Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Localitati » C » Displaying items by tag: macedonia
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: macedonia

Dinu Barbu - Sărbătoare mare la Moscopole

Miercuri, 08 Februarie 2012 09:01

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia unui număr din 2010 al revistei ’’Agora’’, din care am extras articolul său Sărbătoare mare la Moscopole:


’’Comunitatea internațională a Aromânilor a chemat la mijlocul lunii august 2010, în vechea capitală a machedonilor de la Moscopole, în Republica Albania, marea întâlnire a aromânilor de pretutindeni, întru slava așezării care în secolul al XVII lea era cel mai mare oraț din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani.

Pentru bănățeni, istoria vechii așezări Moscopole (azi locuită de doar 800 de aromâni și 200 de albanezi) are o semnificație aparte. Aici s-a născut Simon Sina, unul dintre cei mai bogați oameni oameni din Imperiul habsburgic, considerat pentru darurile pe care le-a făcut statului elen ’’everget’’ – binefăcător al Națiunii Elene – pe cheltuiala sa fiind construită Academia din Atena. Fiul său, Georg Simeon Sina, a devenit baron de Hodoș și Chindia (Coșarii de azi) în urma cumpărării acestor moșii la anul 1818.

Tot din Moscopole a venit și o ramură a familiei Mocioni (Moceanu, Muciană), parte a valului de familii macedoromâne care s-a așezat în Ungaria, la Viena sau la Pesta în secolul al XVIII lea. Marea majoritate a acestor familii aromâne au fost asimilate cultural și religios nobilimii maghiare, dar familia Mocioni a fost printre puținele care a făcut excepție și și-a păstrat caracterul ortodox și românesc. În 1747 a venit din Macedonia în Ungaria preotul Constantin Mocioni (numit și Popovici) care a avut cinci fii. Ajunși în timp mari negustori la Buda, au făcut avere și au primit titluri nobiliare. Unul dintre cei cinci fii, Andrei, a întemeiat linia de Foeni, după ce a obținut domeniul de la Foeni în anul 1780.

Alte familii de aromâni faimoase care au marcat istoria secolului al XVIII lea în Banat au fost cea a negustorului Macri la Timișoara (Casa cu Atlanți), Naco la Sânnicolau mare (Conacul Nako) sau Dadani de Giulvaz. În prezent, cea mai puternică comunitate de ’’machidoni’’ din Banat este considerată cea de la Dudeștii Noi (Besenova Nouă) din județul Timiș, dar și de la Variaș.

Așadar, la mijlocul lunii august 2010, în zilele de 14 și 15 august, prin granița dintre Macedonia și Albania, aflată pe malul lacului Ohrid, nu departe de mănăstirea închinată Sfântului Naum , protectorul armânilor din Balcani, treceau mașini și autocare pline ochi care se îndreptau spre capitala de altădată a machidonilor, Moscopole, așezare din apropierea orașului albanez Korce.

La Moscopole, pe un platou aflat între munți, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, s-au adunat mii de armâni (machidoni) pentru a asista la un moment special din viața lor. Aici, în prezența reprezentanților comunităților armânești din Albania, Grecia, România, Fosta Republică Yugoslavă Macedonia, Serbia și Bulgaria, Consiliul Armânilor a adoptat următoarea


REZOLUȚIE:

Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii (Albania, Grecia, România, Republica Macedonia, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice cu atribuții în materia drepturilor omului să intervină pentru a asigura respectarea, protejarea și afirmarea sistemului de valori și a identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a Armânilor; Consiliul Armânilor solicită recunoașterea Armânilor ca popor regional și autohton în Balcani; Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii să adopte o hotărâre în acord cu normele europene și internaționale care asigură drepturile ce li se cuvin Armânilor ca etnie distinctă; Consiliul Armânilor solicită un dialog deschis, democratic, cu toate guvernele statelor balcanice unde trăiesc Armânii, pentru a găsi soluții pentru viitorul limbii și culturii armânești , respectiv introducerea limbii în școli, mass-media și biserică. Prezenta Rezoluție a fost adoptată astăzi, 15.08.2010, la Moscopole, la Marea Adunare a Armânilor. 15 august 2010, Moscopole, Albania.


Președintele Comunității Armânilor din România, dl. Steriu Samara, a precizatcă machidonii răspândiți în Balcani sunt fideli și recunoscători țărilor în care s-au născut, trăiesc și muncesc ți că demersul Comunității este acela ca armânii să-și poată păstra limba și cultura pe care o au din moși-strămoși. Au ajuns la Marea Adunare de la Moscopole europarlamentarul George Becali și deputatul constănțean Constantin Canacheu, iar din Timiș o delegație condusă de Stelian Toza, președintele Comunității Armâne din Banat, delegație din care au făcut parte, printre alții, Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii No, Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru din Jimbolia. Din partea Institutului Intercultural Timișoara a fost prezent la adunare Eugen Gherga, manager de proiecte, iar din partea Consiliului Județean Timiș consilierul superior Dinu Barbu.

 


ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU

15-li di Agustu 2010, Muscopoli

DIMÂNDARI

Noi,

Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,

Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,

Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,

Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,

Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948);

Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),

Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ

DIMÂNDARI

  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji (Arbinishia, Gârtsia, Rumânia, Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, Sârbia, Vâryâria) ca factorilji detsizionali, constitutsionali shi autoritătsli publitsi tsi au tu borgi dumenea ti ndrepturli a omlui s-cilâstiseascâ tra s-asiyuripseascâ tinjisearea, avigljearea shi acrishtearea a yishterilor shi a identitatiljei etnicâ, culturalâ, lingvisticâ shi di pisti a Armânjiloru.
  • Consillu Armânjiloru caftâ pricânushterea a Armânjiloru ca populu reghionalu tsi easti autohtonu tu Balcanu.
  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji, s-ljia unâ apofasi tu noima a nomuriloru evropeani sh-internatsiunali cari siyurâpsescu ndrepturli tsi li si pricadu Armâjiloru ca etnii ahoryea.
  • Consillu Armânjiloru caftâ unu dialogu dishcljisu, dimucraticu, ca tuti guvernili a craturli balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjili, tra sâ s-aflâ căljiuri trâ yinitorlu a limbâljei sh-a culturâljei armâneascâ, va s-dzâcâ bâgarea a limbiljei tu sculii, mass-media shi bâsearicâ.

Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.

tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.’’

 


SURSA

Dinu Barbu, Sărbătoare mare la Moscopole , ’’Agora’’, Timișoara, nr. 2, 2010, pp. 65-67.

ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU

15-li di Agustu 2010, Muscopoli

DIMÂNDARI

Noi,

Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,

Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,

Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,

Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,

Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948); Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),

Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ

DIMÂNDARI

  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji (Arbinishia, Gârtsia, Rumânia, Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, Sârbia, Vâryâria) ca factorilji detsizionali, constitutsionali shi autoritătsli publitsi tsi au tu borgi dumenea ti ndrepturli a omlui s-cilâstiseascâ tra s-asiyuripseascâ tinjisearea, avigljearea shi acrishtearea a yishterilor shi a identitatiljei etnicâ, culturalâ, lingvisticâ shi di pisti a Armânjiloru.
  • Consillu Armânjiloru caftâ pricânushterea a Armânjiloru ca populu reghionalu tsi easti autohtonu tu Balcanu.
  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji, s-ljia unâ apofasi tu noima a nomuriloru evropeani sh-internatsiunali cari siyurâpsescu ndrepturli tsi li si pricadu Armâjiloru ca etnii ahoryea.
  • Consillu Armânjiloru caftâ unu dialogu dishcljisu, dimucraticu, ca tuti guvernili a craturli balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjili, tra sâ s-aflâ căljiuri trâ yinitorlu a limbâljei sh-a culturâljei armâneascâ, va s-dzâcâ bâgarea a limbiljei tu sculii, mass-media shi bâsearicâ.

Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.

tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.

 


SURSA

 

‘’Agora’’, Timișoara, nr. 2 / 2010, p. 67.

 

 

 


Versiunea românească de mai jos îmi aparține:

 

MAREA ADUNARE A AROMÂNILOR

 

15 august 2010, Moscopole

 

PETIȚIE

 

Noi, Aromânii din toate statele în care trăim, participanți la Marea Adunare de la Moscopole desfășurată în ziua de Sfânta Marie a anului 2010 pentru a sărbători o importantă și solemnă zi și în același timp întoarcerea noastră în acest loc simbolic, întemeiat de străbunii noștri,

 

Considerând că între vechile popoare europene, autohtoni în Balcani, Aromânii sunt un exemplu de continuitate istorică și un model de conviețuire cu celelalte popoare,

 

Convinși că azi, doar noi, Aromânii, putem să spunem lumii cine și ce suntem și că avem imporatanta sarcină a salvării civilizației noastre,

 

Conștienți că Aromânii au pentru prima dată în istoria lor modernă șansa de a-și afirma adevărata identitate în fața lumii,

 

Având în vedere că Aromânii trebuie să se bucure de toate drepturile prevăzute în legile europene și internaționale, după cum urmează: Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (1950); Pactul ONU cu privire la drepturile civile și politice (1966); Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (1994); Carta Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare (1992); Declarația Universală a Drepturilor Omului; Declarația ONU cu privire la Drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (1992),

 

Din toate aceste motive, Consiliul Aromânilor adoptă această

 

CERERE

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii (Albania, Grecia, România, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice care au datoria de a proteja drepturile omului să insiste asupra asigurării respectării, protejării și dezvoltării patrimoniului și identității entice, culturale, religioase și lingvistice a Aromânilor.

 

Consiliul Aromânilor solicită recunoașterea Aromânilor ca popor regional autohton în Balcani.

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii să ia o decizie în sensul legilor europene și internationale care asigură drepturile ce le revin Aromânilor ca etnie distinctă.

 

Consiliul Aromânilor solicită un dialog deschis, democratic cu toate guvernele statelor balcanice în care trăiesc Aromânii, în scopul de a se stabili modalitățile de protejare a limbii și culturii aromâne, adică de a se introduce limba în școală, mass-media și biserică.

 

Cerere adoptată azi, 15 August 2010, Moscopole, cu ocazia Marii Adunări a Aromânilor.

 

15 August 2010 / Moscopole, Albania

 

 


 

 

Albania: 70 cu bursă (Anexa 12)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1)
  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 8 (Limbi moderne și aplicate – 1; Drept – 5; Științe politice – 1; Administrarea afacerilor – 1)
  • UMF București: 13 (Medicină – 6; Medicină dentară – 5; Farmacie - 2)
  • ASE București: 9 (Economie – 1; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing - 1)
  • Universitatea Muzică București: 2
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Tehnică Cluj: 1 (Calculatoare și tehnologia informației -1)
  • USAMV Cluj: 1 (Medicină veterinară – 1)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 5 (Limba și literatură – 1; Istorie – 1; Drept - 3)
  • UMF Cluj: 7 (Medicină – 4; Medicină dentară - 3)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 14 (Drept – 2; Finanțe - 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Management -1; Marketing – 1; Medicină – 3; Medicină dentară – 2; Farmacie - 2)
  • Universitatea Oradea: 1 (Istorie – 1)

 

Bulgaria: 90 / 50 cu bursă (Anexa 13)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1; Inginerie și manegement - 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Ingineria instalațiilor – 2 fără bursă)
  • Universitatea Arhitectură București: 2 ( 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • USAMV București: 4 (Agronomie – 1 fără bursă; Horticultură – 1 fără bursă; Silvicultură – 1; Zootehnie – 1)
  • Universitatea București: 6 (Limba și literatură – 1; Limbi moderne și aplicate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Drept – 2; Relații internaționale și studii europene - 1)
  • UMF București: 6 (Medicină – 2; Medicină dentară – 2; Farmacie – 2)
  • ASE București: 13 (Economie – 1 fără bursă; Finanțe – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Contabilitate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Management -1 cu bursă și 1 fără bursă; Marketing - 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte București: 7 (Arte plastice, decorative și design – 4 cu bursă și 3 fără bursă)
  • UATC București: 2 (Teatru – 1 fără bursă; Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • SNSPA București: 2 (Științe administrative -1; Științe ale comunicării - 1)
  • Universitatea Brașov: 5 (Educație fizică și sport – 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă)
  • USAMV Cluj: 3 (Biologie – 1; Medicină veterinară – 2)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 1 (Teologie – 1 fără bursă)
  • Universitatea Muzică Cluj: 1 (Muzică – 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte Cluj: 1 (Arte plastice, decorative și design – 1 fără bursă)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 7 (Limbă și literatură – 1 fără bursă; Drept – 1 fără bursă; Științe politice – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Medicină – 1; Medicină dentară – 1 )
  • Universitatea Craiova: 9 (Teologie – 1 fără bursă; Drept- 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Finanțe – 1; ; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și fără bursă; Management -1 ; Educație fizică și sport – 1; )
  • UMF Craiova: 14 (Medicină – 2 cu bursă și 3 fără bursă; Medicină dentară – 2 cu bursă și 2 fără bursă; Farmacie – 2 cu bursă și 3 fără bursă)
  • Universitatea Oradea: 1 (Studii culturale – 1)

 

 

Macedonia: 25 cu bursă (Anexa 14)

  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 5 (Limbi moderne și aplicate – 3; Științe ale comunicării - 2)
  • UMF București: 3 (Medicină – 2; Medicină dentară – 1)
  • ASE București: 7 (Economie – 1; Finanțe – 1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Marketing - 2)
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 6 (Limbi moderne și aplicate –1; Teologie – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Marketing – 1; Inginerie mecanică - 1)

 

Serbia: 141 / 99 cu bursă (Anexa 15)

  • ASE București: 1 (Marketing - 1)
  • UATC București: 1 (Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • Universitatea Craiova: 22 (Chimie 1; Informatică – 1; Biologie 1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Drept- 1; Sociologie – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1 ; Marketing – 1; Educație fizică și sport – 1; Agronomie – 1; Horticultură – 1; Ingineria produselor alimentare – 1; Inginerie și management – 1; Științe inginerești - 1)
  • Universitatea Oradea: 2 (Limbă și literatură – 1; Istorie - 1)
  • Universitatea Reșița: 6 (Teologie – 1; Asistență socială -1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Management – 1; Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Politehnica Timișoara: 19 (Informatică - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Științe administrative -1 fără bursă; Științe ale comunicării – 1 fără bursă; Arhitectură - 1 cu bursă și 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1 fără bursă; Inginerie electrică - 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă; Inginerie industrială – 1 fără bursă; Ingineria autovehiculelor – 1 fără bursă; Ingineria mecanică – 1 fără bursă; Ingineria mediului – 1 fără bursă; Inginerie și management – 1 fără bursă; Științe inginerești – 1 fără bursă)
  • USAMV Timișoara: 4 (Agronomie – 1; Silvicultură – 1; Medicină veterinară – 1 fără bursă; Ingineria produselor alimentare – 1)
  • Universitatea Vest Timișoara: 45 (Matematică – 1; Chimie 1; Informatică – 1; Biologie – 1; Geologie -1; Știința mediului -1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 3 cu bursă și 1 fără bursă; ; Istorie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Teologie – 1; Drept- 1; Sociologie – 1 fără bursă; Asistență socială -1; Științe politice – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Științe ale comunicării – 2; Psihologie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Economie – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing – 1; Muzică – 1; Arte plastice, decorative și design – 1; Educație fizică și sport – 1 cu bursă și 1 fără bursă )

 

Total: 326 de locuri, din care 244 cu bursă, la 25 de universități de stat (științe exacte, inginerești, agricole, umaniste, economice, sociale și ale naturii, arte, sport, arhitectură, sănătate, drept, teologie) din 7 orașe (București, Cluj, Constanța, Oradea, Craiova, Reșița și Timișoara).


În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexele 5, 12, 13, 14, 15, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476


Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 12 (3)

Universitatea Arhitectură București: 2 (1)

Universitatea București: 3 (1)

ASE București: 7 (2)

Universitatea Muzică București: 4 (1)

Universitatea Arte București: 4 (1)

UATC București: 2 (1)

SNSPA București: 6 (2)

 

Universitatea Arad: 14 (3)

 

Universitatea Brașov: 19 (3)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)

Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)

Universitatea Arte Cluj: 6(2)

 

Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)

 

Universitatea Craiova: 18 (3)

 

Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)

Universitatea Iași: 16 (4)

Universitatea Arte Iași: 7 (2)

 

Universitatea Oradea: 3 (1)

 

Universitatea Petroșani: 13 (3)

 

Universitatea Ploiești: 18 (4)

 

Universitatea Reșița: 2 (2)

 

Universitatea Sibiu: 14 (3)

 

Universitatea Suceava: 18 (4)

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)

USAMV Timișoara: 5 (2)

Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)

 

Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).



Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Conform documentației Ministerului Educației au fost alocate locuri cu bursă și fără bursă pentru doctorat aromânilor și românilor din Albania, Bulgaria, Macedonia și Serbia după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnică București: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Arhitectură București: 1 loc

Universitatea București: 2 locuri (1 cu bursă)

ASE București: 2 locuri (1 cu bursă)

UATC București: 1 loc

SNSPA București: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Brașov: 1 loc (1 cu bursă)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 1 loc

USAMV Cluj: 1 loc

Universitatea Babeș Bolyai Cluj: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Muzică Cluj: 1 loc

Universitatea Arte Cluj: 1 loc

 

Universitatea Ovidius Constanța: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Craiova: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Tehnică Iași: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Iași: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Oradea: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Ploiești: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Suceava: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Târgoviște: 1 loc

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 1 loc

USAMV Timișoara: 1 loc

Universitatea Vest Timișoara: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Total: 35 de locuri, din care 15 cu bursă, în 24 de universități din 11 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 

 

SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

În 1994 editura bucureșteană Eminescu publica volumul Lumea la început de veac. Cartea este o culegere a articolelor de presă scrise la începutul secolului XX de omul politic liberal I. G. Duca (1879-1933) pentru ziarul ”Universul” din București și revista ”Viața Românească” din Iași.

În două din aceste articole având ca subiect evenimente de pe scena politică internațională, deputatul Duca a făcut referire și la aromânii din teritoriile deținute încă de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică.


1.)Articolul Criza orientală și România, publicat în 1908 în ”Viața românească”, are ca subiect reinstituirea unui regim politic constituțional la Istanbul de către organizația naționalist-reformatoare a Junilor Turci. Aceste eveniment intern din Imperiul Otoman a avut trei consecințe în plan extern în Peninsula Balcanică: Bulgaria s-a proclamat independentă față de sultanul Abdul-Hamid II (1876-1909), Austro-Ungaria a anexat provincia otomană Bosnia-Herțegovina pe care o avea sub administrare în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878 și Grecia a anexat insula Creta. Analizând situația creată, deputatul Duca trăgea următoarele concluzii în privința poziției pe care ar fi trebuit să o adopte guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza în această nouă criză a ”omului bolnav”, cum era denumit de un secol imperiul sultanilor în cancelariile europene:

”(…) Dacă nu ne putem pune nici pe terenul revendicărilor teritoriale, nici pe terenul recunoașterii faptelor îndeplinite în Balcani, nu e mai puțin adevărat că se pot ridica cu ocazia crizei orientale trei chestiuni, în care interesele noastre fiind direct în joc, ele nu se pot rezolvi în afară de noi; aceste chestiuni sînt: chestia Dunării, chestia Dardanelelor și chestia Macedoniei. (…)

Iar în chestia macedoneană, dacă n-avem teritorii de revendicat, avem interese românești de apărat și grija noastră neîncetată și stăruitoare trebuie să fie îndreptată înspre stabilirea acolo a unui regim care să asigure fraților nostri deplina egalitate cu toate celelalte naționalități.și care să nu împiedice prin nimic libera dezvoltare etnică și culturală a unei naționalități, care a fost întotdeauna în Peninsula Balcanică  un element de ordine și un factor de civilizațiune.

Punîndu-ne pe acest teren, singurul solid și singurul serios, putem vorbi și cu tărie și cu demnitate. Necomițînd greșeala de a încăleca pe ficțiuni, Europa va avea datoria să ne asculte, și opinia publică a lumii civilizate nu va putea să nu fie de partea noastră. (…)”

SURSA

[”Viața Românească”, 1908, an III,vol. X, nr. 9, p. 418-423] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 156.

 

2.) În articolul Un moment greu pentru Tinerii Turci , publicat în 1910 în ”Viața Românească”, Duca apreciază impactul pozitiv al celor doi ani de guvernare a Junilor Turci asupra situației naționalităților din Macedonia, în pofida problemelor imperiului în domeniile finanțelor, justiției, armatei și administrației:

”Nenorocirea este că aceste greutăți îmbărbătează pe toți cei ce au vreo pretenție asupra Imperiului otoman. Macedonia, - în care iarăși Tinerii turci nu sînt vinovați cu nimic, căci au găsit-o așa cum e azi, - nu așteaptă decît un gest de slăbiciune de la Constantinopole pentru ca să se puie iarăși în mișcare. Bulgarii, sîrbii, grecii, cuțo-vlahii se simt mai fericiți sub regimul constitutional, decît sub despotismul hamidian. Tinerii turci le asigură tuturora o autonomie națională mai desăvîrșită, dar în sufletul lor arde încă pofta de a scutura jugul otoman și a se alipi fraților lor, care sînt grupați la hotare în state neatîrnate.”

SURSA

[”Viața Românească”, 1910, an V, vol. XVII, nr. 5 (mai), p. 237-241] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 205

 

 

 

Așadar, după ce a respins ”politica revendicărilor teritoriale” ca fiind ”o politică de aventuri”, Duca s-a pronunțat pentru susținerea egalității în drepturi a aromânilor, pe care îi numește ”frații noștri”, cu celelalte naționalități din Macedonia otomană.

Aromânii sau cuțo-vlahii, cum îi numesc grecii (vlahi șchiopi), erau singura naționalitate din cele patru menționate în Macedonia otomană, care nu avea un stat protector la granițele Imperiului otoman.

Ca urmare, după cele două războaie balcanice din 1912-1913, Serbia, Grecia și Bulgaria și-au împărțit teritoriul Macedoniei otomane. Guvernul român condus de conservatorul Titu Maiorescu a intervenit împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic și a obținut prin tratatul de pace de la București Cadrilaterul bulgar, dar nu a reușit să includă în document problema drepturilor aromânilor deveniți minoritari în statele naționale balcanice.

Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.

Printre cele 12 portrete de oameni politici români interbelici, S. D. l-a inclus și pe cel al lui Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922). Fiu de negustor din Ploiești, T. I. își ia doctoratul în drept la Paris, devenind un avocat renumit. Ca om politic, va fi deputat conservator la 26 de ani și ministru al cultelor în guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu în anii 1891-1895. Înființează în 1908 Partidul Conservator-Democrat și în 1917-1918 și 1920-1922 va deține portofoliul ministerului de externe. Cariera politică va culmina cu funcția de prim-ministru al României Mari în decembrie 1921-ianuarie 1922, decedând la Roma în exercițiul funcțiunii. S-a remarcat ca un mare orator, susținând .intrarea României în primul război mondial (1914-1918) împotriva Austro-Ungariei, care deținea Transilvania.

Iată cum descrie S. D. implicarea lui T.I. în problema situației aromânilor din Peninsula Balcanică.


<Cît de mult s-a înșelat Carp* și cît de nedrept a fost cu Take Ionescu cînd a spus despre dînsul că ”Întotdeauna pledează o cauză, niciodată nu apără o convingere”. Adevărul era cu totul contrariu. ”Take Ionescu, după cum foart just observă I. G. Duca**, era un entuziast, un emotiv și un romantic. Credea în ceea ce spunea, credea pînă la naivitate și de aceea o spunea cu neprefăcută sinceritate și cu o patimă comunicativă.”


Dacă despre alte chestiuni, Take Ionescu, datorită eclectismului său a avut convingeri successive și trecătoare, cu problema națională însă a fost de o constanță desăvîrșită.


A fost un aprig susținător al cauzei românilor macedoneni. Nu era în Macedonia om mai popular și mai iubit decît dînsul. Dacă în ultimul timp Take Ionescu nu se putuse interesa de problema macedoneană, aceasta se datorește unor considerațiuni de înalt ordin de stat.


Nu voi uita ultima întrevedere care am avut-o cu dînsul, în biroul lui de la Ministerul Externe. Mă dusesem, în calitatea mea de președinte al societății studenților macedoneni ca să–i cer să facă demersurile necesare pentru deschiderea școlilor și a bisericilor din Macedonia sîrbească***.


La un moment dat, în focul discuției, reproșîndu-i dezinteresarea îi spun: ”Nu vă mai recunoaștem , domnule Take Ionescu; era o vreme cînd, ca să fiți bun român, uitați că sînteți om politic. Era vremea cînd subvenționați școlile din Ardeal**** și treceați noaptea Carpații.

Astăzi avem de-a face cu un alt Take Ionescu care, ca să treacă drept un mare om politic, uită să fie bun român.”


La acese cuvinte, cu fața congestionată, el se ridică de pe fotoliu, întinde harta țării pe masă și după ce-mi adresează cîteva cuvinte foarte măgulitoare, îmi spune: ”Uită-te și vezi bine. La răsărit, avem Sovietele*****, un vecin puternic și foarte primejdios. Ele s-au resemnat să piardă atâtea provincii ca: Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia. Nu vor însă să renunțe la Basarabia și fac mare caz de dînsa. E coridorul care duce la strîmtori și Constantinopol******, visul secular al rușilor. Dincolo, e Ungaria, care, în ruptul capului, nu se poate împăca cu pierderea Ardealului. ”Ungaria care se deșteaptă” nu-i o simplă expresie, ci o vie realitate. La sud, avem Bulgaria care nici ea nu înțelege să renunțe la Cadrilater*******, dacă nu chiar la Dobrogea. Cum vezi suntem încercuiți numai de vrăjmași care nu pîndesc decât momentul prielnic. Pentru întîmpinarea primejdiei și menținerea României Mari care s-a înfăptuit cu atîta trudă, eu n-am decît o singură forță de opus: Mica Antantă********. De aceea nu mă pot strica cu Serbia. Află, dar, că nu sînt mare om politic ca să fiu bun roman. Îți promit însă că voi aranja în chip amiabil cu Pasici********* chestia școlilor. Îți spun de pe acum, însă, că liceul și consulatul de la Bitolia********** nu le pot deschide. Nu consimt sîrbii. Îți dau rendez-vous la toamnă, cînd chestia va fi tranșată.” Soarta a vrut însă ca marele bărbat politic să dispară din viață înainte de sosirea toamnei***********, cu scadența făgăduielii.>

 


SURSA

Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, pp. 122-124.

 


NOTE M.T.

*Petre Carp (1837 Iași – 1919 Iași) – Jurist cu studii în Germania. Membru și președinte (1907-1913) al Partidului Conservator. A fost deputat, senator, diplomat, ministru și prim-ministru (1900-1901 și 1911-1912). P.C. se referea probabil la dimensiunea profesională juridică a personalității lui T.I.

**Ion Gheorghe Duca (1879-1933) – Membru al Partidului Național. Deputat din 1908. Ministru cu diferite portofolii din 1914 până în 1928. Prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933).

***În urma celor două războaie balcanice din 1912 și 1913, Macedonia otomană a fost împărțită între Grecia, Serbia și Bulgaria. România începuse din 1864 o politică de subvenționare a unor școli și biserici în limba română pentru aromânii din Imperiul Otoman. În noul context în care aromânii deveniseră minoritari în statele naționale balcanice problema școlilor și bisericilor rămăsese în suspans.

****T. I. a fost primul ministru român care a subvenționat în secret școlile românești din Ardealul încorporat Ungariei, acțiune despre care l-a informat pe premierul Lascăr Catargiu la doi ani de la declanșarea ei.

*****Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia a preluat puterea prin lovitura de stat din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, instaurând regimul politic al Sovietelor (consilii ale muncitorilor, țăranilor și soldaților).

******Constantinopol – Azi Istanbul (Turcia). Se află situat între strâmtoarea Bosfor la nord și strâmtoarea Dardanele la sud, care încadrează Marea Marmara și despart Peninsula Balcanică de Asia Mică.

*******România s-a implicat în al doilea război balcanic, din 1913, obținând de la Bulgaria Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), o fâșie de pământ de-a lungul graniței dobrogene. Bulgaria a reocupat-o în primul război mondial (1916-1918), a retrocedat-o ca țară învinsă în 1918 și a reobținut-o prin tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940.

********Mica Antantă – Sistem de alianțe bilaterale creat în 1920-1921 de România, Cehoslovacia și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Iugoslavia), pentru a contracara politica revizionistă a Ungariei, care pierduse teritorii în favoarea celor trei țări ca țară învinsă în primul război mondial.

*********Nikola Pasici (1845-1926) – Important om politic sârb și iugoslav. Prim ministru al Serbiei (1891-1892; 1904-1905; 1906-1908; 1909-1911; 1912-1918). Prim-ministru al Regatului sârbilor, croaților și slovenilor (1918; 1921-1924; 1924-1926)

**********Bitolia – Vechi oraș roman, apoi slav și important oraș din Macedonia otomană (Monastir), care a revenit Serbiei în urma războaielor balcanice.

***********Întâlnirea a avut probabil loc în iarna anilor 1921/1922.

În 1984 istoricul medievist roman Radu Manolescu (1929 -) a publicat studiul Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII), în care a făcut referiri și la aromânii membri ai companiilor înființate în Transilvania de negustori greci în secolele XVII-XVIII.


<În pofida numelui, companiile „grecești” din Transilvania aveau o component etnic variată. În afară de greci, din companii făceau parte și supuși ai Imperiului ottoman provenind din alte etnii, ca aromâni, bulgari, sîrbi, albanezi etc., precum și negustori, în marea lor majoritate români, din Transilvania, Țara Românească și Moldova, care deveneau companiști pentru a putea beneficia de privilegiile acordate de autoritățile habsburgice acestor companii (86). Mulți companiști aromâni se statorniceau în Transilvania, ca, de pildă, negustorul aromân Mihail Țumbru din Seatiște (Macedonia), care în 1780 era stăruitor îndemnat de tovarășul său de negoț, Gheorghe Ioan Marcu din Sibiu „să se hotărască odată și să se facă ardelean, să se stabilească la Brașov sau Sibiu și să înceapă negoțul cu Bogdania” (Moldova). (87)

Ca urmare a pătrunderii tot mai intense a românilor și a aromânilor în comerțul orașelor din sudul Transilvaniei și în companiile „grecești”, din a doua jumătate a secolului XVIII elemental românesc a devenit preponderent în cadrul lor. De pildă, la Brașov, în 1768, își desfășurau activitatea 11 firme săsești, 31 companiști „greci”, din care o parte erau români și aromâni, și 80 negustori români din Șcheii Brașovului (88).  Tot acolo, în 1800, cei 51 membri ai companiei „grecești” erau alcătuiți din 23 români, 2 aromâni, 16 greci și 10 bulgari (89).

În condițiile procesului de românizare tot mai accentuate a negoțului din Brașov, în oraș s-au constituit case de negoț românești, ca aceea a lui Ion Dan la 1772-1773 sau companii comeciale românești, ca aceea condusă de negustorul aromân Mihail Țumbru. Stabilit la brașov în 1782, căsătorit cu fiica negustorului roman brașovean Ioan Boghici, Mihail Țumbru a constituit, împreună cu socrul său și cu postelnicul Hagi Stan Jianu din Craiova, o companie comercială care a funcționat între 1789 și 1794. Compania era constituită pe bază de contract, dispunea, la înființare, de un capital de 20 000 florini, iar la reînnoirea contractului, în 1792, de 38 000 florini, avea depozite de mărfuri la Brașov, Sibiu, Timișoara, Pesta și Viena și folosea numeroși agenți și comisionari. Compania făcea negoț cu mărfuri și operații cu valori, cambia și monede în țările române, Imperiul ottoman și Austria (91).

(…)

Casa de comerț Nicolae Paciura, întemeiată de negustorul aromân din Hrupiște (Macedonia) care i-a dat numele, a funcționat la Sibiu între 1812-1827. Casa aducea din Țara Românească lînă și piei, expedia la sud de Carpați produse transilvane și austriece, printre care zeci de mii de coase și aproviziona curtea domnească cu mărfuri apusene de lux, făcea negoț cu monede (94).

Procesul de înlocuire a negustorilor companiști greci din Sibiu de către negustorii români și aromâni se oglindește în constatarea lui Nicolae Paciura din 1814 că „Peste cîțiva ani nu va mai rămîne nici un [companist] grec la Sibiu…” (95).

 

NOTE R.M.

(86) Olga Cicanci, Companiile grecești din Transilvania și comerțul European între anii 1636-1745, Bucrești, Ed. Academiei R.S.România, 1981, p. 24-25

(87) E. Limona & D. Limona, Aspecte ale comerțului brașovean în veacul al XVIII lea. Negustorul aromân Mihail Țumbru / ”Studii și material de istorie medie”, vol. IV, București, Ed. Academiei R.P. Române, 1960, p. 528.

(88) Ibidem, p. 529-530.

(89) C. Papacostea-Danielopolu & Lidia Demeny, Grecs, Roumains, Bulgares et Serbes dans la Compagnie „grecque” de Brașov (1777-1850) / „Association International dEtudes de Sud-Est Europeen, Bulletin”, X, 1972, 2, p. 271, nota 42.

(91) E. Limona & D. Limona, op. cit, p. 530-560.

(94) D. Limona, Casa de comerț Nicolae D. Paciura din Sibiu / „Revista arhivelor”, 1965, 1, p. 265-285.

(95) Ibidem, p. 269-270. >

 

SURSA

Radu Manolescu, Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII) / Ștefan Ștefănescu (coordinator), Națiunea română. Geneză. Afirmare. Orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 270-271, 276-277.

 

În 1991, istoricul român Anastasie Iordache (1933-2009) a publicat lucrarea Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României.

În capitolul întâi a tratat și problema controversată a originii etnice a întemeietorului acestei dinastii care a domnit în Țara Românească și Moldova.


<(…) Ghiculeștii au dat Principatelor Române zece domnitori, timp de exact două secole, între 1658 și 1858, cei mai mulți dovedind devotament și iscusință în conducerea celor două țări, manevrând cu abilitate, adeseori, pentru desprinderea lor de sub suzeranitatea otomană, uneori cu prețul jertfei supreme, îndurînd cutezători supliciul execuțiilor medieval publice.

(…) Primul Ghica cunoscut în istorie este Gheorghe*, avînd și diminutivul Ghica, devenit ulterior nume de familie, originar din Albania**, dar sosit în Principatele Române de la Constantinopol***, unde se stabilise de cîtăva vreme. Cronicarii**** și, apoi, istoricii de mai târziu, în cea mai mare parte, stabilesc originea lui albaneză, unii susținînd în mod implicit că era albanez, alții că ar fi fost aromân. Între aceștia din urmă, mai puțini, dar nu fără oarecari temeiuri, este și M. Theodorian-Carada*****, care menționează că Ghiculeștii erau aromâni din Albania, cel dintâi fiind Gheorghe Ghica, nume românesc, purtat de atîția români din Macedonia*****. În fapt, susținea el, toți Ghiculești s-au simțit buni români și s-au dovedit ca atare (5). Recent, un alt autor român****** susținea că Gheorghe sau Ghica se născuse la Zagoria în Macedonia, vorbind albaneza, greaca și româna, tustrele cunoscute de locuitorii din regiune, fără a preciza cu certitudine originea etnică (6).

Cei mai mulți, inclusiv Dora d’Istria******* (Elena Ghica), o descendentă de seamă a familiei susțin originea albaneză a Ghiculeștilor, nelipsind, în mod firesc, fabulații sau legend în această privință, tocmai datorită obîrșiei modeste a lui Gheorghe Ghica și obscurității în care și-a trăit anii copilăriei. Astfel, Ion Neculce********, menționînd oroginea albaneză, scria că, încă de copil, Gheorghe Ghica plecase din satul natal spre Constantinopol, împreună cu un fiu de turc, originar din insula Cipru*********, legîndu-se între ei în caz de izbîndă a vreunuia. (…) La Constantinopol, iar, ulterior, Koprulu**********, căci despre el era vorba, va ajunge chiar mare vizir al Imperiului ottoman. Mai tîrziu, îl va recunoaște și-i va facilita ocuparea tronului Moldovei (7).

(…) Studii recente, temeinic documentate, confirmă că relatările lui Ion Neculce în O samă de cuvinte nu sînt decît legendă. Singurul adevăr este că Gheorghe Ghica și Koprulu erau originari din Albania. Cît privește locul nașterii, poate fi ori Kopru (Punte) în Asia Mică, unde s-a stabilit bunicul lui Mehmed Koprulu, ori orășelul cu acest nume numit și Veles, din Macedonia, la sud de Skopje***********, probabil loc de emigrare comun al celor doi compatrioți. De altfel, Veles a luat numele de Koprulu de la cel al vestitei familii de mari viziri (9).

Mihail Kogălniceanu menționează că „Gheorghe I era albanez din satul Koprulu, de unde-și trage originea ilustra familie de mari viziri Koprili Ogli” (10). A. D. Xenopol scria, de asemenea, că Gheorghe Ghica era de neam albanez din părțile grecești” (11).

Mai dificil de stabilit originea etnică în noianul de seminții care trăiau amestecate în diverse localități din zona macedoneană a Peninsulei Balcanice, rămîne totuși cert că Gheorghe Ghica provenea dintr-o familie modestă, nevoiașă (12), ceea ce l-a detrminat să pornească în capital Imperiului ottoman, unde a intrat în serviciul capuchehaielor *********** moldovene (13). Acolo s-a căsătorit cu o catolică de origine greacă din Pera*************, de la care a avut un fiu, Grigore, viitorul domn (14). În Moldova nu fusese adus de Vasile Lupu, ci venise înaintea lui, îndeletnicindu-se cu negoțul, prin deceniul al doilea sau al treilea al secolului al XVII lea. (…) Oricum, este menționat pentru prima data în hrisovul din 24 octombrie 1624, dat de Radu Mihnea*************, prin care închina mănăstirea Prodromului din Sozopol. (…) Împămîntenit, Gheorghe Ghica s-a căsătorit cu Smada, fiica stolnicului Stamate din Broșteni. (…) Din această căsătorie a avut pe Ionașco, postelnicul, căsătorit cu Maria, fiica lui Cîrstian, și pe Măricuța, căsătorită cu marele comis************** Bălan. (…) Prin urcarea pe tronul Moldovei a lui Vasile Lupu, ascensiunea lui Gheorghe Ghica dobîndește noi certitudini, căci intră curînd în anturajul domnului: „lipindu-să de curte, fiind și Vasilie Vodă tot de un neam, arbănaș” (15). Miron Costin însuși relatase deja înaintea lui Ion Neculce asupra antecedentelor venirii pe tronul Moldovei a lui Gheorghe Ghica: „Era aice în țară den dzilele altor domni, neguțitoria țiindu, pînă la domnia lui Vasilie Vodă. Fiind de un niam cu dînsul, arbănaș, l-au trasu-l Vasilie Vodă la curte și deodată la boierii mai mărunte, apoi la vornicia cea mare de Țara de Gios*************** au ajunsu. Și țiindu-l Vasilie Vodă de credință, l-au trimis la Poartă***************** capichehaie, văzîndu-l și om contenit la toate și scump, cum se cade să fie cînd capichehăei să fie” (18).

Vasile Lupu, asupra originii căruia stăruie presupuneri fie că ar fi fost albanez, fie aromân, la fel ca în cazul lui Gheorghe Ghica, urcase pe tronul Moldovei înainte de 30 martie 1634.(…)

 


NOTE A. I.

(5) M. Theodorian-Carada, Beizadea Mitică, București, f.a., p. 5

(6) Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique de sgrandes familles de Grece, d’Albanie et de Constantinople, Paris, 1983,p. 297.

(7) Ion Neculce, Opere, Letopisețul Țării Moldovei și o Samă de cuvinte, ed. Critică și studiu introductive de Gabriel Strempel, București, 1982, pp. 186-187

(9) Paul Cernovodeanu, Știri privitoare la Gheorghe Ghica al Moldovei (1658-1659) și la familia sa, „Anuarul Institului de Istorie și arheologie <A. D. Xenopol>”, Iași, XIX, 1982, p. 334.

(10) M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie et de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837, p. 300.

(11) A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. III, vol. VII, București, 1929, p. 165; Vezi și Jean-Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Jassy, 1777, p. 87.

(12) Paul Cernovodeanu, op. cit., loc. cit., XX, 1983, p. 121.

(13) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(14) Mihail-Dimitri Sturdza, op. cit., p. 297.

(17) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(18) Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ed. P. Panaitescu, București, 1944, p. 191.>

 

 

SURSA

Anastasie Iordache, Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României, editura Albatros, București, 1991, pp. 8-11.

 

 

NOTE M. T.

*Gheorghe Ghica (1598-1664) – Domn al Moldovei în anii 1658-1659 și al Țării Românești în anii 1659-1660.

**Albania – Provincie a Imperiului Otoman din secolul XIV până în 1912.

***Constantinopol – Capitala Imperiului Bizantin (grec) până la cucerirea de către sultanul Mahomed II în 1453, când devine capitala Imperiului Otoman cu numele de Istanbul.

****Cronicar – Istoric medieval care scria lucrări istorice descriind evenimente în ordinea lor cronologică. (gr. cronos = timp)

*****Marius Theodorian-Carada (1868 Craiova – 1949 București) – Avocat, prozator și gazetar.

******Macedonia – Provincie a imperiilor roman, bizantin, bulgar și sîrb, cucerită de otomani în secolul XIV și împărțită de Bulgaria, Serbia și Grecia în urma războielor balcanice din 1912-1913.

******Mihai Dimitrie Sturdza (1934 - ) – Prinț din familia nobiliară și domnitoare (secolul XIX) a Sturdzeștilor. Deținut politic în timpul regimului comunist. Filolog. Emigrant în Franța. Ziarist la Radio Europa Liberă.

*******Elena Ghica (1828 București – 1888 Florența * Italia) – Educată în limbi antice și modern la Dresda, Viena, Veneția și Berlin. Căsătorită cu ducele rus Aleksandr Koltsov-Massalski. Călătoare în Europa. Personalitate cosmopolită. Scriitoare cu idei liberale și de emanciparea femeilor. Autoarea volumului Gli albanesi in Rumenia. Storia dei Principi Ghika.

********Ion Neculce (1672 Moldova -1745 Moldova) – Mare boier. Cronicar. Autor al Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija vodă la Constantin Mavrocordat (1662-1743). Continuator al cronicii lui Miron Costin.

*********Cipru – Insulă din estul Mării Mediterane, cucerită de otomani de la Republica Veneția în 1517 și cedată Marii Britanii în 1878.

**********Koprulu Mehmed pașa (1583-1661) - Mare vizir în anii 1656-1661. El și cei doi succesori din familia sa au redresat situația internă a Imperiului Otoman, reluând ofensiva în Europa până la dezastrul de la asediul Vienei din 1683, care a marcat începutul declinului ireversibil al statului sultanilor până la proclamarea republicii în 1923.

***********Skopje – Capitală din 1991 a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

************Capuchehaie – Agent diplomatic la Istanbul al domnului Moldovei și al domnului Țării Românești, vasali ai sultanului.

*************Pera – Cartier al Constantinopolului locuit de negustori-cetățeni ai republicii italiene Genova.

**************Radu Mihnea – Domn al Moldovei în anii 1616-1619 și 1623-1626.

***************Stolnic, Postelnic, Comis – Ranguri boierești cu atribuțiuni la curtea domnească.

****************Vornic – Rang boieresc cu atribuțiuni judiciare. În Moldova existau doi vornici: al Țării de Sus (nord) și al Țării de Jos (sud).

**************** *Poarta – Poarta Otomană sau Sublima Poartă sau Înalta Poartă era denumirea curții deschise unde sultanul privea ambasadorii. Expresiile sunt traduceri în franceză, limba diplomației, ale termenului otoman Bab-i Ali. Într-o accepțiune restrânsă însemna ministerul de externe al imperiului ottoman.

Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).


Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.


E. I.  a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.


<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.


Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>

 

SURSA

Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.

 

 

NOTE M.T.

*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).

**Ohrida  - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).

*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.

******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.

*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.

********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.

*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.

*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.

*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.

*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.

*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.

*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.

*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.

*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.

*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 5 din 7

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required