23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză

1 kg făină (fărină) albă se cerne (s-antsearni) și se amestecă (s-ameastică) cu 500 ml apă sau (ică) cu 500 ml lapte (lapti), se frământă (s-frimită) bine (ghini) și se întind (s-tindu) 10 foi (peturi) cu merdeneaua (shtsala). 500 grame de telemea (cashu) de oaie sfărâmată (sărmat) cu furculița (bunela) se amestecă cu 5 ouă (oauă) bătute (ciucutiti cu bunela). Pe (Pi) fiecare (cafi) foaie se presară (s-pispileashti) ulei (untulemnu) și telemeaua preparată cu ouăle și se învârtește (s-anvărteashti) suluri fiecare foaie. Se aranjează (S-andreadzi) tava (tăvălu) ce (tsi) s-a uns (s-aumsi) cu restul de la 100 ml ulei și se așează (s-bagă) foile rulate (adrati suluri) alături câte încap (ancap) în tavă. Se introduc tăvile în cuptorul (cireaplu) încins și se țin până se coc bine. Separat (Ahoryea) se fierbe (s-hearbi) apă cu puțină (niheamă) telemea sfărâmată și saramura (armea) obținută se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) plăcintă (pită) la finalul coacerii. Se lasă (S-alasă) până (pănă) se aburește (s-abureadză) și apoi se scoate (s-ascoati).

Se porționează (S-talji) în bucăți (coduri / cumăts) și se mănâncă (s-măcă) în familie cu mâna (măna) cu iaurt (mârcatu).

Cantitățile de ingredient corespund la un număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritive de 1016 kcalorii.

24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză

1 kg de făină albă se cerne (s-antsearni) și se amestecă (s-ameastică) cu 500 ml de apă sau cu 500 ml de lapte (lapti) și 20 grame de sare într-un vas. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) aluatul, care se întinde (s-tindi) foi cu merdeneaua (shtsala) . Se pregătește (S-andreadzi) tava (tăvălu) ce (tsi) s-a uns (s-aunsi) cu ulei (untulemnu) și se așează (s-bagă) foile ce se încrețesc (s-adună sufri-sufri) până (pănă) se umple (s-umpli) tava. Se bat (S-batu) 5 ouă (oauă) cu 500 grame de telemea (cashu) de oaie și cu laptele. Plăcinta (Pita) se pune (s-bagă) în (tu) cuptorul (cireap) încins. După (Dupu) ce (tsi) se coace (s-coatsi) se scoate (s-ascoati) și se toarnă (s-toarnă) peste plăcintă saramura (armea) preparată (adrată) din apă, telemea sfărâmată și 150 ml de ulei. Se pune (S-bagă) iar (iara) la cuptor pentru finalizare și gust.

Când este gata (etimă) se scoate din (dit) cuptor , se porționează (s-talji) și se mănâncă (s-măcă) în familie (taifa) cu mâna (măna).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 150 grame.

25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte

Aluatul se pregătește (s-andreazdi) din 1,5 kg de făină (fărină) alba cernută (antsirnută) și 300 ml de lapte (lapti) sau 300 ml de apă. Se frământă (S-frimită) bine (ghini) și se întind (s-tindu) foi (peturi) cu merdeneaua (shtsala). Se coc foile (peturli) pe (pi) plită (ploaci / cirche). 2 (doauă) kg de praz (prash) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-dinjică) în bucăți (cumăts) mici (nijts) și se prăjesc (s-tsărgăsescu) puțin (niheamă) cu ulei (untulemnu) până (pănă) se înmoaie (s-moalji).Se adaugă (S-adavgă) 500 grame de telemea (cashlu) de oaie sfărâmată (sărmat) și se amestecă (s-minteashti). Se pregătește (S-andreadzi) tava (tăvălu) unsă (aumtu) cu restul de la 100 ml de ulei și se așează o foaie crudă (nicoptu) la bază (prighios), apoi (deapoea) se presară (s-pispileashti) mâncarea (mâcarea) de praz cu telemea,și tot (tut) așa (ashi) până (pănă) se termină (s-bitisescu) foile, dar (ama) deasupra (pisupră) să fie foaie necoaptă. Plăcinta (Pita) preparată (adrată) se pune (s-bagă) în (tu) cuptorul (cireaplu) încins (arsu) până se coace (s-coatsi) bine (ghini) și se stropește (s-asprucucheaști) cu apă pentru (ta) a se aburi (s-abureadză).

Se scoate din cuptor și se porționează. Se mănâncă în familie (taifa) cu mâna (măna) cu iaurt (mârcatu).

Cantitățile de ingrdiente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție are o valoare nutritivă de 1073 kcalorii.

26)Plâtsinta - Plăcintă fiartă

2 kg făină (fărină) alba cernută (antsirnută) și se pregătește (s-andreadzi) în (tu) tavă (tăvă), 1 litru de apă se fierbe (s-hearbi) în clocot (cu undili) separat (ahoryea) și 1 litru de ulei (untulemnu) se prăjește (s-tsărgăseashti) separat. Apa fiartă (hiartă) se toarnă (s-toarnă) peste (pisti) făină cu o mână (ună mănă) și cu cealaltă (alantă) se amestecă (s-minteashti) compoziția bine (ghini) cu furculița (bunela). Uleiul prăjit (tsărgăsit) se adaugă (s-adavgă) peste aluat și 300 grame zahăr (zahari). Se amestecă bine compoziția cu furculița. În timpul amestecării se presară (s-pispileashti) 150 grame lămâie rasă (arădzătura di limonji), 200 grame stafide (stafidz) și 50 ml rom. Se frământă (S-frimită) până (pănă) se încorporează (s-cheară) uleiul. Plăcinta pregătită se întinde (s-tindi) în tavă, se aranjează deasupra (pisupră) cu lingura și se ornamentează (s-chindiseashti) cu furculița, se porționează (s-talji) cu cuțitul (cătsutlu) și se pune la cuptorul (cireaplu) încins timp de 50-60 minute.

Când (Căndu) este (easti) gata (etimă) coaptă, se scoate (s-ascoati) și se pudrează (s-pispileashti) deasupra cu 200 grame zahăr. Plăcinta este specifică la nuntă, fiind pregătită (adrată) de (di) soacra mică pentru (ti) ginere (ghrambo), precum și specifică la pomeni (misălji).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 1900 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 21-23.

Ah, iara`nhi plândzi inima
Di tini dor mi luă
Ti caftu, tini, vruta mea,
Ti caftu iu tsi do. (bis)

(Ah, iar îmi plânge inima

De tine dorul m-a luat

Te caut, pe tine, iubita mea,

Te caut oriunde. )

Antreb pi muntsâi fuviroshi
Amarea antreb sh`pi ea…
S`nu shtibâ iu ti ascunseshi
Iu hii lea vruta mea…(bis)

(Întreb munții înalți

Marea o întreb și ea…

Dacă nu știu unde te-ai ascuns

Unde ești tu iubita mea…)

Sh`izvoarili io li`antribai
`ntribai veardea pâduri
S`nhi`aspunâ iu hii vruta mea
Nu pot s`aravdu, duri…(bis)

(Și izvoarele eu le-am întrebat

Am întrebat verdea pădure

Să-mi spună unde ești iubita mea

Nu pot să mai suport, destul…)

Câ shi`altsâ vrută ma ti vor,
Aestâ nu`i tsâva…
Câ dor mi luă di ochii a tăi
Sh`un dor di gura ta…(bis)

(Că și alții iubito dacă te doresc

Asta nu-I nimic…

Că dor m-a luat de ochii tăi

Și un dor de gura ta…)

SURSA

D!N4MO girl, Iancu Bacula & Sorin Lupci - Ti caftu iu tsi do, ”giony”, Versuri, 24 iulie 2009, http://giony.ro/versuri-p/iancu-bacula---sorin-lupci----ti-caftu-iu-tsi-do/91 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

43)Supă cu fide - Supă cu fidea

50 grame de pătrunjel se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minutu). 200 grame de fidea (fide) se rupe (s-arupi), se fierbe (s-hearbi) în (tu) apă clocotită (undată) cu sare (sari). Se răcește (S-arătseashti), se trece (s-treatsi) prin (prit) jet de apă rece (aratsi) și se scurge (s-astricoară).

3 kg de supă de oase (oasi) și carne se pune (s-bagă) la fiert (hirbeari). În supă se adaugă (s-adavgă) fideaua, 1 gram de piper (chiper) măcinat și 20 grame de sare. Se fierbe 5 minute,

Se servește (S-andreadzi) la bol sau farfurie (cinii) cu verdeață deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritive de 167 kcalorii.

44)Supă cu topic di grishu – Supă cu găluște

550 grame de griș se cerne (s-antsearni). 50 grame de pătrunjel se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) mărunt (minutu). 6 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi).

200 grame de margarină se freacă (s-freacă) cu telul și apoi se adaugă (s-adavgă) ouăle și 40 grame de sare (sari). Se continua amestecare (mintearea) cu adăugarea puțin câte puțin (niheamă căti niheamă) a grișului. Din (Dit) această (aestă) compoziție se porționează (s-andreg / s-talji) găluștele (topcili) cu o linguriță și se pun (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) într-un vas cu apă clocotită (undată). În timpul fierberii se stopează cu apă rece. După (Dupu) fierbere găluștele se introduc (s-bagă) în vasul cu supă.

Se servește (S-andreadzi) la bol (cinii adâncă) sau (ică) cești (cănj) cu verdeață (virdeață) deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 grame supă și 100 grame găluște are o valore nutritive de 167 kcalorii.

45)Supă di combari shi smântănă – Supă de cartofi cu smântână

1,5 kg de cartofi (combari) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) cuburi. 300 grame de ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută).150 grame de morcovi se curăță, se spală și setaie cuburi. 50 grame de verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt. 2 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi).

Ceapa se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) într-un vas cu apă. Se adaugă (S-adavgă) morcovii înnăbușiți (tsărgăsits) în 100 ml de ulei (untulemnu). Se continua fierberea. Se adaugă cartofii. După (Dupu) ce (tsi) cartofii sunt aproape fierți se adaugă 2 kg de supă de carne (carni) și oase (oasi). 2 grame de boia (chiper) de ardei dulce (dultsi) se încorporează în supă împreună (deadun) cu 200 grame de smântână și ouăle battue (bătuti). Se mai fierbe încă (nica) 10 minute.

Se servește (S-andreadzi) la farfurie (cinii) sau (ică) bol (cinii adăncă) cu verdeață deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valore nutritivă de 359 kcalorii.

46)Supă di pătrăgeani aroshi cu arizu – Supă de roșii cu orez

2 kg roșii (pătrăgeani aroshi) proaspete [1 kg roșii în bulion] se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) sferturi. 150 grame morcovi, 75 grame rădăcină țelină, 150 grame ceapă (tseapă) și 75 grame ardei (piperchi) gras se curăță, se spală și se taie felii (filii). 50 grame pătrunjel se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 100 grame de orez (ariz) se alege (s-aleadzi), se spală, se fierbe (s-hearbi) în (tu) apă clocotită (undată) cu sare (sari), se spală din nou (diznău) și se scurge (s-astricoară).

Morcovii, țelina, ceapa și ardeiul gras se înnăbușă (s-tsărgăsescu) în 100 ml de ulei (untulemnu) cu adaos de apă. Se adaugă (S-adavgă) 20 grame de sare și se continua fierberea (hirberea) vreo (vără) 30 minute. Se pasează (S-mintescu), se adaugă 30 grame de zahăr (zahăre) și orezul și se mai fierb încă (nica) 5 minute.

Se servește (S-andreadzi) la bol (cinii adăncă) sau farfurie (cinii) cu verdeață (virdeatsă) deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritive 258 kcalorii.

47)Supă angrushată di ligumi cu smântână - Cremă de legume cu smântână

150 grame morcovi, 150 grame țelină, 200 grame pătrunjel-păstârnac, 150 grame ceapă (tseapă), 200 grame fasole (fisulju) verde (veardi) conservată, 200 grame mazăre (mazări) verde conservată, 250 grame conopidă, 200 grame varză alba (verdzu albu) și 600 grame cartofi (combari) se curăță (s-cură) și se spală (s-aspeală). 2 (Doauă) ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 200 grame franzelă se taie (s-talji) cuburi care se ung (s-ungu) cu 50 grame unt (umtu) și care se rumenesc (s-arushescu) în (tu) cuptor (cireapu).

Zarzavaturile (Zărzăvaturli) și legumele (ligumili) se pun (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în apă cu 20 grame sare (sari). După (Dupu) fierbere se pasează (s-ameastică). Se adaugă (S-adavgă) 2 kg supă de carne (carni) și oase (oasi). Se prepară (S-andreadzi) separat (ahoryea) liezonul din cele două gălbenușuri și 200 grame cu smântână. Se adaugă în vasul cu cremă și se fierbe încă (nica) 10 minute. Se adaugă încă 50 grame unt.

Se mănâncă (S-măcă) la bol (cinii) sau (ică) farfurie cu crutoane.

Cele două albușuri se vor folosi (va s-hibă ufilisită) la alte preparate (măcări) în aceeași (idyea) zi (dzuuă).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 300 grame are o valoare nutritivă de 356 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 34-37.

Lele tsi’as adrăm – Lele ce ne facem

Tu câsâbă Custantsa
Featili s`priimnau…
Sh`doauâ câti doauâ
Cu fciorii s`adunau…

(În orașul Constanța

Fetele se plimbau…

Și două câte două

Cu băieții se întâlneau…)

Refren 1 – Refren 1
Haidi fciori sh`feati
Mirachi s`avets`
Sh`voi tu aestâ etâ
Ma multu s`vâ vrets`!

(Haide băieți și fete

Plăcere s-aveți

Și voi în aceste timpuri

Mai mult să vă îndrăgiți!)

Fciorii vor s`li aducâ
La serata armânjilor…
A ma eali vor
La barurilor a mucanjilor !

(Băieții vor să le ducă

La serat aromânilor

Dar ele vor la

Barurile românilor!)

Refren 1 – Refren 1

Di shideari`n casâ
Eali`s sâturarâ…
Sh`la baluri di haus
Calea ma shi`u luarâ.

(De ședere în casă

Ele se săturară

Și la baruri de house

Calea apucară)

Refren - Refren

Eali dzâc a fciorlor
Câ`i ma ghini ashi…
Câ vor ta`s gustâ
Sh`niheamâ ecstasy.

(Ele le zic băieților

Că-i mai bine așa…

Că vor ca să guste

Și puțin ecstasy.)

Refren 2 – Refren 2
Lele, ca vai di noi,
Cum vini chirolu…
Lele, tsi`as adrăm
S`asparsi laolu…

(Lele, ca vai de noi

Cum veni timpul…

Lele, ce ne facem

S-a stricat lumea…)

Va`s veadâ shi fciorii
Cum va lâ hibâ bana
Câ featili vor
S`lâ aducâ marijuana.

(Vor vedea și băieții

Cum le va fi viața

Că fetele vor

Să le aducă marijuana.)

Refren 2 – Refren 2

Sh`armânili vor s`tragâ
Pi nări cocaină…
Sh`mas nu poati s`aflâ
S`prizeazâ sh`cocainâ.

(Și aromâncele vor să tragă

Pe nări cocaină…

Și dacă nu pot să găsească

Să prizeze și cocaină.)

Refren 2 – Refren 2

Cu nhiamâ hashish
Shi`armânili s`mintescu
Sh`cari drac` li shtii
Cu cari s`arisescu.

(Cu puțin hașiș

Și aromâncele se păcălesc

Și care drac le știe

Cu cine se plac.)

Refren 2 – Refren 2

S`asparsi laolu,
Lele tsi`as adrăm.
Adunăm gaileadzii
A fciorilor sh`featilor!

(S-a stricat lumea,

Lele ce să facem

Ne facem griji pentru

Băieți și fete!)

Refren 1 – Refren 1

SURSA

D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Lele tsi`as adrăm, ”giony”, Versuri, 11 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---lele-tsi-as-adr--m/797 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Fciorii tuts dit Armânii

Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…
Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…

(Toți băieții aromâni din România

Caută fete cu onoare...

Toți băieții aromâni din România

Caută fete cu onoare...)

S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…
S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…

(Să fie frumoase ca stelele

Că vor să se plimbe cu ele…

Să fie frumoase ca stelele

Că vor să se plimbe cu ele…)

Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…
Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…

(Fete și băieți se plac

Și apoi se logodesc…

Fete și băieți se plac

Și apoi se logodesc…)

Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…
Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…

(Că așa este bine

Nu este ca înainte, rușine…
Că așa este bine

Nu este ca înainte, rușine…)

Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !
Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !

(Nu mai este ca altădată

Azi aromânii se schimbară

Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…
Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…

(Pe băieți și fete îi sfătuiesc

Că-i bine că se plac…
Pe băieți și fete îi sfătuiesc

Că-i bine că se plac…)

Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…
Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…

(Tinerii de azi se iubesc

Că acum e vremea lor…
Tinerii de azi se iubesc

Că acum e vremea lor…)

Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
(Iubirea lor să nu se mai sfârșească

Și împreună așa să îmbătrânească…

Iubirea lor să nu se mai sfârșească

Și împreună așa să îmbătrânească…)

Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
(Fete și băieți să vă întâlniți

Și doar din dragoste să vă luați!

Fete și băieți să vă întâlniți

Și doar din dragoste să vă luați!)

Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…
Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…

(Tradițiile toate să le respectați

Și mulți ani să trăiți…

Tradițiile toate să le respectați

Și mulți ani să trăiți…)

Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…
Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…

(Aromânii mult să se bucure

Băieți și fete să logodească…
Aromânii mult să se bucure

Băieți și fete să logodească…)

Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
(Nuntă frumoasă ei să facă

Ca în acel timp de odinioară…

Nuntă frumoasă ei să facă

Ca în acel timp de odinioară…)

Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!
Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!

(De prin sate și orașe

Voi aromânii să vă aveți ca frați!
De prin sate și orașe

Voi aromânii să vă aveți ca frați!)

Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…
Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…

(Că sunteți foarte lăudați

Că frumoase lucruri faceți…

Că sunteți foarte lăudați

Că frumoase lucruri faceți…)

SURSA

D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Fciorii tuts dit Armânii, ”giony”, Versuri, 18 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---fciorii-tuts-dit-am--nii/611 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Armâname – Aromâni

Un cãntic tzi`s adarã
Pit suflit nu`ari`schiarã
Ti Armanj, ti eta lor
Va`l cãntãm cu dor
Armãname
Priu hits voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã

(Un cântec care se face

Din suflet, nu va pieri

Pentru Aromâni, pentru viața lor

Îl vom cânta cu dor

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Vrutã dulti giuname
Mushatã tinirame
Feati, fciori Armãnj s-caftatsã
Adetsli`s’le adratsã
Armãname
Priu hits voi priu v-adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã

(Iubită dulce tinerime

Frumoasă tinerime

Fete, băieți aromâni să căutați

Tradițiile să le respectați

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Mshatã banã au armãnji
U cãntã di anj pãpãnji
Zboarã mshati tzi`s cu haryi
Gioclu-i ti-alãvdari
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã

(Frumoasă viață au aromânii

O cântă de ani străbunii

Vorbe frumoase cu har

Jocul e de lăudat

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Un cãntic tsi`l cãntarã
A noshtsã armãnj dit hoarã
Ti aushi ti eta lor
Va-l cãntu cu dor
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã

(Un cântec ce-l cântară

Ai nostri aromâni din sat

Pentru bătrâni, pentru viața lor

Îl voi cânta cu dor

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

SURSA

Stelian Maliu, Gigi Ciobanica – Armâname, ”giony”, Versuri, 3 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---armaname/50 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

41)Curcubitushchi tsărgăsiti - Dovlecei prăjiți

1,5 kg de dovlecei (curcubitushchi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) felii (filii), se sărează (s-ansăreadză) și se scurg (s-astricoară). 150 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 200 ml de lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi) și se răcește (s-arătseashti).

Dovleceii se trec (s-trec) prin lapte și făină. Se prăjesc (S-tsărgăsescu) în 175 ml de ulei (untulemnu) pe (pi) ambele (doauăli) părți (părtsă).

Se servesc (S-andreg) calzi pe platou sau (ică) în (tu) farfurie (cinii).

Cantitățile de ingrediente corespund unuinumbăr de 10 porții. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 252 kcalorii.

65) Curcubitushchi tsărgăsiti cu ayiu ciucutit- Dovlecei prăjiți cu mujdei

1,5 kg de dovlecei (curcubitushchi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se taie (s-talji) felii (filii), se sărează (s-ansăreadză) și se scurg (s-astricoară). 150 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 200 ml de lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi) și se răcește (s-arătseashti).

Dovleceii se trec (s-trec) prin lapte și făină. Se prăjesc (S-tsărgăsescu) în 175 ml de ulei (untulemnu) pe (pi) ambele (doauăli) părți (părtsă).

250 grame de sos de mujdei se obține din 200 grame de usturoi (ayiu) pisat (chisat) într-o piuliță de lemn, 300 ml de supă și 10 grame de sare (sari).

Se servesc (S-andreg) calzi pe platou sau (ică) în (tu) farfurie (cinii) cu sos de mujdei.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame de dovlecei prăjiți și 25 grame sos are o valoare nutritivă de 271 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta servciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 33, 49-50.

Ieshi vruta mea la coru – Intră iubita mea în horă

Vidzui vruta mea la corŭ
Vreamŭ sâ-i dzâcŭ msheatŭ zborŭ
Vreamŭ sâ-i dzâcŭ msheati zboarâ
A ma vruta-nj gri tru oarâ
(O văzui pe iubita mea în horă

Vroiam să-i zic o frumoasă vorbă

Vroiam să-i zic o frumoasă vorbă

Dar iubita-mi grăi prima)

Gione mana mea ditŭ hoarâ
Măyi a ñia va ñi-adarâ
Câ ñi-adrashi gione vedzâ ghini , gione
Câ ti voiŭ lăi mashi pi tini
Voiŭ ta s-yini s-mi caftsâ nveastâ , gione
Dada mea nu voiŭ s-cârteascâ

(June, mama mea din sat

Vrăji mie vrea să-mi facă

Că mă păcălești june vezi bine, june

Că te iubesc doar pe tine

Vreau să vii să mă ceri de nevastă, june

Mama mea nu vreau să se supere)

Stai lea vrută , lea stai niheamâ
Sh-ascultă a meali zboarâ
Va ti caftu lea nu ti aspari
Ma sâ-ñi dai unâ bâsheari
(Stai tu iubito, tu stai puțin

Și ascultă ale mele vorbe

Te voi cere tu, nu te speria

Dar să-mi dai o sărutare)

Io bâsheari nu tsâ dau
Pi yinatea tsi ts-u amŭ
Câ tini mi arâdzâ pi mini , gione
Ta s-tsâ hibâ a tsia ghini
Lumea tutâ a mi zburascâ , gione
Nu mi l’eai gione nveastâ
(Eu sărutare nu-ți dau

De supărarea ce ți-o am

Că tu mă păcălești, june

Ca să-și fie ție bine

Lumea toată să mă vorbească, june

Nu mă iei june de nevastă)

Io lea vrută multŭ ti voiŭ
Voiŭ s-nâ luămŭ feată noi dol’i
Numtâ mari lea va nâ adrămŭ
Tutâ soia s-u cl’emămŭ
(Eu tu iubito mult te iubesc

Vreau să ne luăm fată noi amândoi

Nuntă mare tu ne vom face

Tot neamul să chemăm)

Gione maca ashi dzâtsâ tini
Yina astarâ pi la mini
Caftâ-mi gione astarâ , gione
Lumea s-nu nâ scoatâ zboarâ
Soia tutâ s-ti hârseascâ gione
Io va s-hiu a ta nveastâ

(June dacă așa zici tu

Vino seara asta pe la mine

Cere-mă astă seară june

Lumea să ne scoată vorbe

Neamul tot să se bucure june

Eu voi fi a ta nevastă)

SURSA

Maria, Elena Gheorghe & STEAUA DI VREARI - Ieshi vruta mea la corŭ, „giony”, Versuri, 1 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---steaua-di-vreari---ieshi-vruta-mea-la-cor--/2305 (Audio)

NOTĂ: Versiunea românească îmi aparține.

Gionli a meu – Junele meu

Cã nj'asti doru featã di tini
Ti tini'nj dau io bana mea
Io ti voiu featã shtii ghini
Inj ti caftã inima

(Că mi-este dor fată de tine

Pentru tine îmi dau eu viața mea

Eu te iubesc fată știi bine

Mi te cere inima)

Ah lãi gione, gionli a meu
Tsi multu nj'asti greu
Pi tini voiu s'ti vedu
Singurã nu potu s'shedu

(Ah măi june, junele meu

Că îmi este foarte greu

Pe tine vreau să te văd

Singură nu pot să șed)

Seara , somnul nu'nj mi ia
Nu s'astindzi lampa
Di dorlu shi vrearea ta
Inj luashi lãi inima

(Seara somnu nu mă ia

Nu se stinge lampa

De dor și de iubirea pentru tine

Mi-ai luat măi inima)

Lea featã va tsã iesu in cali
La poarta ta io va ti ashteptu
Va tsã bashu gura tsea dultsea
Pi tini cãndu a ti vedu
(Tu fată îți voi ieși în cale

La poarta ta te voi aștepta

Îți voi săruta gura cea dulce

Pe tine când te voi vedea)

SURSA

Maria, Elena Gheorghe & STEAUA DI VREARI - Gionli a meu, „giony”, Versuri, 21 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---steaua-di-vreari---gionli-a-meu/1690 (Audio)

 NOTĂ: Versiunea românească îmi aparține.

29)Ligumi proapsiti cu cashu shi oauă - Crudități cu telemea și ouă

600 grame ardei (piperchi) gras se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) julien (filii). 250 grame ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie rondele (filii).  500 grame roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță, se spală și se taie felii. 4 ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet  de (di) apă rece (aratsi), se fierb (s-herbu) tari (cama multu), se curăță de coajă și se taie felii. 250 grame telemea (cashu ansărat) se spală și se rade (s-aradi). 150 grame varză (verdzu) albă se curăță, se spală și se taie fin (filii subtsări). Se extrage (S-ascoati) sucul din 100 grame lămâie (limonji).

Din  ardei, ceapă, 250 grame roșii, varză, suc de lămâie, 100 ml ulei (untulemnu),10 grame sare (sari) și 2 grame piper (piper) măcinat (mătsinat) se prepară (s-adară / s-andreadzi) salata.

Salata se așează (s-bagă) pe platou sau (ică) farfurie (cinii) și se decorează 9s-andreadzi opsea) cu 250 grame felii de roșii, ouă, 30 grame măsline (masini) și telemeaua rasă.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 239 kcalorii.

37)Salată di pătrăgeani viniti ică amisticată sh-cu piperchi coapti (aroshi) - Salată de vinete simplă sau cu ardei copți și roșii

2 kg de vinete (pătrăgeanili viniti) se spală (s-aspeală), se coc (s-frigu) pe (pi) plită, se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătească), se curăță (s-cură) și se scurg (s-astricoară) pe un fund de (di) lemn. 200 grame de ceapă se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minută).

Vinetele se toacă (s-dinjică) foarte fin cu cuțit (cătsut) de lemn, se adaugă (s-adavgă) 40 grame de sare și se freacă cu 200 grame de ulei (untulemnu).

Se servește (S-andreadzi) pe salatieră sau (ică) în (tu) farfurie (cinii) cu ceapă separat (ahoryea).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 234 kcalorii.

38)Salată di veară - Salată dobrogeană de vară

900 grame de roșii (pătrăgeani aroshi) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) felii (filii). 500 grame de ardei (piperchi) gras se curăță, se spală și se taie julien. 600 grame de castraveți se curăță, se spală, se taie felii și se scurg (s-astricoară). 400 grame de ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie (s-dinjică) peștișori (pishtits). 5 ouă (oauă) se spală, se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi), se fierb (s-hierbu) tari, se curăță de coajă și se taie felii. 200 grame de telemea (cash) de oi se spală și se rade (s-aradi). 50 grame de mărar se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu).

Se prepară (S-andreadzi) sosul pentru (ti) salată din 100 ml ulei (untulemnu), 75 ml oțet (puscă), 2 grame de piper (chiper) măcinat și 20 grame de sare (sari). Se așează legumele în (tu) salatieră în straturi (arănduri) alternative și se adaugă (s-adavgă) sosul.

Se prezintă cu decor (opsi) de verdeață, ouă , 100 grame de măsline (masini) și telemea rasă.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutritivă de 281 kcalorii.

118)Salată di piperchi coapti sh-cu pătrăgeani aroshi - Salată de ardei copți și roșii

1,5 kg de ardei (piperchi) se coc (s-frigu) pe plită. Se așează (s-bagă) într-un vas, se presară (s-pispileashti) 20 grame de sare (sari), se acoperă (s-anvileashti) vasul și se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească). Se curăță (s-cură) de (di) coajă și se așează pe platou sau (ică) în (tu) salatieră. 50 grame de mărar se curăță, se spală (s-aspeală) și se toacă (s-talji) mărunt (minutu). 1250 grame de roșii se spală, se curăță și se taie felii (filii).

Roșiile se așează peste (pisti) ardei, se adaugă (s-adavgă) sosul din 100 ml de ulei (untulemnu), 30 ml de oțet (puscă) și sare.

Preparatul se servește la platou sau (ică) salatieră cu mărar deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 75 grame de ardei copți și 125 grame de roșii și sos are o valoare nutritivă de 134 kcalorii.

119)Salată di pătrăgeani aroshi cu tseapă sh-cu cashu - Salată de roșii cu ceapă și telemea

1 kg de roșii (pătrăgeani) se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală) și se taie (s-talji) felii (filii). 300 grame de ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie rondele (filii). 50 grame de mărar se curăță, se spală și se taie mărunt (minutu). 100 grame de telemea (cash) se spală și se scurge (s-astricoară).

Roșiile, ceapa și mărarul se așează în salatieră sau farfurioară. Se adaugă 150 ml de ulei (untulemnu) și 20 grame de sare (sari).

Se servește la salatieră sau (ică) în (tu) farfurioară (cinii) cu telemea rasă (arasu / sărmatu) deasupra (pisupră).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 199 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 25-26, 30-31, 88-89.

1.Cât ti voi– Câte te iubes

Di cându iasti ieta
Dorlu di hoarâ ii greu
Pri acolo iu’s duţi armânlu
Si’i dat di Dumnidza
De când e lumea lume
De sat mi’e dor mereu
Aşa sunt aromânii
Si’i dat de Dumnezeu

Refren - Refren
Cât ti voi cât ti voi
Lea hoara armâneascã
Armânii pri iu as ducâ ei
Nu ari s’ti agarşeascã
Cât te vreau cât de vreau
Sat din armânime
Armâniii pe unde merg
Nu vor uita de tine

Ni’aduc aminti daima
Di când eram la hoarâ
Cã laptili di oaie
Era prota mâcarii
Imi aduc aminte mereu

De când eram la sat

Că laptele de oaie

Era prima mâncare

Refren - Refren

Ni’aduc aminti daima
Di cand eram ma njic
Cadu taneam in casa
Oaia cu miel ciruc
Imi aduc aminte mereu

Sã uit nimic nu pot
Ţineam in casã oaia
Cu miel bolnav cu tot


Refren - Refren

Cu pârpodz di lâna
Cu paltu di şiac
Nu nâ iara arcoari
Nici tu chiro anghiţat

(Cu ciorapi de lână

Cu manta de postav

Nu ne era iarna frig

Nici pe vreme geroasă)

Refren - Refren

SURSA

Ioana, Vanghele Gogu - Cât ti voi, ”giony”, Versuri, 16 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/vanghele-gogu---cat-ti-voi/823 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească a strofelor II și IV și versiunea aromână a strofei III de Marius Teja.

c

2.) Lea mushată armănă – Tu frumoasă aromâncă

Lea mushata armãnã
La shopatlu di n-vali,
Dzua cãndu trets
Ã’ nj fats mirachi mari.
(Tu frumoasă aromâncă

La izvorul din vale

Ziua când te văd trecând

Îmi faci plăcere mare)

Refren - Refren
Oh,le,le,le,le,le,le
Multu ti-am tu vreari!
Oh,le,le,le,le,le,le
Dã-nj shi-unã bãsheari!

(Oh, le, le, le, le, le, le,

Cât de mult te iubesc

Oh, le, le, le, le, le, le,

Dă-mi și o sărutare)

Ah armãna mea,
Voi sã’ tsã dzãcu un zboru
Io tora cu tini
Mini voi sã’ mi nsoru
(Ah aromânca mea,

Vreau să-ți zic o vorbă

Eu acum cu tine

Eu vreau să mă însor)

Refren - Refren

Cara’ s vrei lãi gione
S’ hiu nveasta tau
Hai la mini acasã
S’ nã fãtsem haraua

(Dacă vrei măi june

Să fiu nevasta ta

Hai la mine acasă

Să ne facem nuntă)

Refren - Refren

Ah armãna mea
Trup ca fidanã
Cum s’ adar s’ tsã dzãc
S’ ti fac nveastã noaua
(Ah aromânca mea

Trup ca un vlăstar

Cum să fac să-și zic

Să te fac mireasă)

Refren - Refren

SURSA

Ioana, Vanghele Gogu - Lea mushată armănă, ”giony”, Versuri, 15 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/vanghele-gogu---lea-mushata-armana/579 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

39)Topci di căshcăvalji tsărgăsiti – Bulete de cașcaval

1 kg de cașcaval (căshcăvalji) se curăță (s-cură) și se rade (s-aradi). 7 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 120 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni).50 grame de salată verde (veardi) se curăță și se spală frunză (frăndză) cu frunză în mai multe ape.

La cașcaval se adaugă (s-adavgă) făina, 3 grame de piper (chiper) măcinat și oule bătute. Se amestecă (S-ameastică) bine (ghini). Din (Dit) această (aestă) compoziție se modelează (s-andreg) sfere (beali) mici (njits) care se prăjesc (s-tsărgăsescu) în 160 ml de ulei (untulemnu).

Se servește (S-andreazdi) la platou sau în farfurie (cinii) cu décor (opsi) de salată verde.

Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritive de 695 kcalorii.

40)Topci di carni tsărgăsiti - Chifteluțe speciale

220 grame de carne de vită și 220 grame de carne de porc se curăță (s-cură), se spală (s-aspeală), se scurge (s-astricoară) și se taie (s-talji) în bucăți. 100 grame de ceapă (tseapă) se curăță, se spală și se taie. 1 ou se spală și se trece (s-treatsi) prin jet de apă rece (aratsi). 40 grame de verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 50 grame de salată verde se spală frunză (frăndză) cu frunză în mai multe (multi) ape (api).

Ceapa se înăbușă (s-tsărgăseahsti) în (tu) ulei (untulemnu) cu adaos de apă și se răcește. Carnea împreună cu (deadun) ceapa se trec (s-trec) prin mașina de tocat (machine de tocari / mătsinari) cu sită deasă (guvi nitsj). Se adaugă (S-adavgă) oul, 1 gram de piper (chiper) măcinat și verdeața. Se amestecă (S-ameastică) până (pănă) la omogenizare (omoghenizare). Se modelează (S-andregu) chifteluțe (beali / chiftadz), se trec prin 50 grame de făină (fărină) și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în ulei înfierbântat (ghini upărit).

Se servesc (S-andregu) la platou sau farfurie (cinii) câte (căti) două chifteluțe (doauă topic / dolj chiftadz) cu décor (opsi) de 50 grame de salată verde (veardi).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 40 grame / 2 bucăți are o valoare nutritivă de183 kcalorii.

72)Topci di combari cu cashu - Chifteluțe cu cartofi cu brânză

1,5 kg de cartofi (combari) se spală (s-aspeală), se introduce (s-bagă) în (tu) apă rece (aratsi) și se fierb (s-herbu) în coajă (coaji). Se scurg (S-astricoară) de (di) apă și se curăță (s-cură) de coajă. 3 ouă (oauă) se spală și se trec (s-trec) prin jet de apă rece. 50 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 500 grame de telemea (cash) se introduce (s-bagă) într-un vas cu apă rece pentru desărare (ta să-i fugă sarea). Apoi (Deapoea) se scoate (s-ascoati) din (dit) apă, se pune pe o (ună) sită și se lasă până se scurge bine (ghini) de apă. 250 grame de pastă de tomate (balionu) se diluează cu 100 ml de supă. 50 grame de pătrunjel verde (veardi) se curăță, se spală și se taie (s-talji) mărunt (minutu).

Într-un vas se toarnă (s-toarnă) supa, pasta de tomate dizolvată, 1 gram de piper (chiper) măcinat , 25 grame de foi (frăndză) de dafin și 10 grame de sare (sari). Se fierbe (S-hiarbi) 15 minute după (dupu) care (cari) se adaugă (s-adavgă) 40 grame de zahăr (zahare) și făina dizolvată în 100 ml de apă și se continua amestecarea. Când sosul este (easti) gata (etim) se ține (s-tsăni) la cald. Cartofii și telemeaua se toacă (s-toacă / s-matsină) cu mașina (machina), se frământă (s-frimită) cu jumătate (giumitati) din cantitatea de făină, ouă și piper. Compoziția ce (tsi) s-a obținut (s-adră) se porționează (s-talji) și se modelează (s-adară) cu făină în formă de chiftele (topci) care se prăjesc (s-tsărgăsescu) în (tu) ulei (untulemnu). După prăjire (tsărgăseari) peste (pisti) ele (eali) se strecoară sosul cald..

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau farfurie (cinii) cu pătrunjel deasupra (pisupră). Se servește cald.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 120 grame de chifteluțe și 100 grame de sos are o valoare nutritive de 476 kcalorii.

73)Topci di combari shi spanac - Chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac

3 kg de cartofi (combari), se spală (s-aspeală), se pun (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în apă și sare (sari), se scurg (s-astricoară), se răcesc (s-arătsescu), se curăță (s-cură) de (di) coajă (coaji) și se trec (s-trec) prin (prit) mașina de tocat (machina di tocari / mătsinari). 2,5 kg de spanac se curăță, se spală în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api) și se opărește (s-upăreashti) în apă clocotită (undată) cu sare. După ce fierbe vreo (vără) 15 minute, se scurge și se răcește (s-arătseashti). 3 ouă (oauă) se spală.

Cartofii se frământă (s-frimită) cu 500 grame de făină (fărină) și se formează (s-adară) chifteluțele (topcili). Într-un vas cu 200 ml ulei (untulemnu) înfierbântat (upăritu) se prăjesc (s-tsărgăsescu) chifteluțele până (pănă) se rumenesc (s-arushescu) pe (pi) ambele (doauăli) părți (părtsă). Spanacul se toacă (s-toacă) prin mașina de tocat și se prepară (s-adară) un piureu cu 150 grame de unt (umtu), 500 ml lapte (lapti), făină, 1 grame de piper (chiper) și ¼ gram de nucșoară.Se potrivește (S-andreadzi) cu 30 grame de sare, după care se mănâncă (s-măcă) cu unt topit (tuchit), garnitură la chifteluțele de cartofi.

Se servesc pe platou sau (ică) pe farfurie (cinii) chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac.

Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 grame chifteluțe și 150 grame de piureu ar eo valoare nutritive de 877 kcalorii.

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 32-33, 54-55.

Totna ntreapã dado
La shopatu cãnd negu
Un gioni' nj iasi' n cali
Nu shtiu tsi sã' i dzãcu
In fiecare zi mama
La apa când mă duc
Un flăcău îmi iese în cale
Nu ştiu ce să-i zic

Refren - Refren
Crechi gione, crechi
Crechi shi' plãscãnea
Dada la tini, gione
Nu va sã' nj mi da
Crapi, flăcăule, crapi
Si chiar de-ai pocni
Mama la tine baiatule
Nu vrea să mă dea

I' nj caftã dit ghium apã
Dado ta sã' shi bea
Tsi sã' i dzãcu lea dado
Inima va' nj ia
Apa din ulcior imi cere
Ca sa-i dau sa bea
Ce să-i spun eu mama mea
Inima mi-o va fura

Refren - Refren

Di cãndu' nj iasi' n cali
Laii dada mea
Ghiumili' nj si par ma greali
Greauã' i inima
De când îmi iese cale
Of mama mea
Grele-mi par ulcioarele
Grea si inima


Refren - Refren

SURSA

giony, Aurelia Caranicu & Ianula Gheorghe - Crechi gione, crèchi, ”giony”, Versuri, 17 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/aurelia-caranicu---ianula-gheorghe---crechi-gione-crechi/599 (Audio)