Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Localitati » Z » Displaying items by tag: Koliţa
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Koliţa

În anul 1992 Tipografia Universităţii Bucureşti publica lucrarea Texte aromâne din comuna Nea-Zoi , jud. Tricala (Grecia).


Lucrarea fusese discutată în cadrul Catedrei de limba română a Facultăţii de litere şi este destinată studenţilor din anii II – III din facultăţile cu profil filologic.


Cele 54 de pagini ale lucrării includ:

  • Notă asupra volumului
  • Precizări preliminare:

1.Date asupra comunei şi a locuitorilor ei

2. Date asupra subiecţilor şi a anchetei

3. Date asupra graiului din Nea-Zoi

  • Transcrierea fonetică
  • Texte

Conform Notei redactate în decembrie 1989 de conf. dr. Liliana Ionescu Ruxăndoiu, textele au fost culese de absolventa Maria Kokka în comuna sa natală. Ele au fost anexate lucrării de diplomă cu tema Observaţii asupra schimbărilor la nivelul vocabularului în graiul aromânesc din comuna Nea-Zoi (jud. Tricala, Grecia), susţinută în ianuarie 1988 sub îndrumarea L. I. R.. Textele au fost înregistrate pe casete în august 1986 – septembrie 1987 şi au fost transcrise fonetic conform sistemului utilizat în lucrările de dialectologie sud-dunăreană, în prelucrarea materialului studenta beneficiind de suportul conf. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu. Importanţa textelor era dată de faptul că reflectau aspectul contemporan al aromânei vorbite într-o zonă care nu se afla sub influenţa românei şi că aduceau la zi materialul didactic dialectologic care folosea încă antologiile lui Pericle Papahagi din 1900 şi 1905. Textele au fost ordonate în funcţie de informatori şi li s-au ataşat glose pentru împrumuturile din neogreacă.


Datele asupra subiecţilor şi anchetei arată că textele au fost obţinute de la 16 subiecţi. Subiecţii I – XIII aparţineau la trei familii: KOKKAS (rude din partea tatălui autoarei), ROSSIOS (rude din partea mamei autoarei) şi KOLIŢAS, în timp ce subiecţii XIV –XVI aparţineau familiilor BABANI, GIANIS şi PAILA. Subiecţii erau reprezentativi pentru 3 generaţii: părinţi, copii şi nepoţi. Textele conţin relatări pe trei teme: o zi petrecută acasă, o zi petrecută în oraş (lucru, şcoală) şi întâmplări, bătrânilor cerându-li-se şi povestirea unui basm.


Datele asupra graiului din Nea Zoi arată că graiul textelor are un caracter mixt: atât fărşerot originar, cât şi pindean şi grămostean. Vocabularul folosit indică faptul că (î), absent din graiul fărşerot, apare ca rezultat al închiderii unui (ă) neaccentuat (fîţemu), dar în poziţie nazală este prezent (căni). Ca şi în graiul fărşerot, (u) final este asilabic. Spre deosebire de graiul fărşerot, apare închiderea vocalelor neaccentuate de apertură medie prin trecerea lui (e) la (i) în (triţea) şi (o) la (u) în (upurii ’’opării’’). În consonantism se observă prezenţa fricativelor împrumutate din greacă (θ, δ, γ), explicabilă prin bilingvism şi reducerea unor grupuri consonantice la o consoană simplă (leami ‘’lemne’’). Există de asemenea un aspect comun al graiului fărşerot cu meglenoromâna: palatalizarea labialei (f) cu dispariţia acestei consoane (s-ibî), faţă de (s-h’ibî) în celelalte graiuri aromâne. Litera (u) apare ca marcă a formei articulate la singularul masculinelor şi neutrelor nu numai la cazurile nominative şi acuzativ, ci şi la genitive şi dativ (Al lupu i dzîţea lali Cola – ‘’Lupului îi zicea unchiul Cola’’), aspect regăsit în Liturghierul aromânesc din secolul XVIII. Puternica influenţă neogreacă în lexic este explicată prin ‘’contextul geografico-politic’’ în care este folosit graiul.

 

Transcrierea fonetică:

á, é, ó, í, ú (vocale accentuate)

- ĭ, - ŭ (vocale finale asilabice)

Ќ, ģ (occlusive paletale)

ľ, ń (sonantele lichidă şi nazală înmuiate)

h’ (fricative paletală rezultată din paletalizarea lui f)

θ, δ, γ (fricativele împrumutate din limba greacă)

ç (africata dental sonoră)

ĉ, ĝ (africatele prepalatale)

 

 

Cele 36 de texte revin subiecţilor astfel: I / 1 -2, II / 3, III / 4-5, IV / 6-9, V / 10, VI / 11, VII / 12, VIII / 13-15, IX / 16-17, X / 18-21, XI / 22-24, XII / 25-27, XIII / 28-30, XIV / 31-34, XV / 35, XVI / 36.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Texte aromâne 18: KOLIŢA VANGHELA

Joi, 05 Ianuarie 2012 17:02

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi scolŭ tahina, mi lau tu faţî, facŭ heamî ţeai, bem doili cu papu. Dapoia stăm, nidzem la soba; bagŭ dau ĺami n-focŭ, bagî nveasta mîcarea, mîcăm, stăm mpadi, nî ngîldzămŭ, luomŭ unŭ somŭ, nî bîgămŭ heamî. Ai, nî sculăm pali (1), ntuńaricî. Dapoia ini ţina, mîcăm, nîpoi nî bîgămŭ, stăm heamî di oarî.


(1)pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. Πάλι

Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă scol dimineaţa, mă spăl pe faţă, fac puţin ceai, bem amândoicu bunicul. Apoi stăm, mergem la sobă; punem două lemne în foc, pune nora masa, mâncăm, stăm jos, ne încălzim, ne culcăm, dormim puţin. Hai, ne sculăm din nou, se întunecă. Apoi vine cine, mâncăm, ne culcăm din nou, stăm puţin.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 19: KOLIŢA VANGHELA

Vineri, 06 Ianuarie 2012 18:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi sculai, mi duşŭ la oi, ta s-muldzemŭ oili. Li scoasimŭ di tu mandrî, li bîgămŭ  tu turăşti, luomŭ gîleata, u luomŭ tiniќelŭ şi li muldzemŭ cu papu. Mini dîdeamŭ, ş-papu muldzea. Li mulsimŭ, adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ, lu spindzurămŭ pi iapî. Lai găţeţili, li bîgai tu θesi (2), luai iapa di mănî, ş-fudzii. Imnai vărî sati cu iapa, u duşu laptili la γalatălŭ (3), u numirai. Di aco vińŭ acasă. Upurii tiniќadzili, li lai, li bîgai aco, mîcai heamî păni, stîtui heamî s-mi discurmŭ. Dapoia luai nîpoi iapa, tiniќadzili nîpoi. Ş-mi duşŭ la oi, s-muldzimŭ pali oili. Adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ,li spindzurai pi iapî, luai iapa di mănî şi vińŭ la γalatălŭ, u numirai, vińŭ acasî, lai tiniќadzili, ş-dapoia li bîgai aco.


(2) tu θesi ‘’la loc’’ < gr. θεση
(3) γalatu s.m. ‘’lăptar’’ < gr. γαλατος


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: muldzemŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă sculai, mă dusei la oi, ca să mulgem oile. Le scoaserăm din adăpostul de iarnă, le băgarăm în târlă, luarăm găleata, luarăm vasele de tinichea şi le mulgem cu bunicul. Eu dădeam, şi bunicul mulgea. Le-am muls, am vărsat laptele în vasele de tinichea, le-am urcat pe iapă. Spălai găleţile, le pusei la loc, luai iapa cu mâna şi plecai. Am mers  vreo oră cu iapa, dusei laptele la lăptar, îl cântării. De acolo venii acasă. Am pus vasele de tinichea în apă fierbinte, le spălai, le băgai acolo, mâncai puţină pâine, stătui puţin să mă odihnesc.  Apoi luai iarăşi iapa, iarăşi vasele de tinichea. Şi mă dusei la oi, să mulgem iarăşi oile. Vărsarăm laptele în vasele de tinichea, le urcarăm pe iapă, luai iapa cu mâna şi mersei la lăptar, îl cântării, venii acasă, spălai vasele de tinichea şi apoile pusei acolo.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 20: KOLIŢA VANGHELA

Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 19:09

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Ncîrcăm di aoaţi... Vińi papu, ncîrcă d-aoaţi ş-neasim la oi, n-ascundemŭ di γermanadzi, stîteamŭ aco, dzăsirî cî va z-γinî γermanadzil’i. Feaţi papu heamî kîlivî di posti (4), stîteamŭ aco nuntŭ. Tunsimŭ, lai lăna, u scîrmînai, u fîţeamu tu ќaptińĭ cu soacrî-mea dauli. Muldzeam oili, ќigamŭ laptili, fîţeamŭ caşŭ, stîtumŭ văru mesŭ aco, dapoia di-aco, ncîrcăm di-aco, neasim m-Paδia, tu munti. Neasimŭ Paδia aco dapoia discîrcămŭ, bîgai arii cîliva, bîgai strańili tu cîlivî cu soacrî-mea, stîteam Paδia tu munti.

(4) posti s.f. ‘’par de lemn’’ (pari înfăşuraţi în paie)


Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: γermanadzi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Am încărcat animalele de povară aici… Veni bunicul, am încărcat şi merserăm la oi, ne ascundeam de germane, stăteam acolo, se zicea că vor veni germanii. Făcu bunicul o colibă din pari de lemn înfăşuraţi în paie, stăteam înăuntru. Tunserăm oile, spălai lâna, o scărmănai, o lucram cu pieptenele cu soacră-mea. Mulgeam oile, închegam laptele, făceam caş, stăturăm vreo lună acolo, apoi de acolo, încărcăm acolo, merserăm la Padia, pe munte. Merserăm la Padia, acolo apoi descărcarăm, începui să mătur coliba, pusei hainele în colibă cu soacră-mea, stăteam la Padia pe munte.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 21: KOLIŢA VANGHELA

Duminică, 08 Ianuarie 2012 18:05

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî mul’ari, tahina lo γumaru (1) s-neagî la moarî. Aco eara greauî mul’area. Neasi la moarî u acîţară ponĭ (2). U feaţi feata n-cali. U lasî tişĭ aco feata, nu u lo. Fudzi, neasi la moarî mul’area. Treaţi lilecu (3), u arîќaşti n-gură feata. U dusi tu ful’auî (4). U dusi tu ful’auî, u mutrea, u acriscu, u feaţi mari. Si ќiptina iia. Dapoia-i kîdzurî peril’ĭ, peril’ĭ eara ca di hrisafi (5), kîdzurî tu apî. Dusi fiĉoru al vasil’é s-adapî calu. Nu bea calu apî: - Ţi nu bea apî calu? Ţi nu bea? Mutrea cît-aua, mutrea cît aco, ţiva dipŭ. Feaţi capu-n-susŭ, cînd veadi feata! Vidzu feata analtŭ, u arîsi (6), eara muşatî feata, a vasil’élu. Neadzi acasî, dzăsi a mă-sa: - Dado, aşe şi aşe, mini vidzui unî featî pi lefcî (7). – U! featî pi lefcî! Ţi feastî pi lefcî?! – Voi s-u l’au nveastî. Cum s-u dipunămŭ d-aco s-u l’au? – Va neagî dada s-bagî cîzanea, dzăsi, ş-nu va s-u bagŭ aşe cîzanea, va s-u bagŭ al’umtrea cîzanea, ta s-dipunî feata. Nidzea, u bîga czanea iia. Nidzea feata şi-l’ dziţea: - Aşe, tetă, cîzanea. U bîga aşe ca napoi. Dă, dă tutî dzua pînî dipună feata. Dipunea feata dapoia, u bîga cîzanea al’os (1). U bagî ambara ş-γini fiĉoru al vasil’é, u arќaşti feata. H’il’-su u lo feata. U lo feata, feaţirî numtî, s-curunarî, ş-bînarî el’ĭ dadunŭ.


(1) γumaru s.n. ’’măgar’’ < gr. γουμάρι
(2) ponĭ s.n. ‘’durere’’< gr. πονος
(3) lilecu s.m. ‘’barză’’ < gr. λελεκι
(4) ful’auî s.f. ‘’cuib, culcuş’’ < gr. φωλια
(5) hrisafi s.f. ‘’fir de auru; auriu’’ < gr. χρυσαφι
(6) arîsi vb. IV, pf. s., pers. III sg; arîsestu < gr. αρεσε
(7) lefcî s.f. ‘’plop’’ < gr. λευκα
(1) al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλιως


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’ Era o femeie, dimineaţa luă măgarul ca să meargă la moară. Femeia era gravidă. Merse la moară, o apucară durerile facerii. Născu fata în drum. Nu o luă. Plecă,merse la moară femeia. Trece barza, apucă fata cu cu ciocul. O duse la cuib. O duse la cuib, o îngrijea, o crescu, se făcu mare. Se pieptăna fata. Apoi îi căzură fire de păr, firele de păr erau aurite, căzură în apă. Se duse fiul regelui să adape calul. Calul nu vroia să bea apă: - De ce nu bea calul? De  ce nu bea? Se uită încolo, se uită încoace, nimic. Când ridică capul în sus, văzu fata! Văzu fata sus, o plăcu, era frumoasă fata. Merse acasă, îi zise maică-sii: - Mamă, aşa şi aşa, văzui o fată în plop. – O! fată pe plop! Ce fată în plop?!  - Vreau s-o iau de nevastă. Cum s-o coborâm de acolo ca s-o iau? – Va merge mama  să pună cazanul, voi pune cazanul, ca să coboare fata. Merse, puse ea cazanul. Mergea fata şi-i zicea: - Aşa, mătuşă, cazanul. Îl punea aşa înapoi. Dă, dă toată ziua până coborî fata. Cobora fata apoi, puse cazanul altfel. Îl puse cum trebuie şi veni fiul regelui şi o trase pe fată. Fiul ei o luă pe fată. Luă fata, făcură nuntă, se cununară, şi trăiră împreună.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 38-39.

Texte aromâne 25: KOLIŢA ΓEORΓIA

Joi, 12 Ianuarie 2012 12:26

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, încadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Γeorγia, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Mi scolŭ tahina, mi lau, mi ndisestŭ (1) aprindŭ focŭ, dapoia va s-bagŭ tinĝeru ta s-facŭ trîhînălŭ (2). Si scoalî şi alanţĭ di casî, va sî-mîcămŭ, va scolŭ trapezea, s-lau pheatili (3), va s-arestŭ casa, s-scuturŭ tapăќili (4). Dapoia va s-stau mpadi, s-pultestŭ. Ti prăndzŭ va s-mi scolŭ ma ninti s-facŭ mîcarea, pitî, ģélî, iţido va s-adarŭ. Va s-bagŭ misal’a tu prăndzŭ, va s-mîcăm tuţĭ dapoia. Va mi scolŭ s-scolŭ misal’a va s-lau pheatili, s-arestŭ casa, va s-l’au pultearea dapoia ş-va stau mpadi, s-pultestŭ. Vini seara. Seara va s-bagŭ pali misal’a, s-mîcămŭ. Va s-u scolŭ, va s-lau pheatili pali, va s-arestŭ. Va s-stăm la focŭ, va s-dziţemŭ vărî isturii, va s-videmŭ tileorasi, vărŭ cănticŭ. Dapoia va s-arucŭ ĉordzili, cîpîtińili s-durńimŭ.
(1) mi ndisestŭ  vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a se îmbrăca’’ < gr. ντυνομαι
(2) trîhînă s.m. ‘’păsat’’ < gr. τραχανασ
(3) pheatŭ s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιατο
(4) tapăќi s.f. ‘’covoraş; preş’’ < gr. ταπακι


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: prăndzŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă scol dimineaţa, mă spăl, mă îmbrac, aprind focul, apoi pregătesc vasul de aramă ca să fac păsat. Se scoală şi ceilalţi din familie, mâncăm, strâng masa, spăl farfuriile, mătur casa, scutur preşurile. Apoi stau jos, împletesc. La amiază mă scol să pregătesc mai întâi mâncarea, plăcintă, tocană, orice. Pun masa de prânz, apoi mâncăm toţi. Strâng masa, spăl farfuriile, mătur casa, apoi stau jos, încep să împletesc. Vine seara. Seara pun din nou masa să mâncăm. O strâng, spăl farfuriile din nou, mătur. Stăm la foc, zicem vreo poveste, ne uităm la televizor, ascultăm vreun cântec. Apoi pun cergile, pernele să dormim.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 42.

Texte aromâne 26: KOLIŢA ΓEORΓIA

Vineri, 13 Ianuarie 2012 13:01

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, încadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Γeorγia, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Azî va s-tundemŭ oili. Misculai aseară, feĉu pitili, fripşŭ ńel’ĭ, feĉu mîrcatŭ. Şi azî mi sculai tahina, adunai lucrili ş-neasimŭ la mandrî. Aco aveam gritî şi altor picurarĭ di tunsim oili. El’ĭ, bîrbaţl’ĭ tundea, mini adunam băştili, li ligamŭ, dîdeamŭ şi vărŭ ţipurŭ (5) la bîrbaţĭ, văru mizé (6). Di cara scîpămŭ dapoia di oi, bîgăm misal’a. Mîcămŭ, ş-cîntari. Scîpăm, adunăm baştili tu hîrari, ncîrcăm cal’i ş-neasimŭ acasî. Arucăm lăna mpadi, u aleapsim, aţa lungă ti flocŭ şi scurta ti canurî. U adunăm s-u avem dapoia etimî (1) ti alari.
(5) ţipurŭ s.n. ‘’tescovină’’ < gr.
(6) mizé s.n. ‘’gustare’’ < gr.
(1) etimî adj. f. ‘’pregătită’’ < gr.


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Azi tundem oile. Mă pregătii ieri, făcui plăcintele, fripşi carnea de miel, făcui iaurt. Şi azi mă sculai dimineaţa, pregătii lucrurile şi merserăm la târlă. Acolo anunţasem şi alţi ciobani că vom tunde oile. Ei. bărbaţii tundeau, eu strângeam lâna tunsă, o legam, dădeam şi vreun rachiu la bărbaţi, vreo gustare. După ce terminarăm cu oile, puserăm masa. Mâncarăm şi cântărim. Terminarăm, adunarăm lâna în saci mari din lână, încărcarăm caii şi merserăm acasă. Aruncarăm lâna jos, am ales-o, cea lungă pentru cergă şi cea scurtă pentru fire groase. O strânserăm s-o avem apoi pregătită pentru spălare.’’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 42-43.

Texte aromâne 27: KOLIŢA ΓEORΓIA

Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012 13:37

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, încadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Γeorγia, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Căndŭ earamŭ ńicî pîşteamŭ oili unî oarî cu mana, cî tati eara dusŭ la pînîγirŭ (2) s-ќidî laptili la γîlîtălŭ (3). Şi earam m-Paδis (4). Aco iu pîşteam oili cu mana, acîţă unî ploaii, bumbunidza (5), scîpîra. Ntunică dapoia, adunămŭ oili la masŭ (6). Noi n-adunămŭ cu tîmbărili n-capŭ, sumŭ oarbirĭ (7). Scutiδi (8), noapti, n-eara fricî. Ma-nclo di noi eara unî moaşî, cu oili, li pîştea. Şi n-aura noaptea: - Aidi, Fie, nu t-asparĭ, dzăsi ali mani, estŭ ş-mini auaţi. Luќil’i aura noaptea, căńil’i alîtra. Noi n-aspîramŭ s-nu li mîcî oili luќi. Dapoia noaptea γinea tata di Konako (9) şi alîtra căńil’i. Dzăsi mana: - Nu t-asparĭ, γini tata, nu t-asparĭ. Căndŭ videmŭ, ti niheamî di oarî vini tata dapoia nu n-aspîrămŭ, cî aveam tati paréei. N-apreasi focŭ, n-uscămŭ, nî ngîldzămŭ. Apiri dapoia. Ş-fudzim dauli cu mana casî. Stîtu tata la oi di li pîştea.
(2) pînîγirŭ s.n. ‘’târg’’ < gr.  πανηγυρι
(3) γîlîtă s.m. ‘’lăptar’’ < gr. γαλατας
(4) Paδis – munte din zona satului
(5) bumbunidza vb. unipers. ‘’tuna’’ < gr. μπουμπουνιζει

(6) masŭ ‘’ţarc’’ < lat. 'mansum'
(7) oarbirĭ s.n. ‘’arbore’’ < lat. 'arbor'
(8) scutiδi s.n. ‘’întuneric’’ < gr. σκοταδι

(9) Konako – sat lângă Tricala


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Majoritatea notelor de subsol explică grecismele din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Când eram mică, o dată păşteam oile cu mama, pentru că tata era plecat la târg, să ducă laptele la lăptar.  Şi eram pe muntele Padis. Acolo unde păşteam oile cu mama, începu o ploaie, tuna, fulgera. Se întunecă apoi, adunarăm oile în ţarc. Noi ne strânserăm cu mantaua pe cap, sub un arbore. Întuneric, noapte, îmi era frică. Mai încolo de locul nostru era o bătrână, cu oile, le păştea. Şi ne striga noaptea: - Haide, Fie (Sofia – n. M. T.) , nu te speria, îi zise mamei, sunt şi eu aici. Lupii urlau noaptea, câinii lătrau. Nouă ne era teamă să nu mănânce oile lupii. Apoi noaptea veni tata din Konako şi lătrară câinii. Zise mama: - Nu te speria, vine tata, nu te speria.  Când vedem, după puţin timp veni tata, apoi nu ne mai temeam, că-l aveam pe tata cu noi. Ne aprinse focul, ne uscarăm, ne încălzirăm. Se făcu ziuă apoi. Şi plecarăm amândouă cu mama acasă. Rămase tata la oi ca să le pască.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 43.

Texte aromâne 28: KOLIŢA VANGHILIŢA

Duminică, 15 Ianuarie 2012 15:59

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghiliţa, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
M-acl’amî Vanģeliţa Koliţa. Negŭ tu ecti taxi (1) tu δimoticu sholiu (2) la Nea-Zoi. Mi fitai tu hil’a eńacosea evδominda pende (3) tu trei d-Aprirŭ. Tatu-ńu u acl’amî Naşu, mana u acl’amî Γeorγia, amŭ unî sorî ma ńicî di mini, u acl’amî Apostoiia, papu-ńu l’acl’amî Pavli şi maia u acl’amî Vanģeliţa.
Mi scolŭ tahina, scotŭ nihtikaua (4), bagŭ strańili di la sculio, mi ќaptinŭ, mi lau, facŭ laptili, u beau d-apoia cu sor-mea nidzem tu scolio, acoţi zburăm cu featili ş-cu fiĉorl’i, γini δascalu, dziţemŭ calimera (5), d-apoia intrăm nuntu tu sculio s-zburăm cu δascalu, dziţemŭ cum tricum dzuua. D-apoia fiţemŭ anaγnosi (6), ariθmitiki (7), θriskeftika (8) şi γeoγrafii (9). Mi sculă δascalu s-dzăcu maθimî (10). Mini u ştiamŭ, apandisi ģini şi elŭ hîrîsi cîţe u ştiam. Dapoia nî scoasi δialimî (11), n-aĝucăm cu featili cu fiĉorl’i, ĝeami (12), milî (13), crifto (14) şi kiniγito (15). Dapoia mîcăm heamî mîcari ţi lom di acasî. Heamî ou, biscoti, purtucali, dapoia intrăm tu sculio, fiţemŭ alanti maθimati. Dzăţi δascalu caţe scîpăm di maθimati, nî bagî erγasii (1) ti casî. Dapoia fudzimŭ lom saca (2) s-nidzemŭ la casî, cu ĉiĉorli cu sor-mea, cu featili alanti. Şi aşa scîpă dzuua la sculio.


(1) ecti taxi ‘’clasa şasea’’ < gr. εκτη ταξη
(2) tu δimoticu sholiu ‘’a şcolii generale’’< gr. του δημοτικου σχολειου
(3) hil’a eńacosea evδominda pende ‘’1975’’ < gr. χιλια εννιακοσια εβδομηντα πεντε
(4) nihtikauî s.f. ‘’cămaşa de noapte’’ < gr. νυχτικο
(5) calimera ‘’bună ziua’’ < gr. καλημερα
(6) anaγnosi s.f. ‘’lectură’’ < gr. αναγνωσε
(7) ariθmitiki s.f. ‘’aritmetică’’ < gr. αριθμητικη
(8) θriskeftika (pl. gr.) ‘’lecţie de religie’’ < gr. θρησκευτικα
(9) γeoγrafii s.f. ‘’geografie’’ < gr. γεωγραφια
(10) maθimî s.f. ‘’lecţie’’ < gr. μαθημα
(11) δialimî s.f. ‘’pauză’’ < gr. διαλειμμα
(12) ĝeami ‘’joc cu pietre drepte care se pun una peste alta şi pe care jucătorii trebuie să le nimerească cu mingea’’
(13) milî ‘’joc de copii cu mingea’’
(14) crifto ‘’jocul de-a ascunselea’’
(15) kiniγito ‘’jocul de-a vînătoarea’’
(1) erγasii s.f. ‘’lucrare’’ < gr. εργασια
(2) sacî s.f. ‘’ghiozdan, servietă’’ < gr. σάκα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: nidzem.


Varianta românească îmi aparţine:
‘’Mă cheamă Vanghiliţa Koliţa. Sunt în clasa a şasea a şcolii generale din Nea-Zoi. M-am născut în 1975, pe 3 aprilie. Pe tatăl meu îl cheamă Naşu, pe mama o cheamă Georgia, am o soră mai mică decât mine, o cheamă Apostoia, pe bunicul îl cheamă Pavel şi pe bunica o cheamă Vanghiliţa.
Mă trezesc dimineaţa, îmi scot cămaşa de noapte, mă îmbrac cu hainele de şcoală, mă piaptăn, mă spăl, îmi pregătesc laptele, îl beau apoi împreună cu soră-mea, mergem la şcoală, acolo vorbim cu fetele şi băieţii, vine profesorul, zicem bună ziua, apoi intrăm în şcoală să vorbim cu profesorul, povestim cu am petrecut ziua. Apoi facem orele de lectură, aritmetică, religie şi geografie. M-a scos profesorul la lecţie. Eu o ştiam, am răspuns bine şi el a fost mulţumit că am învăţat lecţia. Apoi am ieşit în pauză, ne-am jucat cu fetele şi băieţii jocurile cu pietricele, cu mingea, ascunselea şi vânătoarea. Apoi am mâncat puţin din ce-am luat de acasă. Puţin ou, biscuiţi, portocale, apoi am intrat la ore, am făcut celelalte lecţii. După ce profesorul terminat lecţiile, ne-a dat teme pentru acasă. Apoi am luat ghiozdanul să mergem acasă, pe jos cu soră-mea, cu celelalte fete. Şi aşa a trecut ziua la şcoală. ‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 44-45.

Texte aromâne 29: KOLIŢA VANGHILIŢA

Luni, 16 Ianuarie 2012 00:55

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghiliţa, de 39 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:
Unî dzuuî ţi nu am sculio, stau acasî. Tahina ţi mi scolŭ, bagŭ strańili, mi lau, mi ќaptinŭ, dapoia gac heamî lapti s-beau mini, sor-mea şi papu-ńu. Tatu-ńu cu mana bea heamî caféi. Sculai trapezea (3), lai vasili, scuturai tapăќili (4), arim casa, dapoia fîrmîtăm pănea cu mana, u alîsăm s-γinî. Dapoia feaţim ģela. Neasim nuntu tu cîlivî, arsim ĉirapu, arucăm pănea s-cocî (5). Dapoia s-cocî pănea u scutemŭ, u băgămŭ tu ipoγiu (6).
La prăndzŭ γini tatu-ńu, bîgăm trapezea, mîcăm tuţĭ dadunŭ pitî di veardzî. Sculăm trapezea, mini lau vasili. Ti mirindi luăm ќindisearea (7) cu mana s-ќindisimŭ. Dapoia scapŭ di ќindiseari l’au vivliurĭ (8) ş-δγivisestŭ. Dapoia seara mîcăm heamî păni ş-videmŭ un erγŭ (9) tu tiliorasi. Dapoia astirăm ĉordzili s-durńimŭ.


(3) trapezi s.f. ‘’masa’’ < gr. τραπεζι
(4) tapaќi s.f. ‘’covoraş, preş’’< gr. ταπάκι
(5) s-cocî formă greşită pentru s-coţe / s-coaţi ‘’se coace’’
(6) ipoγiu s.n. ‘’pivniţă’’ < gr. υπογειο
(7) ќindiseari s.f. ‘’broderie’’ < gr. κεντημα
(8) vivliu s.n. ‘’carte’’ < gr. βιβλιο
(9) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. εργο


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână.În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Varianta românească îmi aparţine:
‘’În ziua în care nu merg la şcoală stau acasă. Dimineaţa mă scol, mă îmbrac, mă spăl, mă piaptăn, apoi pregătesc puţin lapte să beau eu, soră-mea şi bunică-miu. Taică-miu şi mama beau cafea. Strâng masa, spăl vasele, scutur covoraşele, mătur casa, apoi frământ aluat pentr u pâine cu mama şi-l las să crească. După ce s-a copt pâinea, o scoatem şi o punem în traistă în pivniţă.
La prânz vine tata, punem masa, mâncăm toţi plăcintă cu verdeţuri. Strângem masa, eu spăl vasele. La chindie încep cu mama să brodăm. După ce termin broderia, iau o carte să citesc. Apoi seara mîncăm puţină pâine şi vedem un film la televizor. Apoi aşternem cergile să dormim. ‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 45.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required