Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Localitati » Z » Displaying items by tag: Ionescu
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Ionescu

În anul 1992 Tipografia Universităţii Bucureşti publica lucrarea Texte aromâne din comuna Nea-Zoi , jud. Tricala (Grecia).


Lucrarea fusese discutată în cadrul Catedrei de limba română a Facultăţii de litere şi este destinată studenţilor din anii II – III din facultăţile cu profil filologic.


Cele 54 de pagini ale lucrării includ:

  • Notă asupra volumului
  • Precizări preliminare:

1.Date asupra comunei şi a locuitorilor ei

2. Date asupra subiecţilor şi a anchetei

3. Date asupra graiului din Nea-Zoi

  • Transcrierea fonetică
  • Texte

Conform Notei redactate în decembrie 1989 de conf. dr. Liliana Ionescu Ruxăndoiu, textele au fost culese de absolventa Maria Kokka în comuna sa natală. Ele au fost anexate lucrării de diplomă cu tema Observaţii asupra schimbărilor la nivelul vocabularului în graiul aromânesc din comuna Nea-Zoi (jud. Tricala, Grecia), susţinută în ianuarie 1988 sub îndrumarea L. I. R.. Textele au fost înregistrate pe casete în august 1986 – septembrie 1987 şi au fost transcrise fonetic conform sistemului utilizat în lucrările de dialectologie sud-dunăreană, în prelucrarea materialului studenta beneficiind de suportul conf. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu. Importanţa textelor era dată de faptul că reflectau aspectul contemporan al aromânei vorbite într-o zonă care nu se afla sub influenţa românei şi că aduceau la zi materialul didactic dialectologic care folosea încă antologiile lui Pericle Papahagi din 1900 şi 1905. Textele au fost ordonate în funcţie de informatori şi li s-au ataşat glose pentru împrumuturile din neogreacă.


Datele asupra subiecţilor şi anchetei arată că textele au fost obţinute de la 16 subiecţi. Subiecţii I – XIII aparţineau la trei familii: KOKKAS (rude din partea tatălui autoarei), ROSSIOS (rude din partea mamei autoarei) şi KOLIŢAS, în timp ce subiecţii XIV –XVI aparţineau familiilor BABANI, GIANIS şi PAILA. Subiecţii erau reprezentativi pentru 3 generaţii: părinţi, copii şi nepoţi. Textele conţin relatări pe trei teme: o zi petrecută acasă, o zi petrecută în oraş (lucru, şcoală) şi întâmplări, bătrânilor cerându-li-se şi povestirea unui basm.


Datele asupra graiului din Nea Zoi arată că graiul textelor are un caracter mixt: atât fărşerot originar, cât şi pindean şi grămostean. Vocabularul folosit indică faptul că (î), absent din graiul fărşerot, apare ca rezultat al închiderii unui (ă) neaccentuat (fîţemu), dar în poziţie nazală este prezent (căni). Ca şi în graiul fărşerot, (u) final este asilabic. Spre deosebire de graiul fărşerot, apare închiderea vocalelor neaccentuate de apertură medie prin trecerea lui (e) la (i) în (triţea) şi (o) la (u) în (upurii ’’opării’’). În consonantism se observă prezenţa fricativelor împrumutate din greacă (θ, δ, γ), explicabilă prin bilingvism şi reducerea unor grupuri consonantice la o consoană simplă (leami ‘’lemne’’). Există de asemenea un aspect comun al graiului fărşerot cu meglenoromâna: palatalizarea labialei (f) cu dispariţia acestei consoane (s-ibî), faţă de (s-h’ibî) în celelalte graiuri aromâne. Litera (u) apare ca marcă a formei articulate la singularul masculinelor şi neutrelor nu numai la cazurile nominative şi acuzativ, ci şi la genitive şi dativ (Al lupu i dzîţea lali Cola – ‘’Lupului îi zicea unchiul Cola’’), aspect regăsit în Liturghierul aromânesc din secolul XVIII. Puternica influenţă neogreacă în lexic este explicată prin ‘’contextul geografico-politic’’ în care este folosit graiul.

 

Transcrierea fonetică:

á, é, ó, í, ú (vocale accentuate)

- ĭ, - ŭ (vocale finale asilabice)

Ќ, ģ (occlusive paletale)

ľ, ń (sonantele lichidă şi nazală înmuiate)

h’ (fricative paletală rezultată din paletalizarea lui f)

θ, δ, γ (fricativele împrumutate din limba greacă)

ç (africata dental sonoră)

ĉ, ĝ (africatele prepalatale)

 

 

Cele 36 de texte revin subiecţilor astfel: I / 1 -2, II / 3, III / 4-5, IV / 6-9, V / 10, VI / 11, VII / 12, VIII / 13-15, IX / 16-17, X / 18-21, XI / 22-24, XII / 25-27, XIII / 28-30, XIV / 31-34, XV / 35, XVI / 36.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Disc muzical Electrecord cu Cristian Ionescu

Vineri, 09 Decembrie 2011 08:46

În anii '70 - '80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică aromână.

 

Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia copertei scanate a discului musical ‘’La muşatî armânî’’ al Ionescu Cristiansolistului Cristian Ionescu (26 martie 1952 Poiana/Constanţa, România - ).


Discul vinil înregistrat în 1982 include următoarele melodii aromâneşti, versiunile româneşti ale titlurilor aparţinând Electrecord:

1.Tini la feata mea (Tu, fetiţa mea)

2. Dumănica tahina (Duminica dimineaţa)

3. Hai armăni (Haideţi aromâni la joc) [YOU TUBE]

4. Că himu tu vreari (Ce mult ne iubim)

5. Mamă, mamă, ţi mi-ai datî (Mamă, cîntecul ce mi-ai dat)

6. Va negu pîn la oi (Dragi îmi sînt oiţele)

7. La muşatî armânî (Frumoasă aromâncă) [YOU TUBE]

8. Inima îmi spuni (Inima îmi spune)

9. Haidiţi ficiori (Haideţi flăcăi)

10. Primuveara (Primăvara)[YOU TUBE]

11. Tata meu gione nu va (Tatăl mea nu vrea, băiete)

12. Dado, la dado (Joc bătrînesc)


În paranteze drepte am trecut fişiere video de pe Internet ale respectivei melodii.


Acompaniamentul musical aparţinea formaţiei româneşti ALPHA: Nicolae Coman (buzuki, bas), Stoicescu Dorin (chitară), Mihai Bobaru (flaut), Vasile Oprea (percuţie), Florin Şerban (Instrument cu clape).


Discul are codul ST-EPE 02420.

 

În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri de poezie şi muzică populară aromână.

 

Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia unei coperţi scanate a discului muzical cu soliştii Cristian Ionescu (26 martie 1952 Poiana/Constanţa, Românai – ) şi Nelu Ianca.

 

Pe faţa 1 a discului sunt înregistrate 6 melodii interpretate de C.I., versiunile româneşti ale titlurilor aparţinînd Electrecord:

1. Dipîrtarea (Despărţirea)

2. Nune s-ni bîned! (Hai noroc, măi nune mare)

3. Muşati -s armânili! (Frumoase sînt aromîncele!)

4. Va fîţemu numtî muşatî (Vom face nuntă frumoasă)

5. Doru-i mari doru (Dorul)

6. Dai ni na (Dai ni na)

 

Pe faţa 2 a discului sunt înregistrate 6 melodii interpretate de N. I., versiunile româneşti ale titlurilor aparţinînd Electrecord:

7. Nu mutriţ avearea, frate! (Nu vă uitaţi la averi)

8. Apleacî-ti, munte frate! (Munte frate)

9. Sînîtati voi s-aveţ! (Sănătate voi s-aveţi!)

10. Feată, multu ti voi! (Fată, îmieşti dragă)

11. Eşi la fîntînî! Iieşi la fîntînă)

12. Hai, viniţ voi feate (Veniţi fetelor)

 

Acompaniamentul instrumental a fost realizat de formaţia Cristian Ionescu.

Hop, hop, hop - Hop, hop, hop

 

Hop, hop, hop, 
Aestâ îi schimbarea 
Sh`ti armânamea noastâ 
Vini modernizarea. 

(Hop, hop, hop

Aceasta e schimbarea

Și pentru aromânimea noastră

A venit modernizarea)

Refren - Refren
Numai iasti ieta, 
Feată, feată armânâ 
Cas nedz la`ntâlniri 
Cu mana di mânâ. 
Tora iasti ieta 
Feată, feată armânâ 
Tas tsâ ieshi primnari 
Cu gionili di mânâ. 
(Numai este vremea

Fată, fată aromână

Ca să mergi la întâlnire

Cu mama de mână

Acum este vremea

Fată, fată aromână

Ca să ieși la plimbare

Cu junele de mână)


Hop, hop, hop, 
Tora ies primnari 
Hop, hop, hop, 
Armânili ca steali. 

(Hop, hop, hop

Acum ies la plimbare

Hop, hop, hop

Aromânele ca stele)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili lucreadzâ 
Hop, hop, hop, 
Shtiu cum  si distreadzâ. 

(Hop, hop, hop

Aromânele lucrează

Hop, hop, hop

Știu cum să se distreze)

Hop, hop, hop, 
Di malmâ`i plinâ mâna 
Hop, hop, hop, 
Iasti sh`patroanâ armâna. 

(Hop, hop, hop

De aur e plină mâna

Hop, hop, hop

Este și patroană aromâna)

Refren -
Refren

Hop, hop, hop, 
Armânili la bar 
Hop, hop, hop, 
Mai bea sh`câti un pahar. 

(Hop, hop, hop

Aromânele la bar

Hop, hop, hop

Mai beau și câte un pahar)

Hop, hop, hop, 
Sh`muzica îi tari 
Hop, hop, hop, 
Shi`aprindu sh`câti unâ tsigari. 

(Hop, hop, hop

Și muzica e tare

Hop, hop, hop

Își aprind și câte o țigară)

Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hop, hop, hop , ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hop--hop--hop/2605 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Discoteca-i bana – Discoteca-i viața

Cum iara ma ninti 
 mutream la sati 
N`ashtiptau acasâ 
Pârints` cu yinati. 

(Cum era înainte

Ne uitam la ceas

Ne așteptau acasă

Părinții supărați)


 

Refren - Refren
Barlu sh`discoteca 
Aestâ iasti bana 
S`nidzedz fciori sh`feati 
S`vâ vindicats rana. 

(Barul și discoteca

Asta este viața

Să mergeți flăcăi și fete

Să vă vindecați rana.)


Ficiori sh`feati armâni 
Gioacâ tutâ seara 
Neg la discotecâ 
Tsi musheatâ`i hoara. 

(Flăcăi și fete aromâne

Dansează toată seara

Merg la discotecă

Ce frumos e satul.)


Refren -
Refren

Ficiori sh`feati armâni 
Bana iasti shcurtâ 
S`vâ distrats` voi tora 
S`chirets` noaptea tutâ. 

(Flăcăi și fete aromâne

Viața este scurtă

Să vă distrați voi acum

Să pierdeți noaptea toată)


Refren -
Refren

Zburăscu pârintsâi 
 urâtâ`i ieta 
Ti voi tineretlu 
Adzâ`i discoteca. 
(Vorbesc părinții

Că urâtă-i viața

Pentru voi tineretul

Azi e discoteca)

 

Refren - Refren



SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Discoteca-i bana, ”giony” / Versuri,  10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----discoteca-i-bana-/2560 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cum s`andreg armânili – Cum se gătesc aromânele

 

Musheati sunt featili, 
Featili shi`nveastili 
Când yin` sârbâtorili 
Sh`cum adarâ pitili. 

(Frumoase sunt fetele

Fetele și nevestele

Când vin sărbătorile

Și cum fac plăcintele.)


Refren - Refren
Cum s`andreg armânili 
 yin` sârbâtorili 
In hoarâ când s`fatsi nuntâ 
Vor s`li veadâ lumea tutâ. 

(Cum se gătesc aromânele

Când vin sărbătorile

În sat când se face nuntă

Vor să le vadă lumea toată.)


Cât iasti numtâ în hoarâ 
Armânili ies nafoarâ 
I`shi bagâ fustănjili noau` 
Va` yiasâ tuti primnari. 

(Când este nuntă însat

Aromânele ies afară

Își pun rochie nouă

Vor ieși toate la plimbare.)


Refren -
Refren

Shi`atseali cama musheati 
Tu armânami cama aleapti 
Mas li veadâ vâr ficior 
Va li`aducâ s`gioacâ`n cor. 

(Și cele mai frumoase

Între aromâne mai alese

Dacă le vede vreun flăcău

Le va adduce să joace în horă.)


Refren –
Refren

 

Tu a noastâ armânami 
Tuti featili`s tinami 
Iali shtiu  iasti ghini 
Tas hibâ, moi, sh`nicuhiri. 
(În a noastră aromânime

Toate fetele sunt renumite

Ele știu că este bine

Să fie, măi, și gospodine.)

 

Refren - Refren
 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cum s`andreg armânili, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cum-s-andreg-arm--nili/2545 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Mi`nsor, iasti numta mea – Mă însor, este nunta mea

 

Vrutsii a mei, sotsii a mei 
Voi s`vâ hârâsits` 
Mi`nsor, iasti numta mea 
La mini z`yinits. 
(Dragii mei, prietenii mei

Voi să vă bucurați

Mă însor, este nunta mea

La mine să veniți.)

 

Refren - Refren
Ficiori, ficiori, 
Sh`voi ca`s  nsurats 
Multi feati armâni 
Ashteaptâ s`li câftats`. 

(Flăcăi, flăcăi,

Și voi ca să vă însurați

Multe fete aromâne

Așteaptă să le cereți.)


Di djoi ancipu haraua 
S`avdâ hoara tutâ 
S`cântâ muzica ma tari 
C`aua iasti numtâ. 
(De joi a început nunta

Să audă tot satul

Să cânte muzica mai tare

Că aici este nuntă.)

 

Refren - Refren

Tora îi sâmbătă seara 
Aestâ`i mushuteatsa 
Hai grambo ti sfert di oarâ 
La numtâ la`nveasta. 
(Acum e sâmbătă seara

Asta-i frumusețea

Hai mire pentru un sfert de ceas

La petrecerea miresei)

 

Refren - Refren

Dumânica îi musheatâ 
Vini hoara tutâ 
Ca`s veadâ înveasta sh`grambolu 
Oi le le` tsi numtâ! 

(Duminica-i frumoasă

A venit tot satul

Ca să vadă mireasa și mirele

Oi lele ce nuntă!)


Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Mi`nsor, iasti numta mea, ”giony” / Versuri,  6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----mi-nsor--iasti-numta-mea/2531 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cât ti voi – Cât te iubesc

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Ies gionjii armânji 
Cu feati iesu primnari. 

(Frumoasă e viața

Și la țărmul mării

Ies junii aromâni

Cu fete ies la plimbare.)


 

Refren - Refren
Cât ti voi, cât ti voi, 
Vrută  shtii tini 
Ti vidzui, ti vidzui, 
Gione ti voi sh`mini! 

(Cât te iubesc, cât te iubesc

Iubito să știi tu

Te-am văzut, te-am văzut

June te iubesc și eu!)


Cum iara unâoarâ 
Pârints` i`ascultam 
 vream, nu  vream 
Chefea lâ fâtseam. 

(Cum era odată

Părinți-i ascultam

Ne iubeam, nu ne iubeam

Dorința le-o respectam.)


Refren -
Refren

Shcurtâ iasti bana 
Sh`doii mas  vrem 
Cu agapi mari 
Noi va u tritsem. 

(Scurtă este viața

Și amândoi dacă ne iubim

Cu fericire mare

O vom trece.)


Refren -
Refren

Musheatâ îi ieta 

Sh`mardzina di`amari 
Featili sh`ficiorii 
I`shi dau shi`unâ bâsheari. 

(Frumoasă este viața

Și la țărmul mării

Fetele și flăcăii

Își dau și o sărutare.)

 Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cât ti voi, ”giony” / Milano, 1 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----c--t-ti-voi/2472 (Audio)


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

La musheata armânâ – Tu frumoasă aromână

La musheata armânâ, 
La shopatlu din vali 
Totna` când trec 
Î`nhi fatsi mirachi mari. 

(Tu frumoasă aromână

La izvorul din vale

Mereu când treci

Îmi faci plăcere mare.)


Refren - Refren
Oh lele le oh, 
Multu î`nhi ti`am tu vreari 
Oh lele le oh, 
Dă`nhi si`unâ bâsheari! 
(Oh lele le oh

Mult te mai iubesc

Oh lele le oh

Dă-mi și o sărutare!)

 

Ah armâna mea, 
Trup ca di fidanâ 
Cum sâ`nhi fac s`tsâ spun 
Pi suflit nhi`am  rana. 

(Ah aromâna mea

Trup ca de vlăstar

Cum să-mi fac să-ți spun

Pe suflet mi-am o rană.)


Refren -
Refren

Ah armâna mea, 

Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor 
 tora cu tini 
Mini voi s`mi însor. 

(Ah aromâna mea

Vreau să-ți zic și o vorbă

Că acum cu tine

Eu vreau să mă însor.)


Refren -
Refren

Oh lele le oh, 
Numtâ s`nâ fâtsemu 
Oh lele le oh, 
Sh`mari cor s`adrămu! 

(Oh lele le oh

Nuntă să ne facem

Oh lele le oh

Și o mare horă să facem!)

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - La musheata armânâ, ”giony” / Versuri, 13 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----la-musheata-arm--n--/2218 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Hai armânji – Hai aromâni

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Hai armânji s`inshim adzâ priimnari. 
Hai armânji, hai armânji, 
 în hoarâ iasti numtâ mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Hai aromâni să ieșim azi la plimbare

Hai aromâni, hai aromâni

Că în sat este nuntă mare)


Refren - Refren
Haide, haide moi 
Haidits` tuts` la gioc 
Haide, haide moi 
Hai s`giucats cu foc. 

(Haide, haide măi

Haideți toți la joc

Haide, haide măi

Hai să jucați cu foc.)


Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Fatsi numtâ gioni mult cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
S`nidzem tora tuts cu nhic cu mari. 

(Hai aromâni, hai aromâni

Face nuntă un june cu mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Să mergem acum toți cu mic cu mare.)


Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Avdzâm  înveasta îi cu hari. 
Hai armânji, hai armânji, 
Cu grambolu shi`ari uidiseari. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Auzim că mireasa are mult har

Hai aromâni, hai aromâni

Cu mirele are multă potrivire.)

 

Refren - Refren

 

Heee heee heeey… 

Hai armânji, hai armânji, 
Tsi numtâ musheatâ vas videm. 
Hai armânji, hai armânji, 
Mari moaubeti noi s`fâtsem. 
(Hai aromâni, hai aromâni

Ce nuntă frumoasă vom vedea

Hai aromâni, hai aromâni

Mare taifas noi să facem.)

 

Refren - Refren

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hai-arm--nji/2016 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cafi searâ ti`ashtiptam – În fiecare seară te așteptam

 

Cafi searâ`nhi ti`ashtiptam 
Oh lele, lea feată, 
Di mesi î`nhi ti tsâneam 
Oh lele, lea feată. 

(În fiecare seară mi te așteptam

Oh lele, tu fată

De mijloc mi te țineam

Oh lele, tu fată)

 

 

Refren - Refren
Voi  shtiu, tini lea feată 
 tse`nhi mi`arâseshi.. 
Vinhi aseara pi la tini 
Poarta u nchiseshi… 

(Vreau să știu tu fată

De ce m-ai înșelat

Am venit aseară pe la tine

Poarta ai închis-o)


Zboarâ multi  dzâtseam 
Oh lele, lea feată, 
Doii multu  hârseam 
Oh lele, lea feată. 

(Vorbe multe ne ziceam

Oh lele, tu fată

Amândoi mult ne bucuram

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

T`unâ dzâu î`nhi ti vidzui 
Oh lele, lea feată, 
Cu ficiorlu a nu shtiu curi 
Oh lele, lea feată. 

(Într-o zi mi te văzui

Oh lele, tu fată

Cu feciorul nu știu cui

Oh lele, tu fată)


Refren - Refren


Pi`atsel gioni iu lu`aflashi 
Oh lele, lea feată, 
Di aveari î`nhi ti mârtashi 
Oh lele, lea feată. 

(Pe acel june unde l-ai găsit

Oh lele, tu fată

Pentru avere te-ai măritat

Oh lele, tu fată)

 

Refren - Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cafi searâ ti`ashtiptam, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cafi-sear---ti-ashtiptam/2015 (audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.

Printre cele 12 portrete de oameni politici români interbelici, S. D. l-a inclus și pe cel al lui Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922). Fiu de negustor din Ploiești, T. I. își ia doctoratul în drept la Paris, devenind un avocat renumit. Ca om politic, va fi deputat conservator la 26 de ani și ministru al cultelor în guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu în anii 1891-1895. Înființează în 1908 Partidul Conservator-Democrat și în 1917-1918 și 1920-1922 va deține portofoliul ministerului de externe. Cariera politică va culmina cu funcția de prim-ministru al României Mari în decembrie 1921-ianuarie 1922, decedând la Roma în exercițiul funcțiunii. S-a remarcat ca un mare orator, susținând .intrarea României în primul război mondial (1914-1918) împotriva Austro-Ungariei, care deținea Transilvania.

Iată cum descrie S. D. implicarea lui T.I. în problema situației aromânilor din Peninsula Balcanică.


<Cît de mult s-a înșelat Carp* și cît de nedrept a fost cu Take Ionescu cînd a spus despre dînsul că ”Întotdeauna pledează o cauză, niciodată nu apără o convingere”. Adevărul era cu totul contrariu. ”Take Ionescu, după cum foart just observă I. G. Duca**, era un entuziast, un emotiv și un romantic. Credea în ceea ce spunea, credea pînă la naivitate și de aceea o spunea cu neprefăcută sinceritate și cu o patimă comunicativă.”


Dacă despre alte chestiuni, Take Ionescu, datorită eclectismului său a avut convingeri successive și trecătoare, cu problema națională însă a fost de o constanță desăvîrșită.


A fost un aprig susținător al cauzei românilor macedoneni. Nu era în Macedonia om mai popular și mai iubit decît dînsul. Dacă în ultimul timp Take Ionescu nu se putuse interesa de problema macedoneană, aceasta se datorește unor considerațiuni de înalt ordin de stat.


Nu voi uita ultima întrevedere care am avut-o cu dînsul, în biroul lui de la Ministerul Externe. Mă dusesem, în calitatea mea de președinte al societății studenților macedoneni ca să–i cer să facă demersurile necesare pentru deschiderea școlilor și a bisericilor din Macedonia sîrbească***.


La un moment dat, în focul discuției, reproșîndu-i dezinteresarea îi spun: ”Nu vă mai recunoaștem , domnule Take Ionescu; era o vreme cînd, ca să fiți bun român, uitați că sînteți om politic. Era vremea cînd subvenționați școlile din Ardeal**** și treceați noaptea Carpații.

Astăzi avem de-a face cu un alt Take Ionescu care, ca să treacă drept un mare om politic, uită să fie bun român.”


La acese cuvinte, cu fața congestionată, el se ridică de pe fotoliu, întinde harta țării pe masă și după ce-mi adresează cîteva cuvinte foarte măgulitoare, îmi spune: ”Uită-te și vezi bine. La răsărit, avem Sovietele*****, un vecin puternic și foarte primejdios. Ele s-au resemnat să piardă atâtea provincii ca: Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia. Nu vor însă să renunțe la Basarabia și fac mare caz de dînsa. E coridorul care duce la strîmtori și Constantinopol******, visul secular al rușilor. Dincolo, e Ungaria, care, în ruptul capului, nu se poate împăca cu pierderea Ardealului. ”Ungaria care se deșteaptă” nu-i o simplă expresie, ci o vie realitate. La sud, avem Bulgaria care nici ea nu înțelege să renunțe la Cadrilater*******, dacă nu chiar la Dobrogea. Cum vezi suntem încercuiți numai de vrăjmași care nu pîndesc decât momentul prielnic. Pentru întîmpinarea primejdiei și menținerea României Mari care s-a înfăptuit cu atîta trudă, eu n-am decît o singură forță de opus: Mica Antantă********. De aceea nu mă pot strica cu Serbia. Află, dar, că nu sînt mare om politic ca să fiu bun roman. Îți promit însă că voi aranja în chip amiabil cu Pasici********* chestia școlilor. Îți spun de pe acum, însă, că liceul și consulatul de la Bitolia********** nu le pot deschide. Nu consimt sîrbii. Îți dau rendez-vous la toamnă, cînd chestia va fi tranșată.” Soarta a vrut însă ca marele bărbat politic să dispară din viață înainte de sosirea toamnei***********, cu scadența făgăduielii.>

 


SURSA

Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, pp. 122-124.

 


NOTE M.T.

*Petre Carp (1837 Iași – 1919 Iași) – Jurist cu studii în Germania. Membru și președinte (1907-1913) al Partidului Conservator. A fost deputat, senator, diplomat, ministru și prim-ministru (1900-1901 și 1911-1912). P.C. se referea probabil la dimensiunea profesională juridică a personalității lui T.I.

**Ion Gheorghe Duca (1879-1933) – Membru al Partidului Național. Deputat din 1908. Ministru cu diferite portofolii din 1914 până în 1928. Prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933).

***În urma celor două războaie balcanice din 1912 și 1913, Macedonia otomană a fost împărțită între Grecia, Serbia și Bulgaria. România începuse din 1864 o politică de subvenționare a unor școli și biserici în limba română pentru aromânii din Imperiul Otoman. În noul context în care aromânii deveniseră minoritari în statele naționale balcanice problema școlilor și bisericilor rămăsese în suspans.

****T. I. a fost primul ministru român care a subvenționat în secret școlile românești din Ardealul încorporat Ungariei, acțiune despre care l-a informat pe premierul Lascăr Catargiu la doi ani de la declanșarea ei.

*****Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia a preluat puterea prin lovitura de stat din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, instaurând regimul politic al Sovietelor (consilii ale muncitorilor, țăranilor și soldaților).

******Constantinopol – Azi Istanbul (Turcia). Se află situat între strâmtoarea Bosfor la nord și strâmtoarea Dardanele la sud, care încadrează Marea Marmara și despart Peninsula Balcanică de Asia Mică.

*******România s-a implicat în al doilea război balcanic, din 1913, obținând de la Bulgaria Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), o fâșie de pământ de-a lungul graniței dobrogene. Bulgaria a reocupat-o în primul război mondial (1916-1918), a retrocedat-o ca țară învinsă în 1918 și a reobținut-o prin tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940.

********Mica Antantă – Sistem de alianțe bilaterale creat în 1920-1921 de România, Cehoslovacia și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Iugoslavia), pentru a contracara politica revizionistă a Ungariei, care pierduse teritorii în favoarea celor trei țări ca țară învinsă în primul război mondial.

*********Nikola Pasici (1845-1926) – Important om politic sârb și iugoslav. Prim ministru al Serbiei (1891-1892; 1904-1905; 1906-1908; 1909-1911; 1912-1918). Prim-ministru al Regatului sârbilor, croaților și slovenilor (1918; 1921-1924; 1924-1926)

**********Bitolia – Vechi oraș roman, apoi slav și important oraș din Macedonia otomană (Monastir), care a revenit Serbiei în urma războaielor balcanice.

***********Întâlnirea a avut probabil loc în iarna anilor 1921/1922.

În 2003 criticul de artă constănțean Doina Păuleanu (1948 - ) a publicat lucrarea Constanța. Aventura unui proiect european.


În partea a IV a, intitulată Despre adminsitrație locală și protocoale regale, D. P. prezintă și activitatea Cercului literar ”Ovidius” întemeiat în 1897 la Constanța în de publicistul aromân Petru Vulcan* (Ghinu) (1866?1869 Târnova*Imperiul Otoman/Macedonia -1922 Constanța*România). Acesta se mutase chiar în acel an în orașul de la mării ca funcționar la prefectură.


<Istoria acestei pilduitoare initiative culturale, importantă în procesul recuperator pe care l-am conturat în repetate rânduri, este relatată chiar de Petru Vulcan în revista Ovidiu** sub titlul, Genesa și fasele Cercului literar Ovidiu: „O seamă de tineri, ce le vine într-o di, lansează un apel anonim, care glăsuia – ca să ne întrunim în ziua și ora hotărâtă la Școala Nr. 1 din strada Carol -  spre a pune basele unei societăți. Fire impresionată cum sunt de felul meu nu mi-am putut stăpâni curiozitatea de a nu mă duce unde glăsuia apelul anonim. Și la ora hotărâtă m-am dus să iau și eu parte la ședința convocată de d-nii anonimi la școala numită. Venit de curând în Constanța, necunoscut de nimeni încă personal, cu multă sfiiciune, am primit să presidez onorata adunare, care se compunea din vre-o 30 de inși” (152)

Într-un număr următor al revistei, informațiile, necunoscute, se succed sub același titlu: „La prima ședință a acestei adunări, atât de sfiicioase și de neîndrăznețe fiind-că nu venise decât a patra parte din lumea invitată, s-a hotârât să se ție o nouă ședință apropiată.

De și știam că are să aibă loc o a doua întrunire, tot în acel local (astăzi sediul Muzeului de Artă Constanța n.n.), totuși n-am putut lua parte de astă data, fiind ocupat cu alcătuirea unei societăți de cultură și binefacere, azi cunoscută țărei întregi.

O a treia convocare a avut loc la salonul birt Mira, cu condițiunea însă, că până la ora 6 să termine adunarea tote lucrările urmând ca de la 6 în sus să se evacueze sala, de ore-ce în acest timp a sosi abonații și sala se oferea gratuit pentru cele 2 ore maximale. Era ziua de 14 decembrie 1897.” (153)

(…) Aceeași sursă*** informează asupra unei reprezentații teatrale a cercului literar, desfășurată la Constanța în luna martie cu piesele Duelul – comedie în trei acte de Petru Vulcan urmată de Arvinte și Pepelea, comedie într-un act de Vasile Alecsandri. „Sera s-a început cu declamation și cântări” (155).

Atentă la evoluția asociației locale, revista Familia subliniază în numărul său din 31 mai/12 iunie 1898 desemnarea ca „președinte onorar” a lui Grigore Tocilescu****, chiar în lipsă. „Alesul mulțumește Cercului printr-o scrisoare călduroasă din Paris, anunțând totodată că la 16/28 august va începe săpăturile sale arheologice în Constanța sau Cernavoda. Cu acea ocaziune va ține la Constanța în cercul „Ovidiu” o serie de conferințe” (156).

Cercul literar nu s-a sfiit să-și desemneze un număr important de președinți onorifici care au fost, în ordinea sursei din care citez, I.P.S.S. Iosif Gheorghian*****, mitropolitul primar al Ungro-Vlahiei, care-i urmează lui I.P.S.S. Ghenadie******, deținător al aceleiași înalte poziții ecleziastice, Zoe D. Sturdza, Elena dr. Turnescu*******, Spiru Haret********, în calitatea de ministru al instrucțiunii publice, prefectul Luca Ionescu, I. L. Caragiale (conducerea nu avea inhibiții), Ion (Iancu) Kalinderu colecționarul administrator al domeniilor regale, implicat mai târziu în organizarea muzeului regional, locotenentul M.D. Ionescu, magistrul evocat cu necesitate în atâtea rânduri (157). Adăugăm acestor nume, cele invocate chiar de președinte, în cel de-al treilea și ultim articol intitulat „Genesa și fasele cercului literar Ovidiu”: M.S. Carmen Sylva*********, B.P. Hasdeu**********, Gr. Ștefănescu***********, Culianu, V.A. Urechia************, Titu Maiorescu, Gr. Sturdza*************, Dimitrie Sturdza**************, P. Poni**************, N. Xenopol****************, Tache Ionescu*****************, B. Șt. Delavrancea, G. Coșbuc, Iulius Zane (158).

(…) Petru Vulcan (…) a dus o luptă inegală cu mentalitățile; astfel G.I. Petraru constată o diminuare a interesului initial: „Observând starea spiritelor în epoca dintre 22 Decembrie 1897 și aceea care precedează prima serată dată de Cercul literar Ovidiu în Salonul Panaioti (hotelul cu acest nume de pe strada Ovidiu n.n.) constat slăbirea entusiasmului din primele ședințe.

S-a alcătuit un program al seratei literare despre care am pomenit, s-au tipărit bilete de intrare cu prețul de 2 lei și un leu, s-au lansat inivitațiuni special către elita intelectuală din Constanța, s-a desemnat și un juriu de onoare și pentru tote acestea s-au lipit pe zidurile stradelor afișe uriașe. Sala Clubului comercial de sub Hotel Panaioti s-a împodobit cu fundă și flori natural în glastre, s-a luminat a giorno iar d’asupra unei tribune atheniane domina divul poet Ovidiu patronul nostru, pictat pentru acea ocazie și de jur împrejur asortat cu o fundă de brad.”

Nici alegerile din 1898 pentu birou nu i-au făcut pe constănțeni să lupte pentru acest tip de funcții: în seara de noimebrie cu pricina, după o repriză de chiciură, temperatura a scăzut brusc, iar străzile au devenit alunecoase. „Cunoscând pe antreprenorul hotelului „România” de pe strada Carol, i-am făcut o rugăminte călduroasă să ne ofere pentru seara amintită salonul acestui hotel, iluminat și încălzit, având grija a-i explica necesitatea ce aveam de a ține o întrunire intimă spre a pune bazele unei societăți.

Antreprenorul, mândru de a-mi fi îndatorat, mi-a satisfăcut  cererea. Și pe o vreme atât de îndărătnică, cu multă precațiune să nu rămân în mijlocul drumului m-am îndreptat spre Hotel România.

Acolo am așteptat până la ora 10 sosirea membrilor din ședința precedentă, dar din sumedenia acea de lume, de astă dată numai 11 inși își făcuse apariția și cu mine 12.

Conform decisiunei luată în ședința Consiliului permanent de la 25 Ianuarie a. c., care a avut loc în casele Schitului de la Sf. Munte cu învoirea părintelui David Schimonachu s’a hotărât închirierea unui local, pentru care se alesese o comisiune să caute un asemenea local. Eu propun încă de la acea ședință să alcătuim în colaborare un album al Dobrogei în care să se coprindă diferite schițe și peisagii de pe lângă mare și port, iar ca text scrierile și autografele scriitorilor de seamă români și străini” (167). Albumul s- a realizat.>


În partea I, în capitolul „Despre seriositate”, D. P. se referă și la conferința ținută de I. L. Caragiale la cercul ”Ovidius” la invitația lui Petru Vulcan.


„Păstrând proporțiile, vom aminti înainte de a face o comparație cu edificiul în cauză, un episode consumat la Constanța în zorii veacului trecut, în legătură cu care trebuie evocată întotdeauna, deși s-a petrecut cu câțiva ani mai devreme, conferința lui Caragiale susținută în data de 22 octombrie 1897. Invitat de Petru Vulcan, după ce acesta reușise, tenace, să-i smulgă acceptul de a face parte, onorofic, din comitetul de conducere al Cercului literar Ovidiu, I.L. Caragiale susține, în sala cazinoului de atunci, o conferință: Despre seriositate. Începând cu anul 1903, în legătură cu construcția definitive, existent și astăzi, a cazinoului communal, dar pe locul în care „ilustrul” (apelativ refuzat categoric de Caragiale în prezentarea pe care i-a făcut-o atunci Petru Vulcan) vorbise în parabole grele de consecințe (…)”

 

NOTE D. P.

(152) Petru Vulcan, Genesa și fasele Cercului literar Ovidiu, ”Ovidiu”, Constanța, an I, nr. 3, 15 octombrie 1898, p. 48

(153) Idem, nr. 4, 1 noiembrie 1898, pp. 61-62.

(155) ”Familia”, Oradea, an XXXIV, nr. 10, 8/20 martie 1898, p. 144.

(156) Idem, nr. 22, 31 mai/12 iunie, p. 360.

(157) Constantin Cioroiu, Marian Moise, Litoralul românesc la 1900, Europolis, Constanța, pp. 164-165.

(158) ”Ovidiu”, Constanța, nr. 7-8, 15 decembrie 1898 – 1 ianuarie 1899,  pp. 110-112.

(167) ”Ovidiu”, Constanța, an I, nr. 1, 15 septembrie 1898, p. 1.>


 

SURSA

Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unui proiect european, Ex Ponto, Constanța, 2003, pp. 44, 397-399, 401-402.

 

 

NOTE M. T.

*Vulcan – Numele literar pe care Petre Ghinu și l-a luat după ce a venit în România în 1880.

**Ovidiu – Revista Cercului literar ”Ovidiu”.

***Revista ”Familia” din Oradea, oraș aparținând atunci Austro-Ungariei.

****Grigore Tocilescu (1850 Prahova -1909 București) – Istoric, arheolog, epigrafist și folclorist. Academician din 1890.

*****Iosif Gheorghian (1829 Botoșani – 1909 București) – Mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române în 1886-1893 și 1896-1909.

******Ghenadie Petrescu (1836 București -1918 Căldărușani) – Mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române în 1893-1895.

*******Elena Turnescu – Filantrop al epocii.

********Spiru Haret (1851Iași – 1912 București) – Profesor universitar de matematică și academician. Ministru al educației în anii 1897-1899 și 1901-1904, perioade în care a pus în aplicare o politică de reformă a învățământului.

*********Carmen Sylva – Pseudonimul literar al reginei Elisabeta (1843-1916), soția regelui Carol I Hohenzollern al României.

**********Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 Hotin/Basarabia*Imperiul Rus /Ucraina – 1907 Câmpina*România) – Jurist, lingvist, folclorist, istoric, publicist, academician și om politic.

***********Grigoriu Ștefănescu (1836 Ialomița – 1911 București) – Geolog și paleontology, exploratory și academician.

************V. A. Urechia (1834 Piatra Neamț – 1901 București) – Istoric, scriitor, parlamentar și ministru liberal, membru fondator al Academiei Române

*************Grigore Sturdza (1821-1901) – Membru al străvechii familii boierești moldovene Sturdza. Fiul lui Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei în anii 1834-1849.

**************Dimitrie Sturdza (1833 Iași – 1914 București) - Membru al străvechii familii boierești moldovene Sturdza. Președinte al Academiei Româneîn 1882-1884 și secretar permanent al acesteia. Lider al Partidului Național Liberal în anii 1892-1909. Prim-ministru în anii 1895-1896, 1897-1899, 1901-1905 și 1907-1909.

***************Petru Poni (1841 Iași – 1925 Iași) – Chimist, fizician, mineralog, profesor universitar la Iași, academician, parlamentar și de trei ori ministru liberal al învățământului.

****************Nicolae D. Xenopol ( 1858 Iași- 1917 Tokyo*Japonia) -  Frate mai mic al istoricului Alexandru D. Xenopol. Ministru al Industriei și Comerțului în anii 1912-1913.

*****************Dumitru (Tache/Take) Ionescu (1858 Ploiești – 1922 Roma) – Avocat și mare orator. Ministru conservator. Întemeietor al Partidului Conservator-Democrat în 1912. Ministru de externe în 1917-1918 și 1920-1922. Prim-ministru în 1921-1922.

În 2005, profesoară aromână Zoe Gică din Constanța a publicat un articol despre muzicienii aromâni în revista constănțeană ”Insanlik-Omenia”, publicată cu sprijinul financiar al Departamentului de Relații Interetnice al Guvernului României.


<Frumusețea costumelor și dansurilor aromâne sunt prezentate de formații și grupuri folclorice ale acestei etnii. Ca mesageri ai portului și dansului armânesc, acești tineri, cu seriozitatea și dragostea de neam ce-i caracterizează se mândresc cu ceea ce fac și nu contenesc să povestească tot ce știu de la bătrâni și de la părinți despre tradițiile neamului lor.

Un farmec aparte îl adduce solista de muzică ușoară Marina Scupra, care prin glasu-i cald, te cucerește și te poartă pe culmi de vis și bucurie. Plină de elantineresc ce nu pălește niciodată, cu zâmbetul deschi sși binevoitor strânge în jurul ei lumină și viață. Este și va străluci mereu această stea a muzicii ușoare.

Alături de ea, în peisajul muzicii populare aromâne, etnia noastră se poate mândri cu nume consecrate ale genului, care au încântat mii de spectatori și au înveselit inimi îndurerate, printre aceștia numărîndu-se solista Sirma Granzulea, solistul Cristian Ionescu, formația de muzică populară aromână Vlahos. >


SURSA

Zoe Gică, Tezaur cultural, ”Insanlik-Omenia”, Constanța, nr. 4, dec. 2005, p. 15.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required