Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Poze » Displaying items by tag: cantec
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: cantec

În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru publica o antologie de poezie populară aromână, în care includea şi lirică nupţială. Cele 21 de poezii selectate din această categorie sunt: Ună feată jirgăneată (O copilă jirgăneată), Du-ti, dado, isusea-mi (Mamă, mergi mă logodeşte), Ş-inşi feata a primnare (Ieşi fata la plimbare), Naparti di Laia-Amare (Dincolo de Neagra-Mare), Nu-ni ti-arîde,feată, lea nică (Nu te-ncrede, fată mică), Nî lilice-aroşe (O roşie floare), Costa vrea-şi facă harauă (Costa vrea să facă nuntă), Pilisteru, lăi Pilisteru (Porumbiţă, porumbiţă), Cîntic de la grămosteanil’i di Coceani (Cîntec de la grămostenii din Coceani)/T.P.-1922 , Şi-nchisi furniga (A plecat furnica), Cîntic di dzua ţi-s mîrită feata (Cîntec din ziua cînd se mărită fata)/M.G.O.-1891, La patrule, la ţinţile (Pe la patru, pe la cinci), Albă si-ni ti ved, lea sor (Să te văd ferice, soră), Treambură, soarle, treambură (Soarele a tremurat), Ţîne calu, si-ni mi ncl’inu (Să mă-nchin, calul mi-l ţine), Cîntic di după ncurunare (Cîntec de după cununie)/M.G.O.-1891, Ma alba mea, ş-muşeata mea (Mîndra mea, frumoasa mea), Di sum ună sălţioară (Ginerele sub sălcioară), Eşi,lea oamă, ieşi tu, tată (Ieşi tu, oamă, ieşi tu, tată), Lai dada mea ţi-ni adraşi (Mamă, cum te-ai îndurat), Cîntic pisudirinescu di nercuri, di numtă, cîndu nveasta aţea naua s’duţe la mă-sa (Cîntec din Pisuderi,care se cîntă miercuri, după nuntă, cînd se duce mireasa la maică-sa)/M.G.O.-1891. Editorul a ataşat fiecărei poezii o versiune românească proprie, titlurile poeziilor fiind reprezentate de primul vers.


Ună feată jirgăneată a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este dorinţa unui tânăr din oraşul Moscopole (Albania) de a se căsători cu o tânără din satul Jarcani (Albania), unire pusă la cale în bazar, în pofida opoziţiei mamelor: Doil’i s’nă lom, doil’i s’nă vremu, /Şi-a mumînilor s’nu-aspunemu,/Că nu nă-alasă s’nă ncrunămu. (Să ne luăm, să ne iubim,/Mumelor să nu vorbim,/Că nu vor să ne unim.)


Du-ti, dado, isusea-mi a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei este dorinţa puternică a unui tânăr aromân de a fi logodit de mama sa cu Nastasia/Sia, care pretindea mult aur pentru aceasta: -Alea Sie, Nastasie,/Nu nî caftî flurii multi;/Caftă-ţî a ta lihie/Gione mşeatu, multu livend! (- Sie, tu şi Nastasie,/Pui preţ mult pe-aurărie!Mai bine ţi-ai căuta/Tînăr pe potriva ta!) Într-o notă de subsol editorul explică faptul că la aromâni căsătoriile sunt hotărâte de părinţi şi redă în acest sens două citate din Theodor Capidan (Macedoromânii – etnografie, istorie,limbă, Fundaţia pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1942): ’’Logodna, la tulpinile mai conservatoare, cum sînt fărşeroţii şi românii munteni din Pind, se face de obicei între părinţi, imediat după naşterea băiatului şi a fetei. Este destul să intervină această înţelegere între părinţi, pentru ca, astfel logodiţi,copiii să se însoare la o vîrstă potrivită.’’ /’’La logodnă, mirele aduce miresei un inel şi o salbă de bani de argint,la familiile înstărite de aur, salbă pe care, în cele mai multe sate, logodnica o poartă atârnată de gît. În alte comune salba se poate atîrna de coafura capului. Din partea fetei se trimit logodnicului daruri lucrate de logodnică, precum ar fi cămăşi şi batiste brodate. La păstorii din Epir, mirele trimite miresii un colac încărcat de cercei, brăţări şi cîteva monede de aur. Colacul este dus de o fată însoţită de alai, în cîntece de nuntă. Părinţii miresei îi trimit mirelui un alt colac, însoţit de mai multe daruri (...) După logodnă, tinerii nu vorbesc cu logodnicele lor pînă în ziua nunţii. Ceva mai mult, dacă, întîmplător, tînărul dă de logodnică la vreo rudă a lui sau altundeva, atunci ea se ascunde să nu o vadă, sau fuge dinaintea lui (...) La păstorii macedoromâni, logodna nu ţine mult, afară numai cînd logodnicul se găseşte înt-o ţară străină, la lucru. În cazul acesta, logodna poate ţine mai mulţi ani de-a rîndul, în care logodnica îşi aşteaptă alesul, rămînîndu-i credincioasă.’’


Nu-ni ti-arîde,feată, lea nică a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei este un dialog în trei strofe cu refren între doi îndrăgostiţi , tânărul avertizând-o pe iubita sa în privinţa celor trei obstacole pe care le-ar întâmpina dacă ar veni în familia sa: -Nu-ni ti-arîde, feată, lea nică,/Nu v’inu la noi!/La noi şi-are munte- analtu/Nu va-s poţî ta-s treţî!/-Piturnicl’e va-ni mi facu/Ş-muntili va-l trecu/Şi-io l avoi va-ni v’inu/Ti mirachea ta/Ş-di sivdaia ta!//Nu-ni ti-arîde, feată, lea nică,/Nu v’inu la noi!/la noi şi-are arîuri mări/Nu va-s poţî ta-s treţî!/-Pescu va-ni mi facu,lai gione,/Ş-arîulu va-ni trecu,/Ş-io la voi va-ni v’inu!/Ti mirachea ta,/Ş-di sivdaia ta!//Nu-ni ti-arîde,feată, lea mşeată,/Nu v’inu la noi!/La noi şi-are soacră-arauă/Nu va-s poţî ta-s treţî!/-Soacra-arauă, ş-nora bună,/Ş-doaule va-s triţem,/Ş-io la voi va-ni v’inu,lai gione,/Ti mirache ta,/Ş-di sivdaia ta! (-Nu te-ncrede, fată mică,/Nu veni la noi!/Pîn’ la noi e-un munte-nalt,/N-ai să poţi să-l treci!/-Mă voi face potîrniche,/Peste munte am să trec,/Doar de dorul tău,/Doar de dragul tău!//-Nu te-ncrede, fată mică,/Nu veni la noi!/Pîn’ la noi este-un rîu mare,/N-ai să-l poţi să-l treci!/-Peşte am să mă fac, iubite,/Rîul îl voi trece,/Şi la voi tot vin!/Doar de dorul tău, /Doar de dragul tău!//-Nu te-ncrede, fată mică,/Nu veni la noi!/La noi este soacră rea,/N-ai să te înţelegi cu ea!/-Soacră rea şi noră bună,/Ne-nţelegem împreună!/Eu la voi tot vin,iubite,/Doar de dorul tău,/Doar de dragul tău!)


Nî lilice-aroşe a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei structurată în strofe cu refren este frumuseţea unei flori roşii dintr-o grădină străină, cântată mamei sale de un tânăr din satul aromân Bachiţa din Bulgaria: Nî lilice-aroşe/Aroşe ca mirgeană/Lea dada mea!//Aroşe ca mirgeană/Naltî ca fidană/Lea dad mea!//Naltî ca fidană/Tru gîrdinî xeanî/Lea dada mea!//Tru gîrdină xeanî,/Cum s-ni fac s-u-arupu/Lea dada mea!//Cum sî-ni fac s-u-arupu/Pitu gardu s-u-arucu/Lea dada mea!//Pitu gardu s-u-arucu,/Bachiţa s-u-aducu/Lea dada mea!//Bachiţa s-u-aducu,/Feati s-u-aniurdzească/Lea dada mea!//Feati s-u-aniurdzească,/Gionl’i s-u-arisească/Lea dada mea! (O roşie floare,/Roşă ca mărgeanul/O,mama mea!//Roşă ca mărgeanul,/Naltă ca vlăstarul/O,mama mea!//Naltă ca vlăstarul,/În grădină străină,/O, mama mea!//În grădină străină,/Cum să fac s-o rup/O, mama mea!//Cum să fac s-o rup,/Pe gard să mi-o arunc/O, mama mea!//Pe gard s-o arunc,/Bachiţa s-o duc/O, mama mea!//Bachiţa s-o duc,/Fete s-o miroasă/O, mama mea!// Fete s-o miroasă,/Flăcăi s-o îndrăgească/O, mama mea!) Într-o notă de subsol referitoare la Bachiţa, editorul arată că se pune numelesatului mirelui, unde este dusă mireasa. În altă ordine de idei, floarea roşie este simbolul miresei.


Costa vrea-şi facă harauă a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei este cadoul de nuntă sub forma unui căprior adus de vulturul iepurar în calitate de naş la nunta fiului lui Costa: Costa vrea-şi facă harauă,/Vrea-şi însoară hil’ilu-a lui./Şi-cîlisi furl’ii tuţî,/A şi paturli capitani,/Şi-cîlîsi şi-un l’purar/L’purarlu s-l’i-ancurună./L’purarlu s-minduiaşti/Ţi cîniscu elu s-aducă:/S-l’ea birbeclu nu poa-lmută,/Naltu, analtu zbuiră/Şi-multu nghios elu-ş mutrealo:/Şi-vidzu zîrcavea iu pîştea/Cu zîrcăiopanii la ea./Şi-acîţă unu zîrcîiopanu./L’purarlu-i cu tinie,/Zîrcîiopanu tu cinie/Elu-i nunlu cu tinie! (Costa vrea să facă nuntă,/Pe fecioru-său să-nsoare,/Şi chemă pe hoţii toţi,/Şi cei patru căpitani./Mai chemă şi-un iepurar,/Iepurarul să-l cunune./Iepurarul se gândi/Ce plocon poate s-aducă:/Un berbec nu-l poate duce!/Sus în nalturi el zbură/Şi în jos atunci privi!/O văzu pe căprioară/Lîngă ea cu căpriorii./Atunci prinse-un căprior./Iepuraru-n mare cinste/Duce-un căprior pe tavă/El e numai plin de fală!) Într-onotă de subsol, editorul arată că termenul aromân l’ipurar, adică vulturul mieilor, provine din latinescul leporarius, conform Dicţionarului dialectului aromân al lui Tache Papahagi.


Pilisteru, lăi Pilisteru a fost culeasă de la Maria Iorgoveanu. Tema poeziei , structurată în opt strofe cu refren, este un dialog între o tînără, comparată cu o porumbiţă, şi mama sa.   Mama îi face 3 propuneri pentru căsătorie, fata acceptând-o bucuroasă doar pe a patra: -Pilisteru, lăi pilisteru,/Pilisteru va-ni ti mîritu!/-La cari, dado, la cari?/-Va-ni ti dau la cîrvînaru/-Nu-ni voi, dao, cîrvînaru,/Cîrvînaru, cîrveia-nsin,/Şi-furtutirea cîpitiniu.//Pilisteru, lăi pilisteru,/Pilisteru, va-ni ti mîritu!/-La cari, dado,la cari?/-Va-ni ti dau la picuraru./-Nu-ni voi, dado, picuraru,/Picuraru-ţăruhia-azvarna./Nu ini-acasî ni iarna.//-Pilisteru, lăi pilisteru,/Pilisteru, va-ni ti mîritu!/-La cari, dado, la cari?/-Va-ni ti dau la raftulu./--Nu-ni voi, dado, raftulu, /Ca-ni mi-anţapî cu aculu/Şi-va-ni ansar ca draculu.//-Pilisteru, lăi pilisteru,/Pilisteru va-ni ti mîritu!/La cari, dado, la cari?/-Va-ni ti dau la tâmpînaru./-Aşi dado-ni voiu-şi mini,/Elu-s batî şi-io s-ansar. (-Porumbiţă, porumbiţă,/Porumbiţă, te mărit!/-Cu cine, mamă, cu cine?/-Cărvănarului te-oi da./-Nu vreau, mamă, cărvănar,/Cărvănar cu pîinea-n sîn,/Şi sub cap cu furtutirea.//-Porumbiţă, porumbiţă,/Porumbiţă, te mărit!/-Cu cine, mamă, cu cine?/-Păcurarului te-oi da./-Nu vreau,mamă, păcurar,/Păcurar cu-opinca roasă/Nici iarna nu dă pe-acasă!// -Porumbiţă, porumbiţă,/Porumbiţă, te mărit!/-Cu cine, mamă, cu cine?/-Croitorului te-oi da./-Nu vreau, mamă, croitor, / Că mă va înţepa cu acul,/Şi-oi sări cum sare dracul!// -Porumbiţă, porumbiţă,/Porumbiţă, te mărit!/-Cu cine, mamă, cu cine?/- Toboşarului te-oi da./-Mamă,-aşa-mi doresc cu foc,/ El să cînte, eu să joc!) Într-o notă de subsol, editorul explică termenul aromân furtiture prin prăjină-furcă făcută din lemn tare, care servea cărvănarului atît ca armă de apărare, cât şi de atac. Termenul provine din greacă conform Dicţionarului dialectului aromân al lui Tache Papahagi.


Celelalte poezii au fost preluate din antologiile lui M.G. Obedenaru (1891), Pericle Papahagi (1900) şi Tache Papahagi (1922).


SURSA

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (editor), Antologie de poezie populară aromână, editura Minerva, Bucureşti, 1976, pp. 145-199.

 

Poezii de N. Caratana

Marţi, 20 Septembrie 2011 08:56

În 1985 poetul aromân Nicolae Caratana (12.02.1914 Horopani, Grecia - 19.10.1992 România) a publicat volumul de versuri aromâne Aşteptu soarile. Din cele 42 de poezii am selectat 35, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin, celelalte 7 apărând cu transpuneri în română în antologia H. Cândroveanu - K. Iorgoveanu din 1985 (vezi articolul).


1. Limba-a noastră (Limba noastră)

Limba-a noastrã-i 'nă ghişteare
aduncoasã, ahîndoasã
bair di flurii, cântare,
ghinicuvîntarie 'n casã.
(Limba noastră-i o comoară
adâncă, profundă
salbă de galbeni, cântec,
binecuvântare-n casă.)
Limba-a noastrã-i primuvearã,
candilă di bană iaste,
mulţ duşmaňi vor s' nî u chiarã,
ma u 'nghiadză gioňi şi 'nveaste.

(Limba noastră-i primăvară,

candelă de viaţă este,

mulţi duşmani vor să ne-o piardă,

dar o înviază tinerii căsătoriţi.)

Limba-a noastrã iaste cântic,
cântic di jale ş' di numţî,
zboarã veacļi di discântic,
fuldzir çe taļie doi munţî.

(Limba noastră-i cântec,

cântec de jale şi de nunţi,

vorbe vechi de descântec,

fulger ce despică doi munţi.)

Limba-a noastrã iaste, armâne,
avrã çe u-aduçe seara,
Roma nî u deade pâne,
di la ea nî tradzim fara.

(Limba noastră-i, aromâne,

răcoarea ce-o aduce seara,

Roma ne-o dădu ca pâine,

de la ea ne tragem neamul.)

Di la nîsă-avem căsmete,
di la nîsă-avem fumeaļie.
Ete ponde, eti şcrete
nu u-au scoasă dit thimeaļie.

(De la ea avem noroc,

de la ea avem familie.

Timpuri blestemate, timpuri nenorocite

nu au scos-o de la temelie.)

Limba-a noastră poartă flamburi,
ari izvure ş' fântâňi,
când u cânţi ti cutreamburi,
cânticul şi-acreaşte mâňi.

(Limba noastră poartă stegauri,

are izvoare şi fântâni,

când o cânţi te cutremuri,

cântecul îşi creşte mâini.)

Limba-a noastră caftă braţă
ca s-u apãrã di-açeļi
çe u pliguiesc tu faţă
ş' li-arăchescu di fumeļi.

(Limba noastră cere braţe

ca s-o apere de aceia

ce o rănesc pe faţă

şi o răpesc din familii.)

Limba-a noastră ş' caftã soia,
ş' caftã limba şi duvletea.
S-u apãrãm sã-sh aflã boea,
S-u-apãrãm sã-sh afla vetea*.

(Limba noastră îşi caută neamul,

îşi caută limba şi statul.

S-o apărăm ca să-şi găsească mărirea,

s-o apărăm ca să-şi găsească tăria.)

Urări la harei - Urări la nuntă

Luni, 05 Martie 2012 10:32

Urări la harei – Urări la nuntă

 

I.)La isozmâtâ – La logodnă

I.1.)Numtarlji oarâ: - Nuntașii urează:

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig și nuntă!

Să-nchirdăseascâ! – Să aibe câștig / realizări!

I.2.)Nicuchirlji toarnâ: - Stăpînii casei răspund:

Hărioshi shi socri! – Bucuroși și socri!

Hârioshi shi yrambici / nveastâ! – Bucuroși și mire / mireasă!

Sh-la voi s-toarnâ! – Să se întoarcă nunta și la familia voastră!

I.3.)Dupâ isozmâtâ s-oarâ: - După logodnă se urează:

Cu ncherdu sh-la marea harauâ! – Cu câștig / realizări și la nunta mare!

 

II.) La numtâ – La nuntă

II.1.)Câlisarea ti numtâ u adarâ unâ tinirâ nveastâ i featâ. – Invitația la nuntă o face o nevastă tânără sau o fată.

Suntu câlisits cu culac nunlu shi fârtatslji. – Sunt invitați cu colac / turtă nașul și cavalerii de onoare.

Suratili s-câlisescu cu un mer arosh cu pâră nuntru. – Domnișoarele de onoare sunt invitate cu un măr roșu cu un ban înăuntru.

S-dzâtsi: - Se zice:

Hits câlisits la numtâ! – Sunteți invitați la nuntă!

Iara elj oarâ: - Iar ei urează!

Cu ncherdu sh-hareili! – Cu câștig / realizări și nuntă!

Sâ-nchirdâseascâ! – Să aibă câștig / realizări!

II.2.)Dupâ tsi s-bagâ câruna la bâsearica s-oarâ a nunjlor, a pârintsilor sh-la soie: - După ce se pune cununa mirilor la biserică se urează nașilor, părinților și neamurilor:

S-bâneadzâ preaclja! – Să trăiască perechea!

II.3.)Anda-l âmpartu ficiorlu, s-greashti pi tsinâ la soia di-aproapea. – Când se împarte averea părinților cu fiul însurat se invită la cină neamurile apropiate.

S-duc hări shi s-oarâ: - Se duc cadouri și se urează:

Trâ ninti s-lâ hibâ nicuchirata! – Să le meargă înainte căsnicia!

S-prucupsească! – Să se procopsească!

S-aibâ ambâreatsâ! – Să aibe noroc!

S-lâ fugâ tuti ca arâulu! – Să le fugă toate ca râul!

S-hibâ ghini! – Să fie bine!

Aroilu sâ-nchiseascâ! – Roiul de albine să pornească!

S-aibâ taifâ prucupsitâ sh-cu tinjii multâ! – Să aibă familie procopsită și foarte respectată!

 

III.)Cântitsi tsi s-cântâ la harei: - Cântece care se cântă la nunți

III.1.)A isusitâljei: - Logodnicei:

Nâ lilici aroshi – O floare roșie

Shadi mushata la poartâ – Șade frumoasa la poartă

III.2.)A nicuchirâljei: - Stăpânei casei

Nicuchira a casâljeiStăpâna casei

Mushuticâ dit gârdinâ – Frumușica din grădină

Nu-nj ti-arâdi featâ njică – Nu te păcăli fată mică

Unâ vâloagâ njicâ – O poiană mică

 


Notă: Versiunile românești îmi aparțin.

 


SURSĂ

Mihaela Sima (ed.), Marica Ciungu, Chiratsa Sima, Ecaterina Mihu, Urări di totna, Societatea Culturală Aromână, București, 2012.

Ina, ina, gione - Come, Come Here, Boy (Vino, vino, june)

 

Cum s'adar, lea featâ,
Șed mi minduiescu,
Cum s'adar, lea featâ,
Sâ-ni ti isusescu?

What should I do, girl,
I sit and think about it,
What should I do, girl,
To get to woo you?

(Cum să fac, tu fată,

Șed și mă gândesc,

Cum să fac, tu fată

Să ne logodim?)

 

In, ina, gione,
Ina isusea-mi,
Ina, ina, gione,
Înveastă tini ia-mi.

Come, do come, boy,
Come and woo me,
Come, do come, boy,
Come and marry me.

(Vino, vino, june

Vino să ne logodim

Vino, vino, june

Nevastă să mă iei.)

 

Cum s'adar, lea featâ,
Îmșata pirușeană,
Cum s'adar, lea feată,
Sâ-ni ti ved niheamă?

What should I do, girl,
Beautiful fairy,
What should I do, girl,
To see you for a while?

(Cum să fac, tu fată,

Frumoasă zână,

Cum să fac, tu fată,

Să te văd puțin?)

 

Ina, ina, gione,
Ina tu livadi,
Ina, ina, gione,
Dada nu ni veadi.

Come, do come, boy,
Come into the orchard,
Come, do come, boy,
Mother won't see us.

(Vino, vino june

Vino în livadă,

Vini, vino, june,

Mama nu ne vede.)

 

Cum s'adar, lea featâ
Pirușeana meau,
Cum s'adar, lea featâ
Înveastă sâ'ni ti iau?

What should I do, girl,
My fairy,
What should I do, girl
To get to marry you?

(Cum să fac, tu fată,

Zâna mea?

Cum să fac tu fată

Nevastă să te iau?)

 

Ina, ina, gione,
Noi doi s'na lomu,
Ina, ina, gione,
Căruna s'nâ băgămu

Come, do come, boy,
So that we can marry,
Come, do come, boy,

And let us both wear the crown.*

(Vino, vino, june

Noi doi să ne luăm,

Vino, vino, june,

Cununa să ne punem)


* A symbolic religious gesture during weddings in Eastern Orthodox churches. (Un gest simbolic în cununia religioasă în bisericile ortodoxe.)

 


SURSA:

‘’Călușarul’’, Ina ina gione – Come, come here boy, ‘’Lyrics Translate’’, http://lyricstranslate.com/ro/ina-ina-gione-come-come-here-boy.html


NOTĂ:

Versiunea românească îmi aparține.

Cântic-lu a cucuveauă-liei - Cântecul cucuvelei: PHOENIX


Cucuveaua-mbufnată,
S-nu ti-aflai d-iu ti-ai aflată.
Ți eșț-ahât blâstimatâ,
Și-ahât multu-nfârmacatâ.
Pi cathi casă ai stată
Ș-pi cathi ugeac ai cântată,
Di timel’i s-au răvăită
Ș-oamiñil’i tuț au murită,
Ș-oamiñil’i tuț au murită.

Cucuvea îmbufnată,
Să nu te găsesc unde te-ai afla!
De ce ești atât de blestemată
Și atât de otrăvitoare?
Pe care casă ai stat?
Și pe ce ulucă ai cântat?
Din temelii s-a dărâmat
Și oamenii toți au murit,
Și oamenii toți au murit.

 

Casa-țea țe te-alinashi,
Dupâ ţină di cântați,
Eara-unui celnic mare,
Ți-oili n-avea misurare.
Cai cu iape-misticate
Şi mule multu mușate,
Avea hil’i, avea nurări,
Tuț cu feate ș-cu ficiori,
Tuț cu feate ș-cu ficiori.

Casa cea pe care te așezși
După ce cântași
Era a unui om de frunte
Ce avea oi nenumărate
Și cai cu iepe amestecați
Cu catâri foarte frumoși,
Avea fii, avea nurori,
Toți cu fete și cu feciori,
Toți cu fete și cu feciori.

 

Pi casă de-anda-i cântași,
Parca stroflu îl bâgași
Oile se-ngălbedziră
Ș-pân de una apsusiră.
Mule ș-cai t-ună muceară
Păscându s-anfârmâcară,
Di s-dusiră hil’i, nurări,
Cu feate, cu tuț ficiori,
Cu feate, cu tuț ficiori.

Peste casa pe care cântași înainte
Parcă prăpădul îl aduseși,
Oile se îngălbeniră
Și până la ultima muriră.
Catârii și caii se împreunară,
Păscând ei se otrăviră,
Încât se duseră fiii și nurorile,
Cu fetele și cu toți feciorii,
Cu fetele și cu toți feciorii.

 

Cas-armase pundixită
Și di oameni nimutrită
Pân-câdzu și-s fațe pade
Ș-criscu iarbă ș-livade.

Casa rămase părăsită
Și de oameni nemaivăzută
Până căzu și se făcu o padină
Și crescură iarbă și livezi.

 

 

 

SURSA:

”Călușarul”, ”Lyrics Translate”, 24 septembrie 2011 http://lyricstranslate.com/en/cintic-lu-cucuveaua-liei-cantecul-cucuvelei.html (Video)

 

 

NOTĂ:

PHOENIX, Album ”Cantofabule” / București / 1975 (Muzica: Nicu Covaci; Text: Ștefan Foarță și Andrei Ujică)

 

 

 

1.Varianta ortografiată de ”giony”: Anghjlu - Îngerul

 

Lolelei dit sãrmãnitsã, bati vimtul la purtitsã,

(Lolelei din leagăn, bate vântul la portiță,)


Anghjlu bun, lăi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adu somnu.
Nani, nu'nj ti'aspari nani, cã'tsã va da dada curbani ,
Baiuru di fluryi di gushi, shi' un ghiurdanu di lãndãrushi
Shi' unã padi di livadi, sã' nj ti' agiots
ă cu dada' n padi .
(Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu somn.)

Nani, nu te speria, nani, că-ți va pune mama scumpule,

Salbă de aur la gât, și un stol de rândunele,

Și o poieniță în livadă, Să te joci cu mama pe jos.)


Sã' nj tsã' adunã buna lunã, shi nunlu mari soari,
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi,
S' yinã maia s' batã gaia, s' yinã paplu s' batã araplu
Shi' unã plicyi licurici, c doarmi tu lilici.
(Să-ți adune luna, și soarele nașul mare,

Stele una câte una, să-ți fac panglică,

Să vină bunica să bată gaia, să vină bunicul să bată arapul
Și un mic licurici, care doarme printre flori.)

 

Sã’nj ti’acatsã somnul, somnul‘n bratsã, ta's tsã alasã yisu pi fatsã ,
Sã-ni' creshtsã mari pui, pui di vreari, livindeatsă..

(Să te prindă somnul, somnul în brațe, ca să-ți lase visul pe față,

Să-mi crești mare puiule, pui al iubirii, viteaz.)

 


SURSA:

Nicu Alifantis – Anghjlu (Îngerul), ”giony”, Versuri, 26 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/nicu-alifantis---anghjlu/1453 (Audio)

 

 

 

2. Varianta ortografiată de Izabela Papazicu: Cântic di sârmânițâ – Cântec de leagăn

Liole-le dit sîrmîniţă,
Bate vimtu la purtiţă,
Anghil bun, lai anghil domn,
Intră-n casă şi-adu somn !

Nani, nu-ni te-aspare, nani
Că va-ţi da dada curbane,
Bair di flurii di guşe
Şi-un ghiurdan di lîndăruşe,

Şi-ună pade
Di livade,
Să-ni te-agioţ cu dada-mpade

Să-ñi ţ-adună
Nuna-Lună
Şi-nunul-mare,
Soare, -
Steale ună cîte ună
Să-ñi ţ-adar ciupare.

S-hină maia
S-bată gaia,
S-hina paplu
S-bată-araplu,
Şi-ună price
Licurice,
Cari doarme tu lilice.

Si-ñi te-acaţă
Somnu-n braţă –
Tra s-ţ-alasă
Vis pri faţă,
S-ñi-acreşti mare –
Puiliu di vreare,
Livindeaţă !


Cântecul este o compoziție a lui N. A. pe versuri ale poeților aromâni Zahu Pană (20.08.1921 Beala de Sus * Iugoslavia – 01.03.2001 New York * SUA) și Hristu Cândroveanu.(1928 Babuc / Durostor * România - ). Melodia a fost lansată în 2002 pe albumul Neuitatele femei. Mama lui N. A. este aromâncă.

 

 

SURSA

Izabela Papazicu, ”Zboarâ Niangrâpsiti”, 08.06.2009, http://daimadeadun.wordpress.com/2009/06/08/nicu-alifantis-cantic-di-sarmanita/ (Video)

 

Haide, haide moi – Haide, haide măi SHOPATLU & ANDRA

 

Haide, haide moi
Va negu pãn la oi
Nj’am cali mari
Tãshi pãn la cutari
(Haide, haide măi,

Voi merge până la oi

Am un drum lung

Tocmai la stână.)

Refren - Refren

Doru , doru ta s’negu la cutar
Doru , doru la meu picuraru
Doru , doru ta s’negu la cutar
Doru , doru la meu picuraru
(
Dor, dor ca să merg la stână

Dor, dor la al meu păcurar

Dor, dor ca să merg la stână

Dor, dor, la al meu păcurar)

Haide, haide hop
Tora voi sã’nj giocu
Multu l’am tu vreari
Cã’i multu cu hari
(Haide, haide hop

Acum vreau să joc

Mult îl iubesc

Că-i foarte fermecător.)

Refren - Refren

Picurarlu shtea
Multu s’minduia
ai ei pãrintsã
More nu voru ca s’u da
(Păcurarul știa

Mult se frământa

Că ai ei părinți

Măi nu vor ca să o dea.)

Refren - Refren

Voi , a mei pãrintsã
Adzã s’mi ascultatsã
Cu’a nostru picuraru
Voi s’mi mãrtatsã
(Voi, ai mei părinți

Azi să mă ascultați

Cu al nostrum păcurar

Voi să mă măritați.)

Refren – Refren



SURSA

Maria, SHOPATLU & ANDRA - Haide, haide moi, ”giony”, 12 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/shopatlu---andra---haide--haide-moi/954

 

NOTĂ

Versiunea românească a versurilor îmi aparține.

Gura ta – Gura ta / STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu

 

Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă
Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă

(Gura ta, gura ta măi tu fată

Pare că-i cireașă coaptă

Gura ta, gura ta măi, tu fată

Pare că-i cireașă coaptă)

Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
nj'easti, nj'arshini moi di lumi
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
nj'easti, nj'arshini moi di lumi
(Nu mă privi, nu mă privi june

Că îmi este, îmi este rușine de lume)

Nu mă privi, nu mă privi june

Că îmi este, îmi este rușine de lume)


Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
(Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare

Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare)

Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
(Inima, inima bate în mine

Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine

Inima, inima bate în mine

Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine)


Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
(Armănă, armănă își zic o vorbă

Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor

Armănă, armănă își zic o vorbă

Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor)



SURSA

giony, STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu - Gura ta, ”giony”, Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/steaua-di-vreari---teodora-calagiu---gura-ta/60 (Audio)

 

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

 

 

 

 

Feata njcă - Fată mica / Yioryi Nicolae & Teodora Calagiu

 

Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
(Fată mica, stai puțin

Spune-ți numele, spune cum te cheamă

Fată mica, stai puțin

Spune-ți numele, spune cum te cheamă)



Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
(Nașul îmi dădu un nume mare

Junele care, care mă ia, moare

(Nașul îmi dădu un nume mare

Junele care, care mă ia, moare)

Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
(Hai ia-mă june pe mine

Să vedem june, june dacă vei muri

Hai ia-mă june pe mine

Să vedem june, june dacă vei muri)


Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
(Fată mica te iubesc

Junele doar din, doar din dragoste moare

Fată mica te iubesc

Junele doar din, doar din dragoste moare)

 

SURSA

giony, Yioryi & Teodora Calagiu - Feata njcă, ”giony” / Versuri, 18 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/yioryi---teodora-calagiu---feata-njca/30 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.




Vrute nu mi aspar – Iubite nu mă sperii / Teodora Calagiu

 

Pi'ună pishtireauă mi'alinai 
Shi'mutream dzeana tută di'nvărliga 
Nu mi'asparu cu oili căndu as yini 
 di cănji a tăi nu mi ia frica 

(Pe o stâncă m-am urcat

Și priveam de sus împrejur

Nu mă voi speria cu oile când vei veni

Că de câinii tăi nu mi-e frică)

Refren - Refren
Vrute nu'nj mi asparu,  ploaia mi udă 
Vrute nu'nj mi mi asparu,  vimtlu a mi pingă 
Mash di vrearea ta tsi va s'astingă 

(Iubite nu mă sperii că ploaia mă va uda

Iubite nu mă sperii că vântul mă va lovi

Doar că iubirea ta se va stinge)

Noptsăli di vreari tsi li'avum 
Canda fură di noi doi, pirmiti 
Mash să'nu cheară vrute shi'a meu dor 
Ună mash cu njata ta tu minti 

(Nopțile de dragoste care au trecut

Parcă au fost pentru noi basme

Doar să nu piară și al meu dor

Unul doar cu frumusețea ta în minte)

Refren –
Refren


Naca dumnidzălu'nj ti urghi 
Shi'nu vedză a mea vreari cari moari 
Mas astingă vrute shi'a meu dor 
Va's armănj cu cănji la cutaryi 

(Dacă Dumnezeu te-a blestemat

Și nu vezi a mea iubire care moare

Dacă se va stinge iubite și al meu dor

Vei rămâne cu câinii la stână)

Refren –
Refren

 

 

SURSA

giony, Teodora Calagiu - Vrute nu mi aspar, ”giony” / Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/teodora-calagiu---vrute-nu-mi-aspar/61 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 

Paplu a meu, paplu a meu
Tsi musheatŭ azbura
Cumŭ-shi era, tsi-shi adra
Eta tsi purta
(Bunicul meu, bunicul meu

Ce frumos vorbea

Cum era, ce făcea

Viața ce-o ducea)


Trei dzâli azbura
Ma spunea
Trei noptsâ nu durñia
Ponlu sh-lu spunea

(Trei zile vorbea

Și spunea

Trei nopți nu dormea

Necazul își spunea)

Dimândarea pârintească
Ta s-nu s-agârshească
Limba, limba s-azburască
Limba armânească

(Testamentul părintesc

Ca să nu se uite

Limba, limba să o vorbească

Limba aromână)

Bis –
Bis


Paplu a meu, paplu a meu
Tsi laiŭ ponŭ sh-avea
Cumŭ azbura, cumŭ spunea

Shi oclji lăcărma

(Bunicul meu, bunicul meu

Ce nefericit necaz își avea

Cum vorbea, cum spunea

Și ochii-i lăcrimau)

Trei dzâli azbura
Ma spunea
Trei noptsâ nu durñia
Ponlu sh-lu spunea

Dimândarea pârintească
Ta s-nu s-agârshească
Limba, limba s-azburască
Limba armânească

Bis -
Bis



SURSA

Maria, Costa Mina - Paplu a meu, ”giony”, Versuri, 16 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/costa-mina---paplu-a-meu/2551 (Audio


NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

)

 

 

1.) Cum s-ta spun – Cum să-ți spun

Vream s`pot ta`s ts`aspun
Tsi duchiescu io…
tini nu pots` s`vedz
Tsi s`ascundi tu inima mea
Sh`tu oclii a mei…
(Vream să pot ca să-ți spun

Ce simt eu…

Că tu nu poți să vezi

Ce se ascunde în inima mea

Și în ochii mei…)


Tini eshtsâ naima bunlu sots` a meu
Ma mini nu voi sots`
Voi s`mi iai di mânâ
Shi sâ`nhi dzâts`:
“Io ti voi!”
(Tu ești cel mai bun prieten al meu

Dar eu nu te vreau prieten

Vreau să mă iei de mână

Și să-mi zici:

”Eu te iubesc!”)


Nu nhi spuni tora
iara altâ vrei…
Pânâ cându va`s ashteptu s`vedz
escu aua…
(Nu-mi spune acum

Că iar alta iubești

Până când voi aștepta să vezi

Că sunt aici…)


Ma io ti voi,
Sh`nu ari ta`s ts`ascundu
Sh`nu ari s`mi arshunedz di vrearea mea.
Unâ dzuuâ sh`tini va shtii
io ti`acâchisescu naima bun di tuti…
(Dar eu te iubesc

Și nu-ți voi ascunde

Și nu mă voi sfii de iubirea mea.

Într-o zi și tu vei ști

Că eu te văd cel mai bun din toate…)


Bis –
Bis


ti vooooooiiii`…

(Cât te iubeeeeeeeeesc….)

Cafi dzuuâ noi doii vdzim la café
Voi s`tsâ spun ma tari
Tini arâdz la mini, ashteptu s`vedz
io ti voi…
(În fiecare zi noi doi ne vedeam la cafea

Vreau să-ți spun, dar mult

Tu râzi cu mine, aștept să vezi

Că eu te iubesc…)

 



SURSA

D!N4MO girl, Maria Galangi - Cum s-tsa spun, ”giony”, Versuri, 12 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/maria-galangi---cum-s-tsa-spun/1143 (Audio)

 

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

 

 

2.) Amarea mutrescu – Privesc marea


Singurã escu io ninga amarai
Nica unã noapti s'andreadzi
Ti mini iara somnu nu'ari
Singura ma plimb pe malul marii
Inca o noapte se pregateste sa vina
Dar pentru mine somnul nu exista

Io mi jilescu, multu doari
Lacrima cadi ndreptu tu'amari
Anghili analtu s'ascundu di tini
Ma intristez si sufar mult
Lacrima-mi cade in valurile marii
Iar ingerii din cer de tine se ascund

Ascultatsã voi steali di pi tseru
Adratsã'nj'u calea anyilicioasã
Pãn la el
Ascultati voi stele de pe cer
Luminati-mi calea
Pana la el

Amarea mutrescu
Shi pãlãcãrsescu
Nica nãoara s'ti'aducã
Io, io ta s'ti vedu
Privind marea
O rog sa te aduca inapoi
Doar o singura data
Sa te mai vad

Bis

Bis


Aesti varãoarã s'li adutsã aminti
Iu escu sh'cumu veara u trecu
Di'esta amarea nu u voi canãoarã
Toate acestea sa ti le amintesti
Unde ma aflu si cum traiesc
Niciodata marea nu vreau s-o mai privesc

Soarli caldu nu mi'angãldzashti
Amarea ici nu mi hãrseashti
Haraua mea cu tini kiru
Soarele fierbinte nu ma incalzeste
Marea deloc nu ma alinta
Fericirea mea odata cu tine, s-a dus

 

SURSA

Maria, Maria Galangi - Amarea mutrescu / Privind marea, ”giony”, Versuri,

19 septembrie 2009 , http://giony.ro/versuri-p/maria-galangi---amarea-mutrescu---privind-marea/613 (Audio)

 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 10

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required