Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Localitati » Z » Displaying items by tag: Grecia
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Grecia

Texte aromâne 3: KOKKAS DIMITRIOS

Miercuri, 21 Decembrie 2011 22:28

În 1986-1987 Maria Kokkas, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren î localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost Dimitrios Kokkas, agricultor de 51 de ani, vorbitor de aromână şi greacă, cu trei clase de şcoală generală în limba greacă.

Mini feata ali tati, am tricutî multî bori tu banî. Mini earam ńicu astumţina, earam fiĉoru, earam di vărî δeca hrońa (1) şi earam patru fraţi. Şi astumţina cu catastasi (2) tu saranda ińa (3) tu patrudzăţi noauî, viniră andarţi (4). Andarţi ni luarî. Luarî frati-miu ma mari Harili, lalî-tu, teta Ritula, Lambri ţi easti nafoarî, tu Rusii, tora (5). Şi aţa searî deadirî mahiuri (6), earam […] diĝosu, aco cîtî Pălămă, ş-vinirî tancsurili (7) di Karδiţa, vinirî tancsuri di Karδiţa ş-ahurhirî aco metopo (8) andarţi şi […] ipico (9) Γazilu (10) şi tu oara ţi tricu Γazilu, l’-adunarî tuţi fiĉorli ma ńiţi, mări, tuţi dip aflaţi di ninti. No-alîsarî văru;vinnirî nuntu, noi earam nafoarî […] Şi mana amea mi-avea ńicu mini ş-durńamu ş-vini unî andartinî, mi dizvîli şi-ń dzăsi: - Scoalî tini. Dzăsi mana: - Ńi luaşi trei, ş-l’ai ş-Taki? Mini ţi s-facu? nu ń-alîsaşi văru fiĉoru, i luaşi tuţi. S-frăndzîtî di aua pal’u (1) andartinî, ńi luaşi Ritula, luaşi Harili, luaşi Lambri, dzăsi. Fudzi andartina dapoia şi […] noi dapoia arîmasimu cu mana. Mini earamu ńicu, […]. Şi tu pińinda (2) dapoia nî turămu-n hoarî. Alţi z-dusirî aco, alţi ipiriţirî (3), alţi fudzirî, unu lambri arîmasi aco tu Rusii. Aţelu nidzea la γimnasiu aco dapoia, s-feaţi vărî icuşi hrońa (4) va s-era, căndu deadi peripetia lui, nidzea la γimnasiu cî-l luarî peδomazuma (5) ńicu. Ş-apoia aţelu neasi ţi fîţea γlendi (6) el’I aco tu Rusii şi avea unî sîrbîtoari greauî el’i aco astumţina, stîturî,s-feaţirî sîrbîtoari, ş-dapoia neasirî ti mîcarî […] ş-neasirî ta s-facî bani (7) fiĉorl’i tuţi, elu eara […] l-avea ti ahtari, cumu-I dzăcu, tu armatî, axiumatico (8), spuδîxea (9). Şi di l-armatî dapoia elu avea luatî şi γaloni (10), eara luhia (11), nidzea ti anθipuluhaγo (12), ţi dzîţemu noi armîneşti, ala (13) elu omus (1) caka ora (2) di s-nică dapoia, cîdzu tu rău ş-nu hîrîsi ţiva.

Ei, tora noi gini h’imu, mini mi surai, luai mul’ari di hoarî. Feţiu patru fiĉori, trei feati şi unu fiĉoru, spuδîxii tuţi, gini h’imu e: tora arîmînem Tricolu nu h’im naparti di hoarî, h’im gini. Am γituńauî (3) bunî, am unî şi ia, cu multî fumeal’I aua, ari trei fiĉori, easti multu bunî şi u amu cusurinî, u amu […]

Ari ş-bunu bîrbat, rîmănu easti, ala mă-sa eara greacî ş-nu ştii rîmîneşti elu, ala omus triţemu multu gini. H’imu kiniγadzi (4) doil’i. Ş-nidzemu kiniγi, agudimu l’epuri, vinimu, triţemu multu gini, γlindisimu (5) h’imu multu buni, nu avem vărî provl’imî (6) sinametaxi mas (7) doil’i lipon (8), aţeali amu a-vî dzăcu, nu potu s-vi dzăcu alt ţiva dipu. Aidi sînîtati, s-h’iţi hini, ş-noi cama gini.

 

(1)  δeca hrońa ‘’zece ani’’ < gr. δeχα χρόνα

(2)  catastasi s.f. ‘’situaţie’’< gr. Κατάσταση

(3)  saranda ińa ‘’patruzeci şi nouă’’ < gr. σαραντα εννέα

(4)  andartu s. m. ’’haiduc; partizan’’ < gr. Αντάρτυς

(5)  tora adv. ‘’acum’’ < gr. Τόρα

(6)  mahi ‘’luptă’’ < gr. Μάχί

(7)  tancs s.n. ‘’tanc’’ < gr. Τάνκς

(8)  metopo s.n. sg. ‘’front’’ < gr. Μέτωπο

(9)  ipico s.n. sg. ‘’cavalerie’’ < gr. Ιππικό

(10)               Γazilu: numele unui ofiţer

(1)  pal’u adj. ‘’vechi’’ < gr. Παλιό

(2)  pińinda num. ord. ‘’cincizeci’’ < gr. Πενήντα

(3)  ipiriţirî vb. IV pf. s. pers. III pl.; ipiriţescu ‘’a sluji’’ < gr. Υπήρετί

(4)  icuşi hrońa num. ‘’douăzeci de ani’’ < gr. εικοσι χρόνια

(5)  peδomazuma s.n. ‘’răpirea copiilor mici pentru armată’’ < gr. Παιδομαζωμα

(6)  fîţea γlendi vb. III, imp. pers. III pl. ‘’a se distra’’ < gr. Χλέντι

(7)  bańi s. f. ‘’baie’’ < gr. Μπανιο

(8)  axiumatico s.m. ‘’ofiţer’’ < gr. αζιωματικίς

(9)  spuδîxea vb. IV, imperf., pers. III, sg.; spuδîxescu ‘’ a studia’’ < gr. σπωβάζω

(10)               γaloni s.n. ‘’galon’’ < gr. γαλόνι

(11)               luhia s. m. (gr.) ‘’sergent’’ < gr. λοχίας

(12)               anθipuluhaγo ‘’sublocotenent’’ < gr. ανθυπολοχαγός

(13)               ala conj. ‘’dar’’ < gr. Αλλά

 

(1)  omus adv. ‘’de fapt’’ < gr. ομως

(2)  caka ora (gr.) ‘’ceasul rău’’ < gr. κακιά ωρα

(3)  γituńauî s. f. ‘’vecinătate’’ < gr. γειτονιά

(4)  kiniγo s. m. ‘’vînător’’ < gr. κυνηγός

(5)  γlindisimu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; γlindisescu ‘’a se distra’’ < gr. γλεντύ

(6)  provl’imî s.f. ‘’problemă’’ < gr. πρόβλήα

(7)  sinametaxi mas (gr.) ‘’între noi’’ < gr. συναμεταξη μας

(8)  lipon conj. ‘’aşadar, deci’’ < gr. λοιπόν

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Pentru litera ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăsi.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’Eu, fata tatei, am trecut prin multe furtuni în viaţă. Eu eram mic atunci, eram băiat, eram de vreo zece ani şi eram patru fraţi. Şi atunci cu situaţia din saranda ina, în patruzeci şi nouă, veniră partizanii. Partizanii n eluară. Îl luară pe frate-miu mai mare Harili, unchiul tău, mătuşa Ritula, Lambri care este în străinătate, în Rusia, acum. Şi în acea seară au avut loc lupte, eram […] jos, acolo spre Pălămă, şi veniră tancurile din Kardiţa, veniră tancuri din Kardiţa şi-au început acolo frontal partizanii şi […] cavaleristul Gazilu şi când trecu Gazilu, i-au strâns toţi băieţii mai mici, mai mari, pe toţi cei care i-au găsit în drum. Nu lăsară pe nimeni; veniră înăuntru, noi eram afară […] Şi mama mea mă pusese să dorm că eram mic şi veni o partizană,mă dezveli şi-mi zise: - Scoală-te. Zise mama: - Îmi luaşi trei, îl iei şi pe Tache? eu ce să fac? nu-mi lăsaşi niciun băiat, îi luaşi pe toţi. Pleacă de aici bătrâno partizană, îmi luaşi pe Ritula, îl luaşi pe Harili, îl luaşi şi pe Lambri, zise. Plecă partizana apoi şi […] noi apoi rămasem cu mama. Eu eram mic, […] Şi în ’50 apoi ne întoarserăm în sat. Alţii se duseră acolo, alţii se angajară, alţii plecară, unul Lambri rămase acolo în Rusia. Acela mergea la gimnaziu acolo, se făcuse de vreo douzeci de ani să fi fost, când ne veni ştire despre aventura lui, mergea la gimnaziu acolo pentru că-l răpiseră de mic să-l ia în armată. Şi apoi acela merse la distracţia ce o aveau ei acolo în Rusia şi aveau o sărbătoare grea ei acolo atunci, stătură, se făcu sărbătoarea, şi apoi merseră să mănânce […] şi merseră să facă baie băieţii toţi, el era […] erau destinaţi pentru asta, cum îi zic în armată, ofiţer, învăţa. Şi din armată apoi el primise şi galoane, era sergent, învăţa pentru sublocotenent, cum spunem noi în aromână, dar el, de fapt, în ceasul rău, se înecă apoi, căzu în râu şi nu se bucură de viaţă.

Ei, acum noi suntem bine, eu mă însurai, luai nevastă din sat. Făcui patru copii, trei fete şi un băiat, învaţă toţi, suntem bine; acum rămânem în Tricala, nu suntem departe de sat, suntem bine. Am vecini buni, am una şi ea, cu familie mare aici, are trei copii, este foarte bună şi îmi este verişoară […]

Are un soţ bun, este aromân , dar mă-sa era grecoaică şi nu ştie aromâna, însă, ne avem foarte bine. Suntem vânători amândoi. Şi mergem la vânătoare, vânăm iepuri, ne avem foarte bine, ne distrăm, ne avem foarte bine, nu avem problem între noi doi,aşadar, astea vi le-am zis, nu am altceva să vă zic. Haide sănătate, să fiţi bine şi noi şi mai bine.’’


Notă.: Evenimentele relatate de tatăl autoarei aveau loc în timpul războiului civil din Grecia din 1944-1949, în care s-au înfruntat forţele guvernamentale prooccidentale şi partizanii comunişti prosovietici. Unul din fraţii subiectului, copil fiind, a fost răpit de partizanii comunişti, care l-au trimis în URSS pentru instrucţie şi îndoctrinare.


SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 13-15.


Texte aromâne 4: KOKKA IRINI

Joi, 22 Decembrie 2011 20:04

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Texte aromâne 4: Kokka Irini

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Texte aromâne 6: KOKKAS HARILAOS

Sâmbătă, 24 Decembrie 2011 04:20

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă orginară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă pentru absolvirea Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost KOKKAS HARILAOS, 65 de ani, cioban şi cărăuş, vorbitor de aromână şi greacă, absolvent a patru clase în limba greacă.


Molis (4) apirî caθi (5) tahina, mi scolu dit somu, negu mi lau. Afu (6) mi lau dapoia l’au mi keptimu. Mi vîrγeasti maia: - Caθi dzuî ti keptińi, caθi dzuî ti udz tu capu, ńi faţi, nu ti udî, n-adarî cî va s-arucuredzî, cî eşti papu. Mini nu avdu, voi s-mi lau, voi s-mi keptimu. Dapoia l’-aĝutu, negu s-l’au leami, aprindemu soba. Afu aprindemu soba, ia l’a di faţi ĉai, ia faţi ĉai aco, mîcăm ĉai. Dapoia l’-aĝutu, ta s-fiţemu prăndzu, poti fakii (7), poti fîsul’u, iţi avemu aco, patati. L’aĝutu ali mai, l’i curu aco, pînî ti prăndzu. Γini prăndu, mîcăm aidi poti, ni luomu cîtî heamî cu maia aco, nî virγimu cîtî heamî ca nî nkidicămu unu cu alantu. Aidi xana (1) pali (2) dapoia γini mirindea. Etimusimu ta iδγia (3) pali.Tîmîsim pali ti mîcari, ta s-fîţemu ti seara ţinî, ti seara. Aidi, xana pali seara bîgămu tiliorasi (4), videmu, e; treaţi heamî di oarî γini ş-un nipotu aco, caθi (5) dzuî avem un nipotu, trîţemu oara şi cu elu aco, pînî ntunearicî. Ĉorgili n-capu, dapoia somu pînî tahina. Tahina ahurhimu pali ta iδγia (6).


(4) molis conj. ‘’cînd’’ < gr. Μόλις

(5) caθi pron. ‘’fiecare’’ < gr. Κάθε

(6) afu conj. ‘’cînd’’ < gr. Αφού

(7) fakii s.f. ‘’linte’’ < gr. Φακή

(1) xana adv. ‘’din nou’’ < gr. ζανά

(2) pali adv. '’iarăşi’’ < gr. πάλι

(3) ta iδγia ‘’aceleaşi’’ < gr. τα ίδία

(4) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεόραση

(5) caθi pron. ‘’fiecare’’ < gr. Κάθε

(6) pali ta iδγia ‘’iarăşi aceleaşi’’ < gr. Πάλι τα iδγia

 

Notă: Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor.


Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când se face lumină în fiecare dimineaţă, mă scol din somn, merg mă spăl. Când mă spăl, apoi mă piepten. Mă ceartă bunica: - În fiecare zi te piepteni, în fiecare zi te uzi pe cap, nu e bine, nu te uda, nu fă asta, că vei răci, că eşti bătrân. Eu nu aud, vreau să mă spăl, vreau să mă piepten. Apoi o ajut, merg să iau lemne, aprindem soba.Când aprindem soba, ea se apucă să facă ceai, ea face ceai acolo, bem ceai.Apoi îi ajut ca să pregătim prânzul, poate linte, poate fasole, orice avem acolo, cartofi. O ajut pe bunica, îi curăţ acolo, până la amiază. Vine amiaza, mâncăm, ne înţepăm puţin cu bunica acolo, ne certăm puţin pentru că ne împiedicăm unul de celălalt. Haide din nou aceleaşi, apoi vine gustarea. Pregătim aceleaşi din nou. Pregătim din nou mâncare ca să facem cina pentru seară. Haide, din nou seara dăm drumul la televizor, ne uităm, ei; trece puţin timp, vine şi un nepot acolo, în fiecare zi ne vine un nepot, petrecem timpul şi cu el acolo, până se întunecă. Cergile peste cap, somn până dimineaţa. Dimineaţa o luăm de la capăt.’’

 


SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp.20-21

Texte aromâne 7 : KOKKAS HARILAOS

Duminică, 25 Decembrie 2011 07:34

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă ştiinţifică de teren pentru pregătirea lucrării de diplomă la Facultatea de litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost KOKKAS HARILAOS, 65 de ani, cioban şi cărăuş, vorbitor de aromână şi greacă, absolvent de patru clase în greacă.


Cît apirî tahina miscolu, mi lau, mi tîmîsestu (7), măcu heamî pîni, aşe di culaţio, ş-negu naparti la stavlu (8). Aco la stavlu amu dzaţi mulări. Negu, li scotu. Li scotu nafoarî, l-adapu, li bagu nuntu, li hîrestu, li xanascotu, dapoia arestu stavlu şi l-alasu pînî searî, pînî searî nafoarî. Mi toru d-aco dapoia, γinu acasî. Acasî amu vărî dzaţi – γingiţ mînari, dzaţi oi, dzaţi căpri. Li hîrestu şi eali dapoia l-arucu apî cî l-amu cl’asi stavlisi, nu li scotu nafoarî tora cî easti iarî. Li tîmîsestu (7) dapoia ş-l-alasu. Stau ti prăndzu, mi discurmu heamî di oarî. Xanamăcu tu prăndzu păni şi mini. Negu vărî voltî (9) la mîγîzii heamî, stau vărî sati-dau aco, mi aĝocu vărî culţinî (10) aco cu alţi parei (11) ca mini. Aidi xana pali mi scolu, ti mirindi negu la cal’i, ndregu stavlu, bagu cal’i nuntu l’i ncl’idu, mi scolu, γinu acasî. Γinu acasî, ahurhestu pali cu mînarili ţi amu. Li hîrestu, li dau apî aco ş-xana pali γini seara dapoia. Şideari cu Polixenea.

 

(7) tîmîsestu vb. IV, pers. I sg. Ind. Prez. ’’a pregăti’’ < gr. ετοιμαζω

(8) stavlu s.m. ’’grajd’’ < gr. σταυλος

(9) voltî s.f. ’’plimbare’’ < gr. βολτα

(10) culţinî s.f. ‘’joc de cărţi; cărţi de joc’’ < gr. κολτσίνα

(11) parei s.f. ‘’companie’’ < gr. παρεα

 

Notele de subsol aparţin editorilor.

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’Cum se face lumină dimineaţa mă scol, mă spăl, mă pregătesc, mănânc puţină pâine, aşa ca gustare, şi merg dincolo la grajd. Acolo la grajd am zece catâri. Merg, îi scot. Îi scot afară, îi adap, îi bag înăuntru, le dau de mâncare, îi scot din nou, apoi mătur grajdul şi îi las până seara afară. Mă întorc apoi, vin acasă. Acasă am vreo zece-douăzeci de miei îmblânziţi, zece oi, zece capre. Le dau şi lor de mâncare, apoi le dau apă, pentru că le-am închis în grajd, nu le scot afară acum că e iarnă. Le pregătesc, apoi şi le las. Stau la amiază, mă odihnesc puţin timp. Mănânc din nou pâine la prânz şi eu. Fac o plimbare până la prăvălie, stau acolo vreo oră-două, joc o carte cu alţi cunoscuţi de vârsta mea. Apoi din nou mă scol, pe la chindie merg la cai, aranjez grajdul, bag caii înăuntru, închid grajdul, vin acasă. Vin acasă, încep din nou cu mieii pe care îi am acolo. Le dau de mâncare, le dau apă şi din nou vine seara apoi. Stau cu Polixenia.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 21-22.

Texte aromâne 5: KOKKA IRINI

Vineri, 23 Decembrie 2011 08:32

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrarii de diplomă de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost KOKKA IRINI, 46 de ani, funcţionară, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:


Unî oarî şi unu kiro, eara unu vasil’é ţi avea unî featî multu muşatî. Vrea s-u mîritî, s-u da la ma bunu ti craturli (10) tuti. Ş-acîţă un biducl’u, lu hîri tu cumaşu (11), s-feaţi mari. U til’é biducl’u i scoasi kalea, ş-kalea u spîndzură tu platei (12) ş-dzăsi, bîgă doi oamini ta s-veagl’i aco, şi cai fiorudi craturli tuti va s-cunoştea di ţi eara kalea, aţîlui va s-dîdea h’il’i-sa. Trîcurî dit craturli tuti ş-nu putu văru. Altu dzîţea di porcu, altu dzîţea di zarcaδi (1), altu dzîţea di oaii, altu dzîţea di caprî, nu ştia văru di ţi eara kalea. Un altu omus ţi vini s-mitamfilisi (2) muşatu, multu muşatu, palicaru (3), ş-dzăsi oti că: - Mini ştiu di ţi easti aţa kali. – Di ţi easti? Dzăsiră el’i. – Kalea aţa easti dii biducl’u. Ş-dzăsi vasil’élu: - Aţăia va s-u dau feata. U deadi feata, feaţi numtî, u ncurună, şi u lo feata. Di u lo feata omus (4) u deadi şi trei peristeri (5). An (6) nu va s-trîţea feata gini aco iu va nidzea, va s-pitriţea acasî pi piristeri ş-va s-avdza tati-su. Va s-u δγivisea (7) cartea va s-cunoştea tatî-su cî nu triţea ģini feata. Aţelu omos nu eara omu. Aţelu eara dracu di s-feaţi muşatu ş-nesi di cunoscu kalea di biducl’u. U lo di-arumina feata, fudzi, fudzi, fzdzi, fudzi. – Iu easti? dzîţea ia. – Iu easti casa? – Aua tora va nidzemu. - Iu–i casa? – Aua, tora va nidzemu. Aĝumsi la unî guvicî, multi strimtî guvî. Intră nuntu elu,ia s-alahtîrsi, i-dzăsi: - Iu va negu aua tora? (8) şi u supsi elu cu anasa (9) –l’ ş-u trapsi nuntu tu guvî. Căndu neasi di ĝos tu guvî vidzu mă-sa a dracului durńa, ş-tu keptu avea unî nîpîrticî. Ş-ia di multî stinuhurii (10) nu ştia cum s-facî. Fudzi dracu unî dzuî nafoarî ş-acîţă γrîpsi (11) unî carti di deadi ali piristeri şi piristerea u dusi la tatî-su. Ş-dzăsi tatî-su: - Ţi s-fîţemu ml’ari? Dzăsi, feata nu treaţi ģini, aţel ţi u lo eara dracu. Cum va s-fîţemu? – D-iu ştiu cum s-fîţemu ta s-nidzemu s-u luomu feata, dzăsi. Ş-eara unî ml’ari ţi avea nauî fiĉori. Aţel’i naul’i fiĉori nidzea la lucuru dzua ş-dzăsi unî moaşi tu γitonau (1) ţi ştia ahtări lucre, dzăsi: - Mini, dzăsi, fiĉoril’i a mel’i va ţi s-u aflî guva di dracu iu easti, ta s-nidzeţi s-luaţi feata. Şi lu ia unî păndzî zaharia ta s-coasî unî cîmeaşi. Neasi protu: - La cui u coşi aţa cîmeaşi, mana? U cosu, dzăsi, aţilui, dzăsi, ţi ştii iu easti guva a dracu. Δefteru (2) dzăsi: - A cui u coşi aţa cîmeaşi, mana? Mini dipunu zu guvî ş-nu mi adukeşti dracu. Tritu (3) dzăsi: - A cui u coşi aţa cîmeaşi, mana? Dzăsi, mini, dzăsi, scolu nîpîrtica di pi keptu ş-nu mi adukeşti dipu. Tetartu (4) dzăsi: - A cui u coşi aţa cîmeaşi, mana? – U cosu aţilui, dzăsi, ţi va s-adukascî, dzăsi. – Mini estu, dzăsi, ţi adukestu, u l’au feata di arumina ş-fugu ş-nu m-acaţî văru. Pemptu (5) dzăsi: A cui coşi aţa cîmeaşi? – Aţilui ţi va s-scapî feata! – Mini, dzăsi, dau buşiru di padi, s-facî palate di γilii s-ancl’idu nuntu. Ectu (6) dzăsi: - Arucu keptini di dinipoi, s-faţi pîduri?. Şaptili dzăsi: - Mini, dzăsi, arucu, dzăsi, unî bucali di untulemu s-faţi θalasî (7) Aţelu di optulea, dzăsi: - Mini u l’au di arumina s-trecu tu θalasî. Şi aţelu di naulea u u paradeadi la tatî-su. Ş-intrarî naul’i fiĉori tu unî cali ş-neasirî acoţi, neasirî aco u luarî feata nu u adukirî dipu, n-cali omos l’i aĝumsi dracu, aco iu l’-aĝumsi dracu deadi buşiru di padi s-feaţi palate di γilii (1). U ncl’isirî nuntu feata, dzîţea dracu: -Heamî, heamî, unî guvicî s- ńi fîţeţi. U feaţirî unî guvicî, cît guva di acu cu acu. Cît vidzu elu cî u feaţirî, u supsi feata d-aco şi u lo pali, dusi alantu omos l-u dislike di pi keptu alui di nîpărticî ş-u xanalo pali d-arumina ş-fudziră, ş-fudzirî, ş-l-aĝumsi dracu pali n-cali şi arucă keptinu aţelu dinîpoi. S-feaţi unî păduri mari. Tu pîduri nuntu s-minti dracu, ala pali (2) l- aĝumsi. Aco iu l- aĝumsi, arucă alantu bucalea di untulemu, s-feaţi θalasî.U lo feata aţelu ş-u tricu di θalasî nclo di arumina ş-neasi alantu dapoia şi u lo d-aco di mardzinea di θalasî şi u paradeadi (3) a tati-su. Şi aţelu ma ńicu ţi u paradeadi a tati-su i-u deadi mul’ari vasil’élu.Bînarî el’i ma ģini şi noi ma ģini di el’i.

 

(10) cratu s.m. ‘’stat’’ < gr. κράτος

(11) cumaşu s.m. ‘’coteţ’’ < gr. κωμασι

(12) platei s.f. ‘’piaţă’’ < gr. πλατεία

(1) zarcaδî s.f. ‘’căprioară’’ < gr. ζαράδι

(2) s-mitamfilisi vb. IV, pf. s., pers. II sg. Mi mitamfiisestu ‘’a se schimba’’ < gr. Μεταμφιεζομαι

(3) palicaru s.m. ‘’viteaz’’ < gr. παλληκάρι

(4) omus adv. ‘’de fapt’’ < gr. ομως

(5) peristerî s.f. ’’porumbel’’ < gr. περιστέρι

(6) An conj. ‘’dacă’’ < gr. αν

(7) δγivisea vb. IV, imp., pers. III sg.; δγivisestu ‘’a citi’’ < gr. διαβάστε

(8) tora adv. ‚’acum’’ < gr. τώρα

(9) anasî s.f. ‚’’respiraţie’’ < gr. ανάσα

(10) stinuhurii s.f. ‘’supărare’’ < gr. στενολωμα

(11) γrîpsi vb. IV, pf. pers. III sg; γrîpsescu ‘’a scrie’’ < gr. γράφω

(1) γitonauî s.f. ‘’vecinătate’’ < gr. γετονιά

(2) Δefteru num. ord. ‘’al doilea’’ < gr. Δεύτερος

(3) Tritu num. ord. ‘’al treilea’’ < gr. τριτος

(4) Tetartu num. ord. ‘’al patrulea’’< gr. τέταρτης

(5) Pemptu num. ord. ‘’al cincilea’’ < gr. πέμπτης

(6) Ectu num. ord. ‘’al şaselea’’ < gr. έκτος

(7) θalasî s.f. ‘’mare’’ < gr. θάλασα

(1) γilii s.f. ‘’sticlă’’ < gr. γυαλί

(2) ala pali ‘’dar, iarăşi’’< gr. αλλά πάλι

(3) paradeadi vb. IV, pf s., pers III sg; paradau ‘’a preda’’ < gr. Παρα + dau

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor se repetă pentru că se află pepagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Cândva, într-o vreme, era un basileu care avea o fată foarte frumoasă. Dorea să o mărite, s-o mărite în ţara cea mai importantă. Şi a prins un păduchi, l-a hrănit în coteţ, s-a făcut mare. A tăiat pduchiul, i-a scos pielea şi a agăţat-o în piaţă, a pus doi slujitori să o păzească acolo, şi care flăcău din toate ţările arr fi ghicit cui aparţinuse pielea, aceluia i-ar fi d at-o pe fata sa de soţie. Au venit din toate ţările şi nimeni nu a ghicit. Unul zicea că pielea ar fi de porc, altul că e de căprioară, altul că e de oaie, altul zicea de capră, nu ştia nimeni cui aparţinuse pielea. Unul se schimbă frumos, foarte frumos, viteaz. Şi zise oti că: - Eu ştiu din ce este această piele. – Din ce este? ziseră ei. – Pielea aceea este de păduchi. Şi zise basileul: - Ţie îţi voi da fata. Îi dădu fata, făcu nuntă, o cunună, şi luă fata. Când a plecat fata, i-a dat şi trei porumbei. Dacă nu i-ar fi mers fetei bine, ar fi trimis acasă porumbeii să ştie atică-su. Acela de fapt nu era om. Acela era dracul, care se transformase într-un flăcău frumos şi a ghicit că era piele de păduchi. Aruncă pe umăr fata, fugi, fugi, fugi, fugi. - Unde ste? zicea ea. – Unde este casa? – Aici, acum vom ajunge. – Unde-i casa? – Aici, acum vom ajunge. Ajunse la o gaură mică, foarte strâmtă. Intră el înăuntru, ea s-a speriat, îi zise: - Unde voi ajunge aici acum? şi o aspiră el şi o trase în gaură. Când a intrat în gaură, a văzut-o pe mama dracului, care dormea cu o năpârcă pe piept. Şi de multă supărare nu ştia ce să facă. Plecă dracul într-o zi afară şi scrise o scrisoare pe care o dădu porumbelului şi acesta o duse tatălui ei. Şi zise tatăl ei: - Ce să facem nevastă? Zise, fetei nu-i merge bine, acela care a luat-o era dracul. Ce vom face? – De unde să ştiu ce să facem ca să mergem să luăm fata, zise. Şi era o femeie care avea nouă feciori. Cei nouă feciori mergeau la lucru ziua şi zise o bătrână vecinilor care ştiau povestea, zise: - Eu, zise, feciorii mei vor găsi unde este gaura dracului, ca să mergeţi să luaţi fata. Şi luă ea o pânză ca să coasă o cămaşă. Veni primul băiat: - Cui coşi acea cămaşă, mamă? – O cos, zise, celui, zise, care ştie unde ste gaura dracului. Al doilea zise: - Cui coşi acea cămaşă, mamă? Eu cobor în gaură şi nu mă simte dracul. Al treilea zise: - Cui coşi acea cămaşă, mamă? Zise, eu, zise, ridic năpârca de pe piept şi nu mă simte deloc. Al patrulea zise: - Cui coşi acea cămaşă, mamă? – O cos aceluia, zise, celui abiş, zise. – Eu sunt, zise, cel abil, iau fata pe umăr şi fug să nu simtă nimeni. Al cincilea zise: - Cui coşi acea cămaşă? – Celui care va salva fata! – Eu, zise, dau cu pumnul de pământ, să se facă palat din sticlă ca s-o închid înăuntru. Al şaselea zise: - Arunc pieptenele înapoi ca să se facă pădure. Al şaptelea zise: - Eu, zise, arunc, zise, o cană de untdelemn ca să se facă o mare. Cel de-al optulea zise: - Eu o voi lua p eumărs-o trec marea. Şi cel de-al nouălea a predate-o tatălui ei. Şi porniră cei nouă feciori pe acelaşi drum şi merseră acolo, merseră acolo, luară fata, nu simţiră nimic, dar dracul îi ajunse pe drum, acolo unde îi ajunse dracul , dădu cu pumnul de pământ şi se făcu un palat de sticlă. O închiseră înăuntru pe fată, zicea: - Puţin, puţin, o găurică să-mi făceţi. Făcură o găurică, cât gaura de ac, cu acul. Cum văzu el că o făcură, o aspiră fata de acolo şi o luă din nou, se duse celălalt, i-a dezlipit-o de pe pieptul lui de năpârcă şi o puse din nou pe umăr şi fugiră, fugiră şi ia-ajunse dracul din nou pe drum şi aruncă pieptenul acela dinapoi. Se făcu o pădure mare. În pădure se rătăci dracul, dar iar îi ajunse. Acolo unde îi ajunse, aruncă celălalt cana de ulei, se făcu o mare. Acela luă fata şi o trecu marea dincolo pe umăr şi merse celălat apoi şi o luă de acolo, de la marginea mării, şi o duse tatălui ei. Şi cel mai mic, care a adus-o tatălui, i-o dădu de soţie basileul. Trăiră ei mai bine şi noi mai bine ca ei.’’

 

SURSA:

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud, Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 17-20.

 

 

 

 

 

Texte aromâne 10: ROSSIOS VASILIOS

Miercuri, 28 Decembrie 2011 15:52

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIOS VASILIOS, de 44 de ani, tâmplar, absolvent de şcoală generală şi şcoală tehnică de tâmplărie în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Unî dzuî di bana meauî.

Mi cl’amî Rossios Vasilios. Tahina cănd apirî, epiδi (1) voi ahăt multŭ lucurŭ, nu mi acaţî somu. Mi scolŭ tu şaptili oara. Am cafeia etimî (2) ţi u faţi ml’ari-mea. Bim doil’ĭ cafei. Dapoia aştiptăm fičori ta s-scoalî. Lî fîţemu laptili, bea şi el’ĭ, unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi, ḑiţemŭ şi cîtî văru zboru, ma susŭ ta s-fugî dol’ĭ dadunŭ la sculio, ala unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi. Cănd scapî, fugŭ dadunŭ pali (3). Dapoia mi scolŭ ş-mini, fugŭ, negŭ la mîγîzii, caţe amŭ mîγîzii. La mîγîzii cănd negŭ, alţĭ aflu aco ipalilĭ (4), alţĭ γin ma nipoi, alţĭ ma ninti, discl’idemu mîγîziia, aprindemŭ focu tora (5) iara, caţe estanŭ avem şi multî ńauî. Cănd γin aco aprindemŭ foc, s-ngîlḑăstu niheamî. Ş-caθi unŭ dapoia, alţĭ ţi ştirŭ acaţî lucuru singurĭ, alţĭ cari nu ştirŭ treabî. Ţi s-fîţemŭ azî? iu va niḑemŭ azî? Ahurhimŭ dapoia aco, alţĭ cu curδala (6), alţĭ cu blana (7), alţĭ acaţî s-bagî aco, caţe noi lucurŭ a nostu easti marango (8). Fîţemŭ uşĭ, firiḑi ti căsurĭ. Multi orĭ stîtamŭ aco, multi orĭ işemŭ nafoarî tu icuδunii (9), caţe fîţemu pulicatikii (10). Dapoia γini prănḑu, adunăm tuţĭ aco, lomŭ culaţio (11), mîcămŭ, altŭ traḑi ţigarî, altŭ nu traḑi, altŭ ḑăsi pîrîmiθi (1) pîn s-treacî disî di sati ţi fîţem colaţio. Ni sculăm dapoia pali ş-ahurhimŭ pali idγiu (2) lucru pînî tu ţinţili oara. Dapoia d-aco cl’idemŭ pali, γinim acasî. Acasî ţi γinimŭ curmaţi veveea (3) cu strańi di la lucurŭ, tuti ml’eri aurî ta s-nu intrămŭ cu sconi* n-casî, caţe avem sconi di priuniδi (4). Niḑemŭ nuntu tu tualetî, ni lămŭ. E! dapoia γinŭ-n-casî, ml’ari-mea, veveea, cu cafeia pali tu mirindi, caţe h’im curmaţĭ, stăm, zburăm, pînî s-treacî vărî sati ma-n-susŭ, dapoia işemu vărî voltî nafoarî, caţe noi lucurŭ easti nafoarî tu cu γrafii (5) cu mihanicaḑĭ (6), cu arhitectonĭ, zburăm ti lucurŭ, zburăm ti alti luγrii. Treaţi dapoia satea, γinim acasî.

Acasî ţi γinimŭ bîgăm misalea, protu bîgăm misalea mini voi s-beau şi văru ţipurŭ (7). A! ḑiţamŭ dapoia, treb fičorl’i cum tricurî ḑúua, cum neasirî la sculio unú ma ninti, dapoia ma nipoi altú, feaţim aşe alantu adîrăm aşe, altú neasim ecδromii (8). Mîcăm dapoia, bem văru γinŭ, stîtem vărî […], paraculuθisimŭ (9) ş-tiliorasia pînî γini oarati somŭ. Dapoia tricu ḑúua ş-durńimŭ.

(1) epiδi conj. “fiindcă” < gr. επειδη
(2) etimî adj. F. “pregătită“< gr. ατημα
(3) pali adv. “iarăși“< gr. παλι
(4) ipalilu s. m. “funcționar“< gr. υπαλληλος
(5) tora adv. “acum“< gr. τωρα
(6) curδela s.f. “mașină-fierăstrău“< gr. κορδελα
(7) blanî s.f. “blană de scândură groasă“< bg. ’blana’
(8) marango s.m. “tâmplar“< gr. μαραγυος
(9) icuδunii s.f. “construcție“< gr. οικοδομη
(10) pulicatikii s.f. “bloc“< gr. πολυκατοικια
(11) culaţio “micul dejun“< gr. Κολατσιο < it. ‘collazione’
(1) pîrîmiθi s.f. “basm“< gr. παραμυθι
(2) idγiu adj. n. “același“< gr. ιδιο
(3) veveea adv. “desigur“< gr. βεβαια
(4) priuniδi s.f. “rumeguș“< gr. πριονιδι
(5) γrafiu s.n. “birou“< gr. γραφειο
(6) mihanico s.m. “inginer mecanic“< gr. μηχανικος
(7) ţipurŭ s.n. “tescovină“< gr. τσιπουρο
(8) ecδromii s.f. “excursie“< gr. εκδρομη
(9) paraculuθisimŭ vb. IV, ind. prez., pers I pl; paraculuθisestu ‘’a urmări’’< gr. παρακολουθει

* sconi s.f. “praf“ ++

++ V. DDA, unde este semnalat cu sensul de “praf medicinal“, “hap“, “pilulă“, sens inexistent în graiul autoarei.


Sublinierile din text, notele de subsol şi parantezele drepte aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Repetarea numărului de ordine al notelor se explică prin faptul că aparţin unor pagini diferite.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’O zi din viața mea.

Mă cheamă Rossios Vasilios. Dimineața când se luminează, fiindcă îmi place atât de mult munca, nu mă prinde somnu. Mă scol la ora șapte. Am cafeaua pregătită de nevasta mea. Bem amândoi cafeaua. Apoi așteptăm băieții să se trezească. Le facem laptele, beau și ei, unul mai repede, celălalt mai apoi, mai vorbim câte ceva, ma susu ca să plece amândoi la școală, dar unul mai repede, celălalt mai târziu. Când termină, pleacă împreună iarăși. Apoi mă pregătesc și eu , plec, merg la atelier, căci am un atelier. Când ajung la atelier, găsesc acolo pe unii angajați, alții vin mai apoi, alții mai înainte, deschidem atelierul, aprindem focul acum iarna, căci anul acesta a nins mult. Când vin acolo aprindem focul, să se încălzească puțin. Și fiecare apoi, unii care știu ce au de făcut încep să lucreze singuri, cei care nu știu întreabă. Ce să facem azi? unde vom merge azi? Începem apoi acolo, unii cu mașina-ferăstrău, alții cu blana de scândură groasă, alții încep să bage acolo, căci munca noastră este tâmplăria. Facem uși, ferestre pentru case. De multe ori stăm acolo, de multe ori ieșim afară la construcție, căci facem blocuri. Apoi vine prânzul, ne strângem toți acolo, luăm micul dejun, mâncăm, unul fumează, altul nu, altul zice basme până să treacă timpul micului dejun. Ne pregătim apoi iarăși și începem iarăși munca până la ora cinci. Apoi închidem iarăși, venim acasă. Acasă venim obosiți desigur cu hainele de la muncă, toate nevestele strigă să nu intrăm cu praf în casă, căci avem praf de la rumeguș. Mergem înăuntru la toaletă, ne spălăm. E! apoi intru-n casă, nevastă-mea, desigur, cu cafeaua iarăși la chindie, căci suntem obosiți, stăm, vorbim, până să treacă vreo oră mai încolo, apoi ieșim afară la o plimbare, căci munca noastră este în afara birourilor cu inginerii mecanici, cu arhitecți, vorbim despre muncă, vorbim despre alte lucruri. Trece apoi ora, venim acasă.

După ce ajungem acasă punem masa, întâi eu vreau să beau vreo tescovină. A! zicem apoi, întreb băieții cum le-a mers ziua, cum le-a mers la școală unul mai întâi, apoi celălalt, bem ceva vin, stăm vreo […], ne uităm și la televizor până vine ora de culcare. Apoi trecu ziua și dormim. ’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea București, Facultatea de Litere, București, 1992, pp. 27-28.

Texte aromâne 11: ROSSIOS AHILEAS

Joi, 29 Decembrie 2011 11:47

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea sa natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Opnescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rossios Ahileas, de 60 de ani, cioban, absolvent a două clase în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
...S-feaţi şapti ańĭ. S-feaţi fiĉoru di şapti ańĭ. Eno (1) iia, fiĉoru l-u avea telios (2) dispul’iatŭ n-avea strańi pi năsŭ. Iia, strańili ţi avea pi iia, fustania ţi avea pi iia, s-feaţi curelî (3).
Dupu doi, trei ańĭ sî scîpă polimu (4) cu vasil’élu. Scîparî pulemati vini acasî vasil’élu, nu u află mul’ari-sa, afu avea datî δiataγii (5) ta s-u vatîmî mul’ari-sa. Vini acasî dapoia acoţi, ţi s-facî ş-elŭ, ţi s-facî, ţi s-adarî, stinuhurii (6) mari. Şidzu un an, doi, trei, patru… şapti ańĭ, şidzu acasî. Dapoia al ţilui omŭ ţi avea embistŭ (7) acoţi elŭ l’-dzăsi: - Ore! s-nidzemŭ unî voltî (8) aco iu vîtîmaşĭ mul’ari-mea, dzăsi. Aşe ta s-ńi fugî heamî stinuhorγia, dzăsi. A! nidzem s-videm locu, s-videmŭ locu iu-i vîtîmatî. – S-nidzemŭ, dzăsi. Lo elŭ avlarhu (9) şi doi stratioţĭ (10). S-dusirî parei (11) ti kiniγi (12). - A! nidzem ti kiniγi, dzăsi. Dusi ti kiniγi vasil’élu, avlarhu şi doi stratioţĭ ţi vîtîmarî mul’ari-sa. Dusirî tu iδγiu (13) locŭ aţelŭ ţi u vîtîmarî. Dzăsi oti, pistusea (14) el’ĭ tora s-u aflî γii efta hrona (1), şapti ańĭ. Dusirî aco, iu u adusirî. – Aua, dzăsi elŭ, u vîtîmămŭ. Ş-mutrea elŭ avriγîra.  – Cum nu s-aflî ţiva oasi dipŭ aua? dzăsi elŭ, d-ahăţi ańĭ, dzăsi elŭ, di şapti ańĭ cara, dzăsi. Ai să n-arîspîndimŭ aua, dzăsi, s-videm naca aflăm ţiva, dzăsi. S-agudim vărî zarcaδî. Feaţi aşe vasil’élu, dapoia află zarcaδea, vasil’élu…

(1) Eno adv. ‘’în timp ce’’ < gr. ενω
(2) telios adv. ‘’complet’’ < gr. τελειως
(3) curelî s.f. ‘’zdreanţă’’ < gr. κουρελι
(4) polimu s.m. ‘’război’’ < gr. πολεμος
(5) δiataγii s.f. ‘’ordin’’ < gr. διαταγι
(6) stinuhurii s.f. ‘’supărare’’ < gr. στεναχωρια
(7) embistŭ s.m. ‘’credincios, om de încredere’’< gr. εμπιστος
(8) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα
(9) avlarhu s.m. ‘’mareşalul palatului’’< gr. αυλαρχης
(10) stratiotu s.m. ‘’soldat’’ < gr. στρατιωτης(11) parei s.f. ‘’companie’’ < gr. παρεα
(12) kiniγi s.f. ‘’vînătoare’’ < gr. κυνηγι
(13) tu iδγiu adj. ‘’acelaşi’’ < gr. ιδιο
(14) pistusea vb. IV, imp. pers. III pl.: pisutusestu ‘’ a crede’’< gr. πιστευω
(1) efta hrona ‘’şapte ani’’< gr. εφτα χρονια


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele explică grecismele din aromână. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’... Trecură şapte ani. Împlini băiatul şapte ani. În acest timp, ea băiatul îl avea complet dezbrăcat, nu avea haine pe el. Ea, hainele ce le avea pe ea, rochia ce o avea pe ea, se făcuse zdrenţe.
După doi, trei ani se termină războiul regelui. Terminară războiul, veni acasă regele, nu o găsi pe soţia lui, căci dăduse ordin să o omoare pe soţia lui. Veni acasă apoi acolo, ce să facă el, ce să facă, ce să facă, supărare mare. Stătu un an, doi, trei, patru... şapte ani. Apoi îi zise omului său de încredere: - Măi! să mergem la o plimbare acolo unde ai omorît-o pe soţia mea, zise. Aşa, ca să-mi treacă puţin supărarea, zise. A! mergem să vedem locul, să mergem la locul unde a fost omorâtă. – Să mergem, zise. Luă cu el pe mareşalul palatului şi doi soldaţi. Se duseră împreună la vânătoare: - A! mergem la vânătoare, zise. Se duse la vânătoare regele, mareşalul palatului şi doi soldaţi ce o omorâseră pe soţia regelui. Se duseră exact în locul în care o omorâseră.’’ Zise oti, credeau ei acum că o vor găsi vie după şapte ani, şapte ani. Se duseră acolo, unde o duseseră.  – Aici, zise el, am omorît-o. Se uita el împrejur. – Cum de nu sunt oase deloc aici? zise el, după atâţia ani, zise el, după şapte ani adică, zise. Hai să ne răspândim pe aici, zise, să vedem dacă nu cumva găsim ceva, zise. Să omorâm vreo căprioară. Astfel făcu regele, apoi găsi căprioara, regele...’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere,  Bucureşti, 1992, pp. 29-30.

Texte aromâne 12: ROSSIU VASILIKI

Vineri, 30 Decembrie 2011 15:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Unversităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rosiiu Vasiliki, de 55 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă:
Eara ţi nu ş-eara. Eara unî oarî unŭ vasil’é ţi avea unî featî. Tora (2) aţa feată avea unî flurii pi trapezi (3). U lo fluriia di pi trapezi feata, s-aĝuca nafoarî. Ş-cîdzu tu curpăi. Cara  s-cîdzu tu curpăi, neadzi cuţucocuta (4) şi u l’a. Alagî aua, alagî aco ta s-u aflî fluriia, nu u aflarî. Şi u avea cuţucocuta tu peani. Lu luarî cuţucocuta t as-u l’a, nu puturî s-u l’a fluriia. Şi aco dapoia dusi, l-arucarî aco la cal’ĭ, t as-ul vatîmî cal’i. Şi cal’I psusuirî. Aco iu arucă la gîl’ińĭ, mîcă gîl’ińĭ.Psusirî tuti gîl’ińĭ. Ş-neasi la unî veduu dapoia ş-dzăsi: - Ţi vrea a h’il’e aţa, nu l-amŭ orexea (5) mini aţîlui aco, dzăsi. Şi u luarî s-lu bîgarî tu ipoγiu (6) di s-cîrcă di liri. Neasi pali la doamî-sa acasî.: - Scuturaţi-mi, dzăsi, cî mini estu cîrcatŭ di liri. Cît u scuturarî psusi ş-elu.


(2) Tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(3) trapezi s.f. ‘’masa’’ < gr. τραπεζι
(4) cuţucocuta ‘’cocoş şchiop (în batjocură)’’ < gr. Κουτεος + arom. cucutŭ  + gr. a
(5) orexi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη
(6) ipoγiu s.n. ‘’pivniţă’’ < gr. υπογειο


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’A fost o dată ca niciodată. Era o dată un rege care avea o fată. Acum acea fată avea o salbă de aur pe masă. Luă salba de pe masă fata, se juca afară. Şi căzu în gunoi. După ce căzu în gunoi, merse cocoşul şchiop şi o luă. Caută aici, caută acolo ca să găsească salba, nu o găsiră. Şi o ţinea cocoşul şchiop în aripă. Prinseră cocoşul ca să i-o ia, nu putură să-i ia salba. Şi acolo apoi, îl aruncară la cai, să-l omoare caii. Şi caii muriră. Acolo unde îl aruncară la găini, mâncă găinile. Muriră toate găinile. Şi merse la o văduvă apoi şi zise: - Ce vrea fiica aceea, nu am pofta aceluia, zise. Şi-l luară şi-l băgară în pivniţă unde se încărcă cu lire. Merse din nou la stăpână-sa acasă: - Scuturaţi-mă, zise, că sunt încărcat cu lire. Cât îl scuturară muri şi el.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 30.


Texte aromâne 14: KOKKAS HRISTOS

Duminică, 01 Ianuarie 2012 19:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, fiind supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, cu părinţi aromâni, mecanic auto, absolvent al şcolii general eşi al unei şcoli de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Mini estŭ rîmănŭ şi di multi lucre nu ştiam; di aeroplani di licopteri, nu ştiamŭ. Şi deadi efkeria (3) unî oarî, eara sor-ma tu Γermaniii şi deadi efkeria s-negŭ ş-mini. Cu ţi sî negŭ tora (4) mini, afu pi aeroplanŭ nu earamŭ alinatŭ? Dzăşŭ mini harauî (5) mari, va s-negŭ cu aeroplanu. Scoşu isitiriu (6), neşŭ, mi alinai pi aeroplanŭ ģini ş-muşatŭ, si sculă aţelŭ aeroplanŭ, m-aspîrai niheamî tu arhii (7), e! dapoia car alo kiro aeroplanŭ, videam priĝosŭ horĭ, pulitii, răurĭ ş-ţi nu videamŭ, ńauî pi munţĭ. Harauî mari mini cî mi-alinai pi aeroplanŭ. Aĝumşŭ tu Γermaniii. Mi aştipta sor-ma aco, harau mari: - Ţi faţĭ? Cum eştĭ? Cum sînt acasî? Nî băşemŭ aco, mi lo acasî, mutream mini d-avriγîra videamŭ căsurĭ mări, videam erγostăsi (8). Videamŭ mări lucrurĭ. Dapoia ţi s-facŭ, vream s-l’au unŭ aftukinatŭ (9). Nesimŭ, ancupirămŭ unŭ aftukinatŭ. Vreamŭ s-fugŭ, şc-um va s-fugŭ tora singurŭ? Luai apofasea (10) s-fugŭ singur, mi-alinai pi aftukinatŭ ş-dapoia nkisii, γrîpsirî calea, cum va s-negŭ. U luai mini, mi kirui niheamî tu arhii, dapoia u aflai calea. Aĝumşŭ tu-Afstrii, tu-Afstrii trîcui, trîcui pi Γiuguslavii, feĉu vărî dzaţi orĭ di săţi, tu Γiuguslavii tricui, aĝumşŭ tu Elaδî, la sinorli (1) anosti, tricui ş-pi aco harauî mari mini ţi aĝumşŭ tu Elaδî cu aftukinatŭ. Mi duşŭ aco, duşŭ aftukinatŭ la teloniu (2). Aco la teloniu dapoia, nî kîfta mulţĭ paradzĭ. Ţi s-facŭ ţi s-nu facŭ, luai tiléfonŭ la tati, la mana li dzăşŭ aşé şi aşé, la tiloniu ni kaftî mulţĭ paradzĭ ti aftukinatŭ. – E! dzăsi mana. E! fratili ali mani, ţi s-fiţemŭ tora afu u luaşĭ aftukinatŭ, di l-u vrei ta s-faţĭ voltî (3), s-ń-aduţĭ ş-noi vroarî n-hoarî cîtî aua cîtî aco.

(3) efkeria s.f. ‘’ocazie’’ < gr. ευκαιρια
(4) tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(5) harauî s.f. ‘’bucurie’’< gr. χαρά
(6) isitiriu s.n. ‘’bilet’’ < gr. εισιτηριο
(7) tu arhii ‘’la început’’ < gr. στην αρχη
(8) erγostasiu s.n. ‘’fabrică’’ < gr. εργοστασιο
(9) aftukinatŭ s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητυ
(10) apofasi s.f. ‘’hotărîre’’ < gr. αποφαση
(1) sinuru s.n. ‘’graniţă’’ < gr. συνορο
(2) teloniu s.n. ‘’vamă’’ < gr. τελωνειο
(3) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăşŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Eu sunt aromân şi nu cunoşteam multe lucruri; de aeoplane, de elicoptere nu ştiam. Şi am avut ocazia o dată, era sora mea în Germania şi am avut ocazia să merg şi eu. Cu ce să merg acum eu, când nu fusesem niciodată cu avionul? am zis eu bucurie mare, voi merge cu avionul. Am luat bilet, am mers, m-am suit în avion bine şi frumos, a decolat avionul, mă speriai puţin la început, e! apoi după un timp vedeam dedesubt sate, oraşe, râuri şi ce nu vedeam, zăpadă în munţi. Bucurie mare că zburam cu avionul. Ajunsei în Germania, Mă aştepta sora mea acolo, bucurie mare: - Ce faci? Cum eşti? Cum sunt acasă? ne-am sărutat acolo, m-a luat acasă, mă uitam împrejur, vedeam clădiri mari, vedeam fabric. Vedeam lucruri mari. Apoi ce să fac, vroiam să iau un automobile. Am mers, am cumpărat un automobile. Vroiam să plec, şi cum voi pleca acum singur? Luai hotărârea să plec singur, am urcat în automobile şi apoi am pornit, era scris drumul, cum voi merge. Pornii eu, mă rătăcii puţin la început, apoi am găsit drumul. Ajunsei în Austria, trecui în Austria, trecui prin Iugoslavia, făcui vreo zece ore, trecui prin Iugoslavia, ajunsei în Grecia, la graniţele noastre, trecui şi pe acolo, bucurie mare că ajunsei în Grecia cu automobilul. Mă dusei acolo, dusei automobilul la vamă. Acolo la vamă apoi, îmi cereau mulţi bani. Ce să fac, ce să nu fac, dădui telefon tatălui meu, mamei mele, le-am zis aşa şi aşa, la vamă îmi cer mulţi ani pentru automobil. – E! zise mama. E! fratele mamei, ce să facem acum că luaşi automobile, dacă îl vrei să faci plimbări, să ne duci şi pe noi vreodată în sat, pe aici, pe colo.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp.32-33.

Texte aromâne 15: KOKKAS HRISTOS

Luni, 02 Ianuarie 2012 11:55

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, mecanic auto, absolvent al şcolii generale şi al şcolii de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Tahina ţi mi scolŭ, negŭ la lucurŭ. La lucurŭ aco, lucurŭ a melŭ easti s-facŭ aftukinati (4), am garazea (5) a meauî, am mult lucurŭ ş-am ş-fiĉorĭ aco ţi mi-aĝutî şi-l’ pultestŭ. Γin pilaţi (6), altŭ dzăţi, unu-ń-dzăsi nu lucra carbirateru (7); u luai mini, u scoşŭ di pi amaxi (8) analtŭ, scoşŭ cîpaka di pi suprî, scoşŭ jigleri (9) ţi ari nuntu carbirateru, caθarsii cu vimtu, li fisixii (10), li bîgai pali, u ligai cîpaka, u bîgai analtŭ pi aftukinatŭ, u bîgai bros (11), lucra, endaxi (1). Feaţimŭ ş-δukimii (2) ş-voltî, pulti pilatu, ş-fudzi. Un altŭ pali vrea servis. La servis fiţem multi lucrurĭ: scutemŭ buziili, platinili, li alîximŭ, scutemŭ untulemŭ, scutemŭ frenili, scutemŭ tacăkili, li-alîximŭ, fîţemŭ exaerusi (3), bîgămŭ lastiţli pali analtŭ, ş-fudzi aftukinatu. Un altŭ pali nu-I bîgă tahititî (4), ş-aftukinatu nu fudzea, eara δisculŭ aţelŭ hridzui multî oarî sî stă la garazi aco di vrea  s-dipunî sîsmanu, lomŭ cl’eili aco mini ş- fiĉoril’I u dipunămŭ, alîximŭ δiscu, bîgăm pali analtŭ, u feaţimŭ ndaxi, nî pulti pilatu, fharisto (5) multŭ, eara ş-xenŭ. Scîpă şi aţelŭ. Un altŭ pali vrea riθmisiri (6) cu ilectronico (7) ingefalu (8), u bîgai aco, bîgai caloδiu (9) analtŭ, mutrimŭ pi aua, mutrimŭ di aco, vidzumŭ cî un caloδiu nu dîdea bunî revmî (10), fîţea δiacopii (11) aftukinatu. Alîximŭ caloδiu şi eara indaxi aftukinatu, di aţa mi fculiseaşti (12) ilectronico ingefalu, cî aflu vlavili (13) ma aγońa di ţi va li aflamŭ mini singur.

(4) aftukinatu s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητο
(5) garazî s.f. ‘’atelier de reparat maşini’’< gr. γοαραζι
(6) pilatu s.m. ‘’client’’ < gr. πελατης
(7) carbirateru s.n. ‘’carburator’’ < gr. καρμπυρατερ
(8) amaxi s.f. ‘’maşină’’ < gr. αμαξι
(9) jigleri s.f. ‘’jigler’’ < gr. ζιγκλερ
(10) fisixii vb.IV, pf. s., pers. I sg.; fisixestu ‘’a sufla’’< gr. φυσαει
(11) bîgai bros ‘’am făcut să funcţioneze (maşina)’’ < ar. bîgai + gr. εμπρος
(1) endaxi adv. ‘’în ordine’’< gr. ενταξει
(2) δukimii s.f. ‘’încercare’’ < gr. δοκιμη
(3) exaerusi s.f. ‘’gazeificare’’ < gr. εξαερωση
(4) tahititî s.f. ‘’viteză’’ < gr. ταχυτητα
(5) fharisto vb.(gr.) ‘’mulţumesc’’ < gr. ευχαριστω
(6) riθmisiri s.f. ‘’reglare’’ < gr. ρυθμισε
(7) ilectronico adj. m. ‘’electronic’’ < gr. ηλεκτρονικ
(8) ingefalu s.m. ‘’creier’’ < gr. εγκεφαλος
(9) caloδiu s.n. ‘’cablu’’ < gr. καλωδιο
(10) revmî s.f. ‘’curent electric’’< gr. ρεύμα
(11) δiacopii s.f. ‘’întrerupere’’ < gr. διακοπι
(12) mi fculiseaşti vb.IV, unipers. ‘’îmi convine’’< gr. ευκολυνομαι
(13) vlavi s f. ‘’avarie’’ < gr. βλαβη


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Numărul de ordine al notelor se repetă deoarece sunt pe pagini diferite. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăţi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’ Dimineaţa când mă trezesc, merg la muncă. La muncă acolo, treaba mea este să repar automobile, am atelierul meu, am multă treabă şi am băieţi care mă ajută şi-i plătesc. Vin clienţi, altul zice, unul îmi zise nu merge carburatorul; îl luai eu, îl scosei din maşină pe sus, scosei capacul de deasupra, scosei jiglerul din interiorul carburatorului, curăţai cu aer, îl suflai, îl băgai la loc, pusei capacul, îl pusei sus pe automobil, am pornit maşina, mergea, în ordine. Făcurăm ca încercare o plimbare, plăti clientul şi plecă. Un altul iarăşi vroia servis. La servis făcem multe lucruri: scoatem bujiile, platinili, le schimbăm, scoatem uleiul, scoatem frenili, scoatem tacăkili, le schimbăm, facem gazificare, punem elasticele din nou sus şi pleacă automobilul. Un altul iarăşi nu-i băga viteză şi automobilul nu pleca, era discul acela hridzui multă vreme să stea la garaj acolo că vrea să coboare sîsîmanu, luăm cheile acolo eu şi băieţii o coborâm, schimbă discul, pusem din nou sus, aranjarăm totul în ordine, ne plăti clientul, mulţumesc mult, era şi străin. Trecu şi acela. Un altul din nou vrea reglare cu aparatul electronic, o pusei acolo, pusei cablu înalt, cercetarăm aici, cercetarăm acolo, văzurăm că printr-un cablu nu trecea curentul cum trebuie, se oprea maşina. Schimbarăm cablul şi maşina mergea, de aceea îmi place aparatul electronic, că găsesc avariile mai repede decât le găseam eu singur.’’



SURSA
Maria Kokka, Lialiana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, judeţul Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 33-34.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 4 din 8

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required