Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » D » Items filtered by date: Ianuarie 2012
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Ianuarie 2012

Texte aromâne 24: KOLIŢAS AθANASIOS

Miercuri, 11 Ianuarie 2012 17:46

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Aθanasios,  de 40 de ani, cărăuş, absolvent al şcolii generale în lima greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Azî tahina amînai s-mi scolŭ. Earamŭ nîheamî lăndzitŭ. Mi sculai, ń-avea mul’ari-mea ĉai etimî (1), bii ş-mi teşŭ pali (2) tu crivati (3). Iia feaţi mîcarea, ari, scutură, mini mi teşŭ pi crivati. Earamŭ multŭ h’ivritŭ. Ń-arucă dauî cupi. Ti prăndzŭ dapoia nî gri s-mîcămŭ. Avea dîratî mîcarea etimî. Mîcămŭ ş-mi teşŭ pali. Il’ dzăşŭ s-bagî heamî magnitofonu: - S-avdemŭ vărŭ cănticŭ, mul’ari! Mini estŭ heamî meracli (4), m-arîsestŭ (5) multŭ căntiţi. Bîgă vărî dau caseti aco, avdzei căntiţi, durńii heamî. Seara dapoia avea adîratî ţina. Nî sculămŭ, mîcămŭ aco, mîcămŭ păni tuţĭ. Iia adună. Mini mi teşŭ pi crivati pali, adună misalea, lo pheatili, ari. Stîtumŭ ş-vidzumŭ tileorosi (6) dapoia, pînî trîcutî oara. S-sculă şi iia aştiră pi crivăţĭ, s-bîgarî ş-alanţi aco n-casî, fumeal’a tutî, nî bîgămŭ.

(1)etimî adj. f. ''pregătită'' < gr.ετοιμη

(2)pali adv. ''din nou'' < gr.παλι

(3)crivati s.f. ''pat'' < gr.κρεβατι

(4)meracli ''căruia îi place să facă şi să aibă lucruri frumoase, bune'' < gr.μερακλης

(5)m-arîsestŭ vb. IV, ind. prez. pers.I sg. ''îmi place'' < gr.μου αρεσει

(6)tileorasi s.f. ''televizor'' < gr.τηλεορασε


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: lăndzitŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Azi dimineaţă m-am sculat mai târziu. Eram puţin bolnav. Mă sculai, îmi pregătise nevastă-mea ceai, băui şi mă întinsei din nou pe pat. Ea făcu mâncarea, mătură, scutură, eu mă întinsei pe pat. Aveam febră. Îmi puse vreo două ventuze.  La prânz mă  chemă să mâncăm. Pregătise mâncarea. Am mâncat şi mă întinsei din nou.. Îi zisei să pună puţin magnetofonu: - Să ascultăm vreun cântec, nevastă!‘’ Îmi plac lucrurile frumoase, îmi place mult muzica. Puse vreo două casete, ascultai muzică, dormii puţin. Seara apoi pregătise cina. Ne-am sculat, am mâncat, am mâncat pâine toţi. Ea a strâns. Eu mă întinsei pe pat din nou, strânse masa, luă farfuriile, mătură. Ne uitarăm la televizor apoi, până trecu timpul. Se sculă ea şi pregăti paturile, se culcară şi ceilalţi în casă, toată familia, ne culcarăm.’’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 41.

Texte aromâne 23: KOLIŢAS AθANASIOS

Marţi, 10 Ianuarie 2012 17:16

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Aθanasios,  de 40 de ani, cărăuş, absolvent al şcolii generale în lima greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Aco la lucurŭ iu lucramŭ, unî dzuuî mi muşcă unî nîpărticî di ĉiĉorŭ. Nu aduќii cum mi muşcă. Di căndŭ scîpai di lucurŭ, mini neşi la cîlivî, ahurhi ĉiĉorŭ ta s-umflî şi s-lăi. Dzăsirî alanţi aco, soţĭ: - Ţi pîţăşi la ĉiĉorŭ? – Ma ţi s-pîţăi? dzăşŭ mini. – Nacî ti muşcă vărî nîpărticî? Mi sculai s-negu  aco dapoia di vidzui nîpărtica, ţi eara nîpărticî praγmatica (1). U vîtîmai nîpărtica, neşu la cîlivî, luarî acoţi unî cîsturî, tîl’arî soţil’ĭ aco iu ń-avea muşcată nîpărtica, u ligămŭ dapoia ĉiĉorŭ tutŭ, ş-fudzea săndzi. Earam diparti di hoarî. Γeatru (2) nu-aveamŭ eara multŭ diparti. Eara dauî săţi. Mi lo unŭ soţŭ, mi bîgă cavali pi calŭ, neasimŭ tu  unî hoarî aco. Neasimŭ acoţi, aflăm γeatru. Ń-u-l vidzu γeatru ĉiĉorŭ. Ń-dzăsi: - Iţĭ s-faţĭ tora,afu l-u-ai tîl’atî ş-l-u-ai ligatî, ai ţ-facŭ unî enesi (3). Ńĭ feaţi unî nesi aco. Neasimŭ pali la lucurŭ. Stîtui unî stîmănî cu ĉiĉorŭ umflatŭ. S-disuflă ĉiĉorŭ, nu lucramŭ, s-disuflă ĉiĉorŭ dapoia şi ahurhii pali lucurŭ, s-lucredzŭ.
(1) praγmatica adv. ‘’într-adevăr, adevărat’’ < gr. πραγματικα
(2) Γeatru s.m. ‘’doctor’’ < gr. γιατρος
(3) enesi s.f. ‘’injecţie’’ < gr. ενεση


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Acolo unde lucram, într-o zi m-a muşcat o viperă de picior. Nu simţii când mă muşcă. Când am terminat treaba, am mers la colibă, începu piciorul să se umfle şi să se înnegrească. Ziseră ceilalţi colegi: - Ce-ai păţit la picior? – Dar ce să fi păţit? zisei eu. – Nu cumva te-a muşcat vreo viperă? Mă sculai să merg apoi şi văzui vipera, care era într-adevăr o viperă. Am omorât vipera, am mers la colibă, luară colegii un briceag, tăiară locul unde mă muşcase vipera, am legat apoi tot piciorul, curgea sânge. Eram departe de sat. Doctor nu aveam, era foarte departe. Erau două ore. Mă luă un coleg, mă urcă pe cal, merserăm într-un sat. Merserăm acolo, găsirăm doctor. Îmi văzu doctoral piciorul. Îmi zise: - Orice ai face acum, dacă ai tăiat şi ai legat locul muşcăturii, hai să-ţi fac o injecţie. Îmi făcu o injecţie. Merserăm din nou la lucru. Stătui o săptămână cu piciorul umflat. Se dezumflă piciorul, nu lucram, se dezumflă piciorul apoi şi începui din nou munca, să lucrez.’’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 40.

Texte aromâne 22: KOLIŢAS AθANASIOS

Luni, 09 Ianuarie 2012 16:33

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Aθanasios,  de 40 de ani, cărăuş, absolvent al şcolii generale în lima greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Mini estŭ cîrvînarŭ, mi ashulisestŭ (2) cu lucuru aţelŭ. Amŭ ţinţi cal’ĭ. Mi scolŭ primveara cu parei (3), cu soţĭ, nidzemŭ acîţîmŭ lucurŭ, s-avemŭ di veara tutî. Afu va s-acîţămŭ lucurŭ, cu paréea ţi avemŭ, va ni luomŭ cal’i, va s-luomŭ unŭ aftuќinatŭ, va s-bîgămŭ cal’I nuntu, va nidzemŭ tu locŭ ţi avemŭ acîţatî lucurŭ. Va nidzemŭ acoţi, va –sfîţemŭ cîlivi, va s-fîţemŭ căl’urili va li timîsim (4) aţeali tuti lucrili, ş-va s-intrăm  nuntu sî lucrăm. Nî sculămŭ tahina, nidzemŭ luomŭ cail’I pareea tutî, nidzemŭ nuntu tu pîduri,purtăm leamili, aduţimŭ unî cali dauî, s-fîţemŭ s-nidzemŭ dapoia s-fiţemŭ culaţio (5), vărî sati. Nî sculămŭ dapoia, lucrămŭ pali, pînî prăndzŭ. Nidzemŭ la cîlivi, siliģimŭ cal’i, bîgăm apî, fîţemŭ mîcarea, mîcăm ş-ni tindem dau-trei săţĭ di prăndzŭ, stămŭ. Ti mirindi, ni sculămŭ pali, nidzemŭ lucrămŭ pînî seara tu optuli-optili disŭ oara. Siliģimŭ dapoia cal’il’i di pascŭ noaptea, noi nidzemŭ la cîlivi, acoţi mîcăm, ş-durńimŭ. Aţa erγolavii (6) noi fîţemŭ trei-patru meşi veara. Dapoia toamna căndu scîpămŭ, γinimŭ acasî, aduţemŭ leami acasî. Ţi vrem s-fîţemŭ aoaţi vărî dauî agîri ţi avemŭ ş-u triţemŭ bana aşeţĭ.

(2) mi ashulisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a se ocupa’’ < gr. ασχολουμαι
(3) pareeî s.f. ‘’companie’’ < gr. παρεα
(4) timîsim  vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; tîmîsestu < gr. ετοιμαζει
(5) culaţio s.n. ‘’micul dejun’’ < gr. Κολατσι < it. collazione
(6) erγolavii ‘’antrepriză’’ < gr. εργολαβοι


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: nidzemŭ


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Eu sunt cărăuş, mă ocup cu treaba asta. Am cinci cai. Mă pregătesc primăvara cu echipa, cu tovarăşii de lucru, mergem să începem lucrul, să avem pentru toată vara. Când începem lucrul, cu echipa noastră, luăm caii, luăm o maşină, punem caii înăuntru, mergem la locul unde am început lucrul. Mergem acolo, construim colibe, facem drumurile, pregătim toate acele lucruri şi intrăm înăuntru să lucrăm. Ne sculăm dimineaţa, toată echipa ia caii, mergem în pădure, cărăm lemne, facem un drum-două, pregătim apoi micul dejun, vreo oră. Ne pregătim apoi, lucrăm iară, până la prânz. Mergem la colibe, slobozim caii, punem apă, pregătim mâncarea, mâncăm şi ne întindem două-trei ceasuri la prânz, ne odihnim. La chindie, ne sculăm din nou, mergem să lucrăm pînă la ora opt. Slobozim apoi caii ca să pască noaptea,noi mergem la colibe, acolo mâncăm şi dormim. Aşa lucrăm trei-patru luni vara. Apoi toamna când terminăm, venim acasă, aducem lemne acasă. Lucrăm aici lotul de pământ pe care îl avem şi trecem viaţa aşa.‘’


SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 39-40.

Texte aromâne 21: KOLIŢA VANGHELA

Duminică, 08 Ianuarie 2012 18:05

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî mul’ari, tahina lo γumaru (1) s-neagî la moarî. Aco eara greauî mul’area. Neasi la moarî u acîţară ponĭ (2). U feaţi feata n-cali. U lasî tişĭ aco feata, nu u lo. Fudzi, neasi la moarî mul’area. Treaţi lilecu (3), u arîќaşti n-gură feata. U dusi tu ful’auî (4). U dusi tu ful’auî, u mutrea, u acriscu, u feaţi mari. Si ќiptina iia. Dapoia-i kîdzurî peril’ĭ, peril’ĭ eara ca di hrisafi (5), kîdzurî tu apî. Dusi fiĉoru al vasil’é s-adapî calu. Nu bea calu apî: - Ţi nu bea apî calu? Ţi nu bea? Mutrea cît-aua, mutrea cît aco, ţiva dipŭ. Feaţi capu-n-susŭ, cînd veadi feata! Vidzu feata analtŭ, u arîsi (6), eara muşatî feata, a vasil’élu. Neadzi acasî, dzăsi a mă-sa: - Dado, aşe şi aşe, mini vidzui unî featî pi lefcî (7). – U! featî pi lefcî! Ţi feastî pi lefcî?! – Voi s-u l’au nveastî. Cum s-u dipunămŭ d-aco s-u l’au? – Va neagî dada s-bagî cîzanea, dzăsi, ş-nu va s-u bagŭ aşe cîzanea, va s-u bagŭ al’umtrea cîzanea, ta s-dipunî feata. Nidzea, u bîga czanea iia. Nidzea feata şi-l’ dziţea: - Aşe, tetă, cîzanea. U bîga aşe ca napoi. Dă, dă tutî dzua pînî dipună feata. Dipunea feata dapoia, u bîga cîzanea al’os (1). U bagî ambara ş-γini fiĉoru al vasil’é, u arќaşti feata. H’il’-su u lo feata. U lo feata, feaţirî numtî, s-curunarî, ş-bînarî el’ĭ dadunŭ.


(1) γumaru s.n. ’’măgar’’ < gr. γουμάρι
(2) ponĭ s.n. ‘’durere’’< gr. πονος
(3) lilecu s.m. ‘’barză’’ < gr. λελεκι
(4) ful’auî s.f. ‘’cuib, culcuş’’ < gr. φωλια
(5) hrisafi s.f. ‘’fir de auru; auriu’’ < gr. χρυσαφι
(6) arîsi vb. IV, pf. s., pers. III sg; arîsestu < gr. αρεσε
(7) lefcî s.f. ‘’plop’’ < gr. λευκα
(1) al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλιως


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’ Era o femeie, dimineaţa luă măgarul ca să meargă la moară. Femeia era gravidă. Merse la moară, o apucară durerile facerii. Născu fata în drum. Nu o luă. Plecă,merse la moară femeia. Trece barza, apucă fata cu cu ciocul. O duse la cuib. O duse la cuib, o îngrijea, o crescu, se făcu mare. Se pieptăna fata. Apoi îi căzură fire de păr, firele de păr erau aurite, căzură în apă. Se duse fiul regelui să adape calul. Calul nu vroia să bea apă: - De ce nu bea calul? De  ce nu bea? Se uită încolo, se uită încoace, nimic. Când ridică capul în sus, văzu fata! Văzu fata sus, o plăcu, era frumoasă fata. Merse acasă, îi zise maică-sii: - Mamă, aşa şi aşa, văzui o fată în plop. – O! fată pe plop! Ce fată în plop?!  - Vreau s-o iau de nevastă. Cum s-o coborâm de acolo ca s-o iau? – Va merge mama  să pună cazanul, voi pune cazanul, ca să coboare fata. Merse, puse ea cazanul. Mergea fata şi-i zicea: - Aşa, mătuşă, cazanul. Îl punea aşa înapoi. Dă, dă toată ziua până coborî fata. Cobora fata apoi, puse cazanul altfel. Îl puse cum trebuie şi veni fiul regelui şi o trase pe fată. Fiul ei o luă pe fată. Luă fata, făcură nuntă, se cununară, şi trăiră împreună.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 38-39.

Texte aromâne 20: KOLIŢA VANGHELA

Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 19:09

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Ncîrcăm di aoaţi... Vińi papu, ncîrcă d-aoaţi ş-neasim la oi, n-ascundemŭ di γermanadzi, stîteamŭ aco, dzăsirî cî va z-γinî γermanadzil’i. Feaţi papu heamî kîlivî di posti (4), stîteamŭ aco nuntŭ. Tunsimŭ, lai lăna, u scîrmînai, u fîţeamu tu ќaptińĭ cu soacrî-mea dauli. Muldzeam oili, ќigamŭ laptili, fîţeamŭ caşŭ, stîtumŭ văru mesŭ aco, dapoia di-aco, ncîrcăm di-aco, neasim m-Paδia, tu munti. Neasimŭ Paδia aco dapoia discîrcămŭ, bîgai arii cîliva, bîgai strańili tu cîlivî cu soacrî-mea, stîteam Paδia tu munti.

(4) posti s.f. ‘’par de lemn’’ (pari înfăşuraţi în paie)


Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: γermanadzi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Am încărcat animalele de povară aici… Veni bunicul, am încărcat şi merserăm la oi, ne ascundeam de germane, stăteam acolo, se zicea că vor veni germanii. Făcu bunicul o colibă din pari de lemn înfăşuraţi în paie, stăteam înăuntru. Tunserăm oile, spălai lâna, o scărmănai, o lucram cu pieptenele cu soacră-mea. Mulgeam oile, închegam laptele, făceam caş, stăturăm vreo lună acolo, apoi de acolo, încărcăm acolo, merserăm la Padia, pe munte. Merserăm la Padia, acolo apoi descărcarăm, începui să mătur coliba, pusei hainele în colibă cu soacră-mea, stăteam la Padia pe munte.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 19: KOLIŢA VANGHELA

Vineri, 06 Ianuarie 2012 18:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi sculai, mi duşŭ la oi, ta s-muldzemŭ oili. Li scoasimŭ di tu mandrî, li bîgămŭ  tu turăşti, luomŭ gîleata, u luomŭ tiniќelŭ şi li muldzemŭ cu papu. Mini dîdeamŭ, ş-papu muldzea. Li mulsimŭ, adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ, lu spindzurămŭ pi iapî. Lai găţeţili, li bîgai tu θesi (2), luai iapa di mănî, ş-fudzii. Imnai vărî sati cu iapa, u duşu laptili la γalatălŭ (3), u numirai. Di aco vińŭ acasă. Upurii tiniќadzili, li lai, li bîgai aco, mîcai heamî păni, stîtui heamî s-mi discurmŭ. Dapoia luai nîpoi iapa, tiniќadzili nîpoi. Ş-mi duşŭ la oi, s-muldzimŭ pali oili. Adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ,li spindzurai pi iapî, luai iapa di mănî şi vińŭ la γalatălŭ, u numirai, vińŭ acasî, lai tiniќadzili, ş-dapoia li bîgai aco.


(2) tu θesi ‘’la loc’’ < gr. θεση
(3) γalatu s.m. ‘’lăptar’’ < gr. γαλατος


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: muldzemŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă sculai, mă dusei la oi, ca să mulgem oile. Le scoaserăm din adăpostul de iarnă, le băgarăm în târlă, luarăm găleata, luarăm vasele de tinichea şi le mulgem cu bunicul. Eu dădeam, şi bunicul mulgea. Le-am muls, am vărsat laptele în vasele de tinichea, le-am urcat pe iapă. Spălai găleţile, le pusei la loc, luai iapa cu mâna şi plecai. Am mers  vreo oră cu iapa, dusei laptele la lăptar, îl cântării. De acolo venii acasă. Am pus vasele de tinichea în apă fierbinte, le spălai, le băgai acolo, mâncai puţină pâine, stătui puţin să mă odihnesc.  Apoi luai iarăşi iapa, iarăşi vasele de tinichea. Şi mă dusei la oi, să mulgem iarăşi oile. Vărsarăm laptele în vasele de tinichea, le urcarăm pe iapă, luai iapa cu mâna şi mersei la lăptar, îl cântării, venii acasă, spălai vasele de tinichea şi apoile pusei acolo.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 18: KOLIŢA VANGHELA

Joi, 05 Ianuarie 2012 17:02

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi scolŭ tahina, mi lau tu faţî, facŭ heamî ţeai, bem doili cu papu. Dapoia stăm, nidzem la soba; bagŭ dau ĺami n-focŭ, bagî nveasta mîcarea, mîcăm, stăm mpadi, nî ngîldzămŭ, luomŭ unŭ somŭ, nî bîgămŭ heamî. Ai, nî sculăm pali (1), ntuńaricî. Dapoia ini ţina, mîcăm, nîpoi nî bîgămŭ, stăm heamî di oarî.


(1)pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. Πάλι

Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă scol dimineaţa, mă spăl pe faţă, fac puţin ceai, bem amândoicu bunicul. Apoi stăm, mergem la sobă; punem două lemne în foc, pune nora masa, mâncăm, stăm jos, ne încălzim, ne culcăm, dormim puţin. Hai, ne sculăm din nou, se întunecă. Apoi vine cine, mâncăm, ne culcăm din nou, stăm puţin.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 17: KOKKA VASILIKI

Miercuri, 04 Ianuarie 2012 18:17

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţia fost Kokka Vasiliki, de 55 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî icuγenii (1), avea ţinţĭ feati. Stîtea stinuhursitŭ (2) elŭ. Şi dzăsi sor-sa: - Caţe stai stinuhursitŭ? – E voi pitriţeţĭ fiĉorĭ fandarĭ (3), mini nu-amŭ. Dapoia stai stinuhursitŭ? – Ţi s-facŭ?
Dusirî featili ş-dzăsirî: - Caţe, tati, stai stinuhursitŭ? – Ei, duńaua pitrecu fandarĭ, h’il’e, şi mini nu amŭ s-pitrecŭ fiĉorĭ fandarĭ.
S-dusi ma marea: - Ţi vreu tini? Dzăsi. Nidzem noi, dzăsi. –M-cai va neagî di voi dauli? Şi s-lua eli ţinţili cai s-neagî, unî, altă. Işerî nafaorî dapoia la soari. Dzîţea: - Soari, soari, sufrîndzeanî, cai I ma muşatî di noi? Şi dzăsi: - Ma ńica. Dzăsi prota (4), dzăsi δeftera (5) tu iδγiu (6), dzăsi alantî ma ńica. Sî scoalî ma ńica, neasi fandarŭ. Ipiriţeaşti (7) fandarŭ, feaţi doi ańi, cum fîţea fandaril’ĭ. Nu puturî s-o adukeascî cî eara featî. Teleftea (8) dapoia dipŭ, dusirî la unî fîntînî s-bea apî, teleftea di tuţĭ fandaril’ĭ, teleftea. Aco iu dusirî s-bea apî ş-dzăsi iia: - Amŭ doi ańi di dzăli fandarŭ, dzăsi, mi adukitŭ văru dzăsi ţi estŭ? dzăsi. – Nu ti adukimŭ, dzăsirî el’ĭ aoaţi. – Mini estŭ featî, dzăsi. Sî aleabidî gudalaga fandaril’ĭ s-u ducî ndzeanî la luhaγolu (9) ndzeanî. Dzăsi: - Aua ţi aveai, fandari, adukişi ţiva? dzăsi. – Nu adukii, dzăsi. – Ma aua easti unî featî, dzăsi. – Cai li dzăţi aţeali? dzăsi. – Feata, dzăsi. U aducŭ aco, cănd u veadi luhaγolu spusi iia cî: - Estŭ featî. Şi u luarî şi u dusirî casî dapoia şi u siliģirî.


(1) icuγenii s.f. ‘’familie’’ < gr. οικογενεια
(2) stinuhursitŭ adj. m. ‘’supărat’’ < gr. στεναχωρημενος
(3) fandaru s.m. ‘’soldat’’ < gr. φανταρο
(4) prota num. ord. f. ‘’prima’’ < gr. πρωτη
(5) δeftera num. ord. f. ‘’a doua’’< gr. δευτερο
(6) tu iδγiu pron. ‘’acelaşi’’ < gr. το ιδιο
(7) Ipiriţeaşti vb. IV, ind. prez., pers. III sg.; ipiriţescu< gr. υπηρετεί
(8) Teleftea adj. f. ‘’ultima’’ < gr. τελευταια
(9) luhaγo ‘’sergent’’ < gr. λοχαγος


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Era o familie cu cinci fete. Tatăl era supărat. Şi zise soră-sa: - De ce stai supărat? – Ei, voi  trimiteţi băieţi în armată, eu nu am. – De aceea stai supărat? – Ce să fac?
Merseră fetele şi ziseră: - De ce stai, tată, supărat? – Ei, lumea trimite băieţi în armată, fată, şi eu nu am băieţi să-i trimit în armată.
Se duse fata cea mare: - Ce vrei tu? zise. Mergem noi, zise. Ei, cine va merge dintre voi două? Şi începură să discute cele cinci fete cine să meargă, una, cealaltă. Ieşiră afară la soare. Ziceau: - Soare, soare, sprâncenat, care e mai frumoasă dintre noi? – Cea mică. Zise cea mare, zise a doua la fel, zise cea mică.  Se pregăti fata cea mică, merse în armată. Face armata, face doi ani, cum făceau militarii. Nu au reuşit să-şi dea seama că era fată. În cele din urmă, merseră la o fântână să bea apă, ultima dintre toţi soldaţii, ultima. Acolo unde se duseră să bea apă zise ea: - Au trecut doi ani de când sunt militar, şi-a dat seama cineva ce sunt? – Nu ne-am dat seama, ziseră ei aici. – Eu sunt fată, zise. Se repeziră iute soldaţii s-o ducă sus la sergent. Zise: - Ai observat ceva la soldaţi? – Nu, zise. – Dar aici este o fată, zise. – Cine zice asta? – Fata, zise. O duc acolo, când o văzu sergentul spuse ea că: - Sunt fată. Şi o luară şi o duseră acasă apoi şi o lăsară la vatră.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 36.

Texte aromâne 16: KOKKA VASILIKI

Marţi, 03 Ianuarie 2012 12:44

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokka Vasiliki, de 55 de ani, neştiutoarea de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî dadî cu ţinţi feati. Nu u mutrea vărŭ dipŭ. Lîndzidă mîrat, lîndzidî. Pitreaţi hîbari ali mari. Dzăsi: Ai, h’ill’e, s-mi mutreştĭ. – Nu aδγisestu (1) mini, cî voi s-fîrîmitŭ, s-facŭ pitî, am crîpîtorŭ. – U! h’il’e, sî s-toarî cîpîşterea pi suprî şi crîpitoru priĝos. S-feaţi broască. Dapoia neadzi nîpărtica. Pitreaţi hîbari pi nîpărtica: - Ai, h’il’I, s-mi mutreştĭ. Ş-dzăsi: - A-pa-pa! Nu ti mutrestŭ mini tini. – U! caţe, a (2) h’il’e? – C-aşeţĭ. U! h’il’e, s-ti faţĭ nîpărticî ţi s-ti veadî duńeaua şi s-lîhtîrseascî (3). Dapoia pitreaţi hîbari ali maramangî (4). Neadzi maramanga, dzăsi: - Ai, h’il’e, s-mi mutreştĭ, dzăsi. – Nu ti mutrestŭ, dzăsi, cî voi s-ordzŭ, voi s-ş ţasŭ. – U! s-ordzĭ, s-ordzĭ, ş-duńeaua s-u aspargî. Easti pangŭ maramanga. Dusi dapoia pitreaţi hîbari, neadzi alģina. Neasi hîbari alģina, neadzi alģina aco, feaţi ĉai aco a mă-a, u lă, u mutri, dzăsi:  - A, h’il’e, tutî efhiia (5) tini s-u ai. Cu tini sî ngroapî duńeaua, cu tini s-pîteadzî. Ţearî scotŭ. Dapoia neadzi hiliδona (6), neadzi hiliδona, u mutri hiliδona, u alîxi (7), u mutri şi dzăsi: - S-ti faţĭ hiliδonî, s-treţĭ di crîpîtura di uşi, dzăsi.


(1) nu aδγisestu vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a nu avea timp’’ < gr. αδειάζυ
(2) a (=lea, în alte graiuri) interj. de adresare folosită de femei pt femei
(3) s-lîhtîrseascî vb. IV, ind. prez., pers. III sg.; mi lîhtîărsestu ‘’a se speria’’< gr. λαχταρ
(4) maramangî s.f. ‘’păianjen’’ < alb. ’marimage’ (v. DDA, unde cuvîntul este considerat greşit masculin; variantele marimagă, marimangă sînt însă feminine)
(5) efhii s.f . ‘’urare’’ < gr. ευχη
(6) hiliδonî s.f. ‘’rîndunică’’ < gr. χελιδονι
(7) alîxi vb. IV, pf. s., pers. III sg.; alîxestu ‘’a schimba’’< gr. αλλαγω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit*o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Era o mamă cu cinci fete. Nu avea nimeni grijă de ea. Era bolnavă săraca, bolnavă. Îi dă de veste fetei celei mari. Zise: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. - Nu am timp, că trebui e să frământ aluatul, să fac plăcintă, am crîpîtoru. – A! fato întoarce covata în sus şi crîpitoru în jos.  Se făcu broască. Apoi merse năpîrca. Trimise veste năpîrcii: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. Şi zise: - A-pa-pa! Nu te îngrijesc eu! – A! de ce, tu fată? – C-aşa. – A! fato, să te faci năpîrcă, să te vadă oamenii şi să se sperie. Apoi trimise veste păianjeniţei. Merse păianjeniţa, zise: - Hai fată, să mă îngrijeşti, zise. – Nu te îngrijesc, zise, că trebuie să urzesc, să ţes. - A! să urzeşti, să urzeşti şi oamenii să ţi-o strice. Este păianjen păianjenul. Apoi trimise veste, merse albino. Veni vestea la labină, merse albino acolo, făcu ceai maică-sii, o spălă, o îngriji, zise:  - A! fato, urările toate pentru tine să fie, zise. Cu tine se îngroapă oamenii, cu tine se botează. Lumânare scot. Apoi merge rândunica, merge rândunica, o îngriji rândunica, o schimbă, o îngriji şi zise: - Să te faci rândunică, să treci prin crăpătura de la uşă, zise.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 35.

Texte aromâne 15: KOKKAS HRISTOS

Luni, 02 Ianuarie 2012 11:55

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, mecanic auto, absolvent al şcolii generale şi al şcolii de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Tahina ţi mi scolŭ, negŭ la lucurŭ. La lucurŭ aco, lucurŭ a melŭ easti s-facŭ aftukinati (4), am garazea (5) a meauî, am mult lucurŭ ş-am ş-fiĉorĭ aco ţi mi-aĝutî şi-l’ pultestŭ. Γin pilaţi (6), altŭ dzăţi, unu-ń-dzăsi nu lucra carbirateru (7); u luai mini, u scoşŭ di pi amaxi (8) analtŭ, scoşŭ cîpaka di pi suprî, scoşŭ jigleri (9) ţi ari nuntu carbirateru, caθarsii cu vimtu, li fisixii (10), li bîgai pali, u ligai cîpaka, u bîgai analtŭ pi aftukinatŭ, u bîgai bros (11), lucra, endaxi (1). Feaţimŭ ş-δukimii (2) ş-voltî, pulti pilatu, ş-fudzi. Un altŭ pali vrea servis. La servis fiţem multi lucrurĭ: scutemŭ buziili, platinili, li alîximŭ, scutemŭ untulemŭ, scutemŭ frenili, scutemŭ tacăkili, li-alîximŭ, fîţemŭ exaerusi (3), bîgămŭ lastiţli pali analtŭ, ş-fudzi aftukinatu. Un altŭ pali nu-I bîgă tahititî (4), ş-aftukinatu nu fudzea, eara δisculŭ aţelŭ hridzui multî oarî sî stă la garazi aco di vrea  s-dipunî sîsmanu, lomŭ cl’eili aco mini ş- fiĉoril’I u dipunămŭ, alîximŭ δiscu, bîgăm pali analtŭ, u feaţimŭ ndaxi, nî pulti pilatu, fharisto (5) multŭ, eara ş-xenŭ. Scîpă şi aţelŭ. Un altŭ pali vrea riθmisiri (6) cu ilectronico (7) ingefalu (8), u bîgai aco, bîgai caloδiu (9) analtŭ, mutrimŭ pi aua, mutrimŭ di aco, vidzumŭ cî un caloδiu nu dîdea bunî revmî (10), fîţea δiacopii (11) aftukinatu. Alîximŭ caloδiu şi eara indaxi aftukinatu, di aţa mi fculiseaşti (12) ilectronico ingefalu, cî aflu vlavili (13) ma aγońa di ţi va li aflamŭ mini singur.

(4) aftukinatu s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητο
(5) garazî s.f. ‘’atelier de reparat maşini’’< gr. γοαραζι
(6) pilatu s.m. ‘’client’’ < gr. πελατης
(7) carbirateru s.n. ‘’carburator’’ < gr. καρμπυρατερ
(8) amaxi s.f. ‘’maşină’’ < gr. αμαξι
(9) jigleri s.f. ‘’jigler’’ < gr. ζιγκλερ
(10) fisixii vb.IV, pf. s., pers. I sg.; fisixestu ‘’a sufla’’< gr. φυσαει
(11) bîgai bros ‘’am făcut să funcţioneze (maşina)’’ < ar. bîgai + gr. εμπρος
(1) endaxi adv. ‘’în ordine’’< gr. ενταξει
(2) δukimii s.f. ‘’încercare’’ < gr. δοκιμη
(3) exaerusi s.f. ‘’gazeificare’’ < gr. εξαερωση
(4) tahititî s.f. ‘’viteză’’ < gr. ταχυτητα
(5) fharisto vb.(gr.) ‘’mulţumesc’’ < gr. ευχαριστω
(6) riθmisiri s.f. ‘’reglare’’ < gr. ρυθμισε
(7) ilectronico adj. m. ‘’electronic’’ < gr. ηλεκτρονικ
(8) ingefalu s.m. ‘’creier’’ < gr. εγκεφαλος
(9) caloδiu s.n. ‘’cablu’’ < gr. καλωδιο
(10) revmî s.f. ‘’curent electric’’< gr. ρεύμα
(11) δiacopii s.f. ‘’întrerupere’’ < gr. διακοπι
(12) mi fculiseaşti vb.IV, unipers. ‘’îmi convine’’< gr. ευκολυνομαι
(13) vlavi s f. ‘’avarie’’ < gr. βλαβη


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Numărul de ordine al notelor se repetă deoarece sunt pe pagini diferite. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăţi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’ Dimineaţa când mă trezesc, merg la muncă. La muncă acolo, treaba mea este să repar automobile, am atelierul meu, am multă treabă şi am băieţi care mă ajută şi-i plătesc. Vin clienţi, altul zice, unul îmi zise nu merge carburatorul; îl luai eu, îl scosei din maşină pe sus, scosei capacul de deasupra, scosei jiglerul din interiorul carburatorului, curăţai cu aer, îl suflai, îl băgai la loc, pusei capacul, îl pusei sus pe automobil, am pornit maşina, mergea, în ordine. Făcurăm ca încercare o plimbare, plăti clientul şi plecă. Un altul iarăşi vroia servis. La servis făcem multe lucruri: scoatem bujiile, platinili, le schimbăm, scoatem uleiul, scoatem frenili, scoatem tacăkili, le schimbăm, facem gazificare, punem elasticele din nou sus şi pleacă automobilul. Un altul iarăşi nu-i băga viteză şi automobilul nu pleca, era discul acela hridzui multă vreme să stea la garaj acolo că vrea să coboare sîsîmanu, luăm cheile acolo eu şi băieţii o coborâm, schimbă discul, pusem din nou sus, aranjarăm totul în ordine, ne plăti clientul, mulţumesc mult, era şi străin. Trecu şi acela. Un altul din nou vrea reglare cu aparatul electronic, o pusei acolo, pusei cablu înalt, cercetarăm aici, cercetarăm acolo, văzurăm că printr-un cablu nu trecea curentul cum trebuie, se oprea maşina. Schimbarăm cablul şi maşina mergea, de aceea îmi place aparatul electronic, că găsesc avariile mai repede decât le găseam eu singur.’’



SURSA
Maria Kokka, Lialiana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, judeţul Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 33-34.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required