).

 

SURSA:
Ioan Cutova, M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu armânescu di Ioan Cutova, Litera, Bucureşti, 1980, 60 p.

 

Last modified on Luni, 19 Septembrie 2011 10:09
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required