Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » DOCUMENTE » A » Displaying items by tag: naționalitate
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: naționalitate

 

<Text în limba franceză

„Sous les bienveillants auspices de S.M.Imp.le Sultan, notre auguste Souverain, et à l'instar des bienfaits et des faveurs qui l'octroie à tous ses fidèles sujets sans distinction, pour le bénéficie de leur culte et de leur nationalité, les Valaques habitant l'Empire ottoman viennent eux aussi de bénéficier – sur leur humble demande soumise aux pieds du Trône – des mêmes droits civils dont jouissent les autres classes de Ses sujets ottomans non musulmans.

În 1994 editura bucureșteană Eminescu publica volumul Lumea la început de veac. Cartea este o culegere a articolelor de presă scrise la începutul secolului XX de omul politic liberal I. G. Duca (1879-1933) pentru ziarul ”Universul” din București și revista ”Viața Românească” din Iași.

În două din aceste articole având ca subiect evenimente de pe scena politică internațională, deputatul Duca a făcut referire și la aromânii din teritoriile deținute încă de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică.


1.)Articolul Criza orientală și România, publicat în 1908 în ”Viața românească”, are ca subiect reinstituirea unui regim politic constituțional la Istanbul de către organizația naționalist-reformatoare a Junilor Turci. Aceste eveniment intern din Imperiul Otoman a avut trei consecințe în plan extern în Peninsula Balcanică: Bulgaria s-a proclamat independentă față de sultanul Abdul-Hamid II (1876-1909), Austro-Ungaria a anexat provincia otomană Bosnia-Herțegovina pe care o avea sub administrare în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878 și Grecia a anexat insula Creta. Analizând situația creată, deputatul Duca trăgea următoarele concluzii în privința poziției pe care ar fi trebuit să o adopte guvernul liberal condus de Dimitrie Sturdza în această nouă criză a ”omului bolnav”, cum era denumit de un secol imperiul sultanilor în cancelariile europene:

”(…) Dacă nu ne putem pune nici pe terenul revendicărilor teritoriale, nici pe terenul recunoașterii faptelor îndeplinite în Balcani, nu e mai puțin adevărat că se pot ridica cu ocazia crizei orientale trei chestiuni, în care interesele noastre fiind direct în joc, ele nu se pot rezolvi în afară de noi; aceste chestiuni sînt: chestia Dunării, chestia Dardanelelor și chestia Macedoniei. (…)

Iar în chestia macedoneană, dacă n-avem teritorii de revendicat, avem interese românești de apărat și grija noastră neîncetată și stăruitoare trebuie să fie îndreptată înspre stabilirea acolo a unui regim care să asigure fraților nostri deplina egalitate cu toate celelalte naționalități.și care să nu împiedice prin nimic libera dezvoltare etnică și culturală a unei naționalități, care a fost întotdeauna în Peninsula Balcanică  un element de ordine și un factor de civilizațiune.

Punîndu-ne pe acest teren, singurul solid și singurul serios, putem vorbi și cu tărie și cu demnitate. Necomițînd greșeala de a încăleca pe ficțiuni, Europa va avea datoria să ne asculte, și opinia publică a lumii civilizate nu va putea să nu fie de partea noastră. (…)”

SURSA

[”Viața Românească”, 1908, an III,vol. X, nr. 9, p. 418-423] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 156.

 

2.) În articolul Un moment greu pentru Tinerii Turci , publicat în 1910 în ”Viața Românească”, Duca apreciază impactul pozitiv al celor doi ani de guvernare a Junilor Turci asupra situației naționalităților din Macedonia, în pofida problemelor imperiului în domeniile finanțelor, justiției, armatei și administrației:

”Nenorocirea este că aceste greutăți îmbărbătează pe toți cei ce au vreo pretenție asupra Imperiului otoman. Macedonia, - în care iarăși Tinerii turci nu sînt vinovați cu nimic, căci au găsit-o așa cum e azi, - nu așteaptă decît un gest de slăbiciune de la Constantinopole pentru ca să se puie iarăși în mișcare. Bulgarii, sîrbii, grecii, cuțo-vlahii se simt mai fericiți sub regimul constitutional, decît sub despotismul hamidian. Tinerii turci le asigură tuturora o autonomie națională mai desăvîrșită, dar în sufletul lor arde încă pofta de a scutura jugul otoman și a se alipi fraților lor, care sînt grupați la hotare în state neatîrnate.”

SURSA

[”Viața Românească”, 1910, an V, vol. XVII, nr. 5 (mai), p. 237-241] / I. G. Duca, Lumea la început de veac, editura Eminescu, București, 1994, p. 205

 

 

 

Așadar, după ce a respins ”politica revendicărilor teritoriale” ca fiind ”o politică de aventuri”, Duca s-a pronunțat pentru susținerea egalității în drepturi a aromânilor, pe care îi numește ”frații noștri”, cu celelalte naționalități din Macedonia otomană.

Aromânii sau cuțo-vlahii, cum îi numesc grecii (vlahi șchiopi), erau singura naționalitate din cele patru menționate în Macedonia otomană, care nu avea un stat protector la granițele Imperiului otoman.

Ca urmare, după cele două războaie balcanice din 1912-1913, Serbia, Grecia și Bulgaria și-au împărțit teritoriul Macedoniei otomane. Guvernul român condus de conservatorul Titu Maiorescu a intervenit împotriva Bulgariei în cel de-al doilea război balcanic și a obținut prin tratatul de pace de la București Cadrilaterul bulgar, dar nu a reușit să includă în document problema drepturilor aromânilor deveniți minoritari în statele naționale balcanice.

<(…) La fel în Grecia, Albania, aromânii nu se bucură de statutul de minoritate națională, ci doar de cel de grup cultural, fapt ce duce la inexistența învățământului și religiei în limba maternal. Problema aromânilor și vlahilor din Balcani va suscita încă mii și mii de dezbateri, iar ei vor continua să se topească încet în malaxorul majorității, pierzându-și identitatea și limba.

Albania semnalează unele impedimente

Albania își va realiza recensământul în această toamnă. Cu multe luni înainte, însă, au avut loc discuții iscate de oficiali greci la recensământul albanez, fapt ce le-a obligat pe autorități să ia poziție. Mai mult, acestea susțin că o serie de albanezi iau în considerare profitabilitatea schimbării naționalității în cea grecească, atrași fiind de pensiile de 400 de euro pe care statul grec le oferă. ”Este regretabil că cetățenii albanezi nu sunt mândri de naționalitatea lor și, din cauza motivelor financiare, cer schimbarea naționalității”,a  declarant vicepreședintele Înaltului Consiliu pentru Justiție, Kreshnik Spahiu. Ca urmare, titrează ziarul Shekulli, s-a născut o mișcare auto-intitulată Alianța Roșu și Negru, ce se opune cu vehemență schimbării naționalității. Mai mult, acest organism a transmis o petiție menită să scoată din discuție întrebările legate de etnie și religie ce ar urma să fie introduse în cadrul recensământului din luna octombrie. Consulul grec din Korça, Theodhoro Ikonomus, subliniază presa albaneză, a fost cel care a stârnit aceste controverse: ”Da, greci există în Korça. Da, vlahii sunt greci. Greci, să nu vă fie teamă de recensământ și proclamați-vă adevărata origine”. Preotul vlah din Korça a respins imediat afirmațiile, declarându-le iresponsabile. „Consulul grec mi-a cerut să mă declar vlah grec pentru a mi se oferi viză. I-am spus că sunt vlah albanez și mi-a refuzat viza”, a declarant părintele Dhimitër Veriga pentru televiziunea albaneză TV News 24.

„Vă pot spune că noi considerăm minoritatea grecilor din Albania ca fiind o punte de cooperare și prietenie dintre cele două țări și popoare”, a declarat Gregory Delavekouras, purtător de cuvânt al ministerului grec de Externe pentru reporterii din Atena. El a cerut Tiranei să își îndeplinească obligațiile față de minorități ca precondiție pentru aderarea la UE, ceea ce „include și respectarea și protejarea drepturilor lor pe tot teritoriul Albaniei, fără să le rezume la regiunile ocupate preponderant de minorități”, a mai spus Delavekouras. Rezultatele acestui nou recensământ vor fi foarte importante pentru Albania, contând la fel de mult în stabilirea politicilor ei naționale și regionale ca și în România sau Bulgaria, țări ale UE. Datele care se obțin în urma lui depind într-o măsură direct de întrebările incluse în chestiunarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul și în dependent de informația ce se vrea a fi obținută.

(…)>

 

SURSA

Maria Oprea, Europa de Sud-Est, la numărătoare! Recensământul în țările balcanice și problematicile lui, ”Prietenul albanezului”, București, an XI, nr. 117-118, iulie-august 2011, p. 35.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required