Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » A » Displaying items by tag: primar
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: primar

Petru Vulcan, pe numele adevărat Petru Ghinu, s-a născut în satul Târnova din provincia otomană Macedonia, localitate aflată în apropierea oraşului Bitolia (fost Monastir). vulcan-petru


Anul naşterii este discutabil, el însuşi indicând 1869, în timp ce documente găsite după moartea lui indică 1866.


Clasele primare le face în şcoala greacă din satul natal.


Rămâne orfan de ambii părinţi încă din adolescenţă şi în 1880 se mută în România, moment în care îşi schimbă şi numele. Se stabileşte la Hinova, lângă Turnu Severin.


Urmează ’’Liceul Carol I’’ din Craiova şi începe în 1893 cursurile Facultăţii de litere şi filosofie din Bucureşti.


După un an se căsătoreşte cu Ana Rain cu care are cinci copii.


Înainte de a absolvi cursurile instituţiei de învăţământ superior se mută în 1897 la Constanţa, unde lucrează ca funcţionar la prefectura judeţului până la moarte. În judeţul recent alipit noului regat al României îşi va desfăşura activitatea culturală pe două direcţii: promovarea prezenţei româneşti în regiune şi promovarea problemei aromânilor în cadrul mai larg al ţării, unde această chestiune era mai puţin cunoscută.


Scrie în aromână doar volumul de poezii Lilice de la Pind (Flori de la Pind), pe care-l semnează ’’Picurarlu de la Pind’’ (Ciobanul de la Pind).


Volume de poezii publicate în româneşte sunt Zori, Raiana, Pontice. De asemenea, în româneşte publică romanele Dragomir, Armăna, Liliana, Fecioara, Genii Rele, Mizerabilii noştri, Psihologia socială povestirile Anecdote, Snoave, Medgee, Baba Sand, La Bacalaureat, piesele de teatru Asasinarea lui Ştefan Mihăileanu: Dramă originală în 4 acte şi 6 tablouri, Acropolis:Episod naţional al înfrăţirei greco-române: Într-un act, Drama de la Cafeneaua Macedonia, comedia Duelul, autobiografia Icoane de viaţă, note de călătorie Tropaeum Traiani şi Constantinopolul Semilunei: cu 28 de ilustraţiuni în text, cărţile Cauzele scăderei sentimentului religios şi adventismul : În atenţia Sfântului Sinod, Ion Bănescu, fost primar al oraşului Constanţa, Istoricul oraşului Constanţa. A publicat şi numeroase articole de interes cotidian: Biografia mea : Pentru urmaşii şi prietenii ce s'or interesade acel ce va fi dus de veci dintre ei; O polemică interesantă între Petre Grigorescu şi Petre Vulcan, Oameni şi lucruri din Dobrogea (Note şi impresii); Te-am aşteptat : [poezie; Virgil P. Andronescu : profesor, directorul Liceului Particular din Constanţ; Evoluţiune şi regres social în Dobroge, Discurs rostit la înmormântarea lui I. Bănesc, Evoluţiune şi regres social în Dobrogea.


Încă de la sosirea în poarta maritimă a ţării înfiinţează ’’Cercul literar Ovidiu’’, care editează revista ’’Ovidiu’’, ’’prima revistă literară dobrogeană’’ aşa cum o numea el.


În această revistă au publicat articole pe probleme aromâne, dar în română, scriitorii aromâni George Murnu, I. Papaghagi, dr. Şunda, Mia Adam (născută Tacit), Nicolae Batzaria etc. În revistă prezintă romanul Armăna, operă în care descrie caracterul, viaţa, obiceiurile, lupta pentru supravieţuirea limbii a aromânillor din Târnova. De asemenea, în 1903 publică articolul Patriotism artificial, în care critica politica externă românească pentru faptul de a nu fi ajutat revolta aromânilor din Cruşova conduşi de Pitu Guli împotriva stăpânirii otomane.


În 1900 a editat Almanahul Macedo-Român.


La 8 septembrie 1898 înfiinţează biblioteca publică din Constanţa, iar în 1906 editează primul Album Naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, iar în 1914 fondează revista "România de la mare".Îndeplineşte funcţiile de director al "Revistei poporului" şi secretar al Ligii Culturale. Colaborează la 20 de reviste şi ziare: "Familia", "Revista idealistă", "Adevarul", "Dimineaţa", "Lumea nouă", "Epoca', ‘’Dreptatea", "Peninsula Balcanică", "Tribuna Dobrogei", "Românul de la Pind", "Curierul Olteniei", "Poporul","Lumina". În mai 1916 fondează asociaţia ziariştilor constănţeni.


Încetează din viaţă la 4 februarie 1922.


SURSE

***, Petru Vulcan, Personalităţi dobrogene, Biblioteca Judeţeană Constanţa, http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/petru_vulcan.htm

Lascu Stoica, Petru Vulcan-animator al vieţii spirituale din Dobrogea, ‘’România de la Mare’’, nr 2, 1992, p. 16-17

Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri:Dina Cuvata, editura Cartea Aromână, New York, SUA, pp.XII-XIII

 

 

<Text în limba franceză

„Sous les bienveillants auspices de S.M.Imp.le Sultan, notre auguste Souverain, et à l'instar des bienfaits et des faveurs qui l'octroie à tous ses fidèles sujets sans distinction, pour le bénéficie de leur culte et de leur nationalité, les Valaques habitant l'Empire ottoman viennent eux aussi de bénéficier – sur leur humble demande soumise aux pieds du Trône – des mêmes droits civils dont jouissent les autres classes de Ses sujets ottomans non musulmans.

Arsici Sava ( ? – ? Arad, România)

Luni, 01 Octombrie 2012 21:30

Sava Arsici, comerciant și arendaș aromân, a devenit la începutul secolului XIX căpitan orășenesc (primar) al orașului Arad, în epoca în care Banatul se afla în posesia dinastiei imperiale Habsurgice.


La 3/15 noiembrie 1812, S.V. și soția sa Eustahia oferă parterul casei lor (Clădirea cu cap de Căprioară de la sfârșitul secolului XVIII - actuala strada Preparandiei nr. 13) pentru 15 luni ca sediu al Preparandiei – prima școală pedagogică românească.


Condițiile insalubre ale locației determină mutarea provizorie a școlii în „casele mici, scunde, puturoase luate de la neamţu în aranda de către Sava Arsici, în cursul lunii martie 1813”.


Această a doua locaţie a fost dăruita de văduva Eustahia Arsici în vara anului 1824 în calitate de „Casa Fundaţională” spre promovarea “culturii naţiunii valahe”.


Aserţiunea de mai sus se bazează pe datele Serviciului de Carte Funciară, a căror vechime merge până în momentul punerii în aplicare a Patentei imperiale din anul 1853 pentru teritoriul Guvernământului civilo-militar al Ungariei. Ca atare, separarea printr-un gard a casei Arsici de Casa fundaţională, consfinţea despărţirea ( în termeni juridici: ieşirea din indiviziune) unui imobil în alte două distincte, anul 1824 fiind estimat „terminus post quem”.


Istoricul Dan Demsea a analizat monografia primului sediu scrisă de Teodor Botiș în 1922. Suprafaţa iniţială a terenului Casei cu cap de Căprioară fusese mai mare, cuprinzând actualul nr. 15, după cum reiese din Foaia de Carte Funciară de pe acest număr topografic. În lipsa unor date certe, se presupune că S. A. nu numai că a închiriat acest loc din apropierea arătoasei sale locuinţe, ci l-a şi cumpărat, reconstruindu-l empiric în 1817, cel puţin în partea sa dinspre stradă numită azi Preparandia. O reproducere a acestei locaţii se află la pagina 314 a monografiei. Detaliile de construcţie ale hornurilor acestei case probează datarea ei relativ timpurie /anul 1817 mai sus amintit.


În present, fosta clădire a Preparandiei Române este înregistrată pe lista Monumentelor istorice din judeţul Arad, cod AR-II-m-B-00537 (poziţia 213), publicată de Ministerul Culturii şi Cultelor Institutul Naţional al Monumentelor istorice. Clădirea face parte din Ansamblul urban Arad - înregistrat ca monument istoric - cod AR-II-a-B-00477), conform listei anexă la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor. Importanţa clădirii pentru oraş este data de faptul că numele străzii Preparandiei este dat de monument. În 2008 Primăria Municipiului Arad a cumpărat imobilul monument, cu intenţia de a-l reabilita, pentru ca să poată găzdui un muzeu dedicat primei şcoli pedagogice româneşti.

 


SURSA

, ‘’Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad’’, http://www.civar.ro/Preparandia

<Nr. 5045

24 noiembrie 1905

D-lui casier comunal

Loco

Vă înaintăm aci ordonanța de plată nr. ... în sumă de lei 500, ajutor acordat de comuna Constanța familiilor românilo-macedonene din Imperiul Otoman, unde bandele de răzvrătiți jefuiesc și lasă pe drumuri numeroase victime și vă rugăm ca de urgență să luați măsuri pentru trimiterea banilor d-lui Conțescu consul al României la Bitolia, anexînd totodată cuvenitul act justificativ la acea ordonanță prin care să se constate trimiterea și primirea banilor  la destinație.

Primar, <Ion Bănescu>

Arh. St. Constanța, fond Primăria Constanța, dosar 10/1905, f. 45, copie>

 

SURSA

Direcția Generală a Arhivelor Statului din R. S. R., Din tezaurul documentelor dobrogene, București, 1988, pp. 307-308 (nr. 244)

 

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required