Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Cronologie » 2001-2010 >>> » 2007 » Items filtered by date: Februarie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445


1.Arizu cu lapti – Orez cu lapte

O cană de orez (ariz) și 2 felii de unt (umt) groase cam de un deget se fierb cu o cană de apă. Un litru de lapte (lapti), 2 pumni de stafide (stafidzi) și zahărul vanilat se încălzesc separat la foc mic. Laptele se adaugă peste orez după ce apa a scăzut și se lasă să fiarbă în clocot. Când laptele scade se adaugă esență de vanilie și coaja rasă de lămâie (limonji). Când se leagă orezul produsul este gata.

Proverb aromân: Gortsul sum gortsu cadi! – Para sub păr cade!

 

2.Compotu di purni - Compot de prune

Circa 500 grame de prune (purni) uscate se lasă 90 de minute să se umfle în apă rece (apă aratsi). Apoi se pun la fiert împreună cu zahărul în 4 litri de apă rece. După 60 de minute se adaugă 1 lămâie tăiată felii (filii di limonji) și 2 plicuri de zahăr vanilat (zahare di vanil) și se mai fierbe 30 de minute. Se servește foarte rece.


Proverb aromân: Bagă apa tu avlakiu! – Pune apa în brazdă!

 

3. Băclăvă – Baclava

Într-o tavă (tăvă) unsă cu ulei (untulemnu) se așează 5-6 foi de plăcintă (peturi) unse cu margarină topită (untulemnu caldu), ca să nu se lipească între ele. Apoi se presară o mână de miez de nucă tocată mărunt. Peste nucă se așează o altă foaie, se unge cu margarină și se acoperă cu altă foaie, apoi iar se presară miez (njezu) de nucă. Se continuă așa în straturi, iar la sfârșit se așează ultimele 5 foi din cele 2 pachete de foi de plăcintă, și aceste unse cu restul pachetului de margarină. Se taie în romburi și se pun în cuptor (cuftoru) la foc mediu pînă se rumenește. În acest timp se prepară siropul: 400 grame de miere (njeari), 100 grame de zahăr (zahare) și zeama de la o lămîie mare se fierb în apă, iar după ce a dat în clocot și a scăzut puțin, se lasă să se răcească și se adaugă o linguriță de praf de scorțișoară și coaja de lămâie dată pe răzătoare fină. În final se toarnă siropul în tavă uniform și se lasă câteva ore la frigider (arătsimi) să se însiropeze bine (s-ancheagă dzama).


Proverb aromân: Cu tuti că arăvdarea easti amară, poamili a lei suntu dultsă! – Cu toate că răbdarea este amară, fructele ei sunt dulci!

 

4.Cozonacu – Cozonac

Maiaua se prepară din o jumătate (gjumitati) de litru de lapte (lapti) călduț, amestecat cu 100 grame de drojdie de bere (bluzgă) și făină (farină) cât cuprinde și se lasă la dospit. 1 kg de zahăr (zahare) se dizolvă într-un litru de lapte pe foc. 12 ouă (oau) se bat cu o linguriță de sare (sari). Apoi maiaua, ouăle, laptele și restul de 4 kg de făină se frământă cu o jumătate de ulei (untulemnu) cald, puțin puțin, amestecând cu mâinile (mănjli). Apoi se adaugă coajă rasă de lămâie (limonji), esență de rom, rahat (lăcumi) și nucă. Aluatul se lasă 30 de minute să crească într-o cameră încălzită (udă angăldzăt). Apoi se așează în tăvi (tăvazd) unse cu ulei și se pune la cuptor (cuftor) la foc mediu.


Proverb aromân: Căti miltes ahăts Dumnidzadz! – Câte popoare atâția Dumnezei!

 

5.Plătsintă – Plăcintă

 

1 kg de făină (fărină) și 250 grame de zahăr (zahari) se amestecă într-o cratiță. 1 litru de apă fiartă se toarnă câte puțin peste făină și în același timp se amestecă repede cu furculița. O jumătate de litru de ulei (untulemnu) încins se adaugă peste aluat, amestecând în continuare. Apoi se încorporează un pumn de stafide (stafidzi), un pumn de miez de nucă, esență de rom și coajă rasă de lămâie (limonj). Se frământă până la înglobarea uleiului. Apoi se într-o tavă (tăvă) unsă cu puțin ulei și se nivelează cu lingura. Se taie înainte de a fi pusă în cuptorul (cireapu) încins. După o oră se scoate și se presară 250 grame de zahăr.


Se pregătește pentru nuntă, pentru mire, dar și pentru pomană.


Proverb aromân: Iu-i vreari easti shi Dumnidză tu mesi! – Unde este dragoste este și Dumnezeu la mijloc!

 


SURSĂ:

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 66, 68, 70, 72, 74.

 

În 2011 economista aromână Mihaela Bajdechi (08.02.1972 București - ) și Ioana Corduneanu publicau la București lucrarea de Bajdechigastronomie aromână Mâncați pe limba voastră!


Cele 76 de pagini ale lucrării cuprind: prefața Bucatele aromânilor – De la maie la nepoată (p.1), 37 de rețete de mâncăruri din bucătăria aromână (p.2-75) și două articole de postfață cu titluri cu valoare de îndemnuri Mâncați pe limba voastră, frați armâni! (p. 76) și Îmbogățiți bucătoria voastră, frați români (p.76).


‘’Bucatele aromânilor

De la maie la nepoată

Pentru unii poate părea pretențios spus că au și aromânii o gastronomie a lor; iar gurmandul obișnuit cu mâncărurile rafinate și sofisticate ale altor neamuri va fi ușor descumpănit de simplitatea și facilitatea bucatelor noastre.

Și totuși, de vreme ce noi, aromânii, mai conservatori de felul nostru, continuăm să existăm și să ne afirmăm identitatea, putem spune că am știut și mai știm încă să ne preparăm bucatele în felul nostru propriu.

Este o parte din zestrea noastră culturală pe care o prețuim și o transmitem din generație în generație, de la maie la nepoată, de la mană la hiie.

Unele rețete sunt atât de vechi și totuși actuale, fiind ușor de gătit,cu ingrediente naturale la îndemână, și chiar nu necesită mult timp de preparare.

Rețetele de bucate prezentate aici sunt proprii etniei noastre, răspândită prin toată Peninsula Balcanică, locul nostru de baștină, dar și în diaspora, la Nord de Dunăre și chiar pe alte continente. Aromânii, numiți la noi în România și machedoni sau macedoneni,au identitate culturală distinctă în mozaicul geografic balcanic și, mai nou acum, într-o Uniune Europeană care unește frații pe nedrept despărțiți.

Oriunde sunt și cu orice accent ar vorbi între ei, aromânii se strâng cu drag la o pită armânească, piesă de rezistență a bucătăriei noastre. Pita are o varietate de rețete: de la renumita pită cu caș, la cea de praz, cu dovleac, cu lapte, cu peturi (foi de plcăintă copate, uscate). Se servește atât caldă, gata scoasă din cuptor, dar și rece, mergând foarte bine cu iaurtul din lapte de capră sau de oaie, sau cu un pahar de lapte cald. Vinul alb o însoțește de asemenea foarte bine, dar nu mai puțin, și berea...

Este apoi vechi de când lumea, târhanalu, sau trahanaua, cuvânt care era folosit în vechime și pe meleagurile valahe, dar care acum nu mai apare nic măcar în DEX-ul limbii române.

Așadar, vă invităm la o incursiune în arheologia culinară a unei nații, dezvăluind unele rețete gastronomice, cunoscute încă de majoritatea gospodinelor armâne.’’

 

Rețetele sunt structurate în 4 capitole, determinate de culorile chenarului paginii:

  • Pită anvârtită cu cashu (Plăcintă învârtită cu brânză), Pită salarii cu cashu (Plăcintă cu brânză), Pită di veardză (Plăcintă cu urzici/spanac), Pită di prashi (Plăcintă cu praz), Pită di curcubetă (Plăcintă cu dovleac), Pită di meari (Plăcintă cu mere), Pită di cashu dultsi (Plăcintă cu brânză dulce), Ipurachi, Tărhănă (Trahana)
  • Piperchi dinijicati (Ardei mărunțit), Piperchi cu cashu (Ardei cu brânză), Piperchi coapti (Ardei copți), Arizu cu veardză (Orez cu spanac), Arizu cu urdzăts (Orez cu urzici), Papadyiu di fisulj (Fasole), Salată di seleană (Salată de țelină), Salată di pitligeani (Salată de vinete), Pitligeani tsărgăsiti (Vinete prăjite), Ghiză cu pătrăgeani (Urdă cu roșii), Culishicu (Terci)
  • Njelu la cireapu (Miel la cuptor), Ciurbă di njelu (Ciorbă de miel), Ahnii di njelu (Iahnie de miel), Yianomati di njelu cu arizu (Măruntaie de miel cu orez), Drob di njelu (Drob de miel), Căvărmă, Prashi cu cărni di porcu (Praz cu carne de porc), Combari cu cărni di porcu (Cartofi cu carne de porc), Chiftadz (Chiftele), Limba cu măsini (Limbă cu măsline), Puljiu ncireapu (Pui în cuptor), Pescu cu arizu (Pește cu oriz)
  • Arizu cu lapti (Orez cu lapte), Compotu di purni (Compot de prune), Băclăvă (Baclava), Cozonacu (Cozonac), Plătsintă (Plăcintă)

Fiecare rețetă este redactată pe pagina din stânga atât în aromână cât și în română, pagina din dreapta conținând o imagine colorată a produsului. Sub fiecare rețetă este plasat un proverb aromân. Versiunile românești ale titlurilor rețetelor îmi aparțin.


’’Mâncați pe limba voastră , frați armâni!

În Metsovo – Munții Pindului – patronul vlah de cârciumă ne agață din drum și ne trage înăuntru. Restaurantul e plin; înaintăm printre mese la care se vorbește zgomotos, doar grecește.

În drum, patronul schimbă câteva vorbe pe șoptite în aromână cu băiatul lui care tocmai servea un cuplu. Pricepem ce spune și, prinzând curaj, îi spunem de und evenim și folosim dialectul nostru cu gândul să socializăm puțin.

Ne măsoară bine din cap până în picioare cu o privire atentă, profesională, după care ne oferă o masă lângă șemineul în care ardea focul. Ne poftește la masă atent și serviabil, zâmbind profesional dar vorbele vin în grecește... Apoi, când s-a dumiritcă nu înțelegem mare lucru, ne întinde un meniu în... engleză.

Puțin jenați, comandăm specialitatea casei – leek-pita (în engleză), pită de praz. Pita e bună, puțin diferită de cum o facem noi, în sensul că acolo se amestecă prazul cu spanac. Noutatea rețetei și vinul dintr-o carafă adus de gazdă din partea casei a destins atmosfera și la masa noastră.

Am plecat mulțumind până la urmă cu ’’haristo’’ gazdei care și-a dus mâna la inimă și a bătut de două ori discret. Aveam să înțelegem apoi că în restaurantele din Pind, limba vlahilor, cum spun ei, nu are circulație decât la bucătărie și între comeseni, în mod discret.’’

 

’’Îmbogățiți bucătăria voastră, frați români!

Anul trecut, în februarie, Mihaela ne-a invitat la masă, pentru a serba ziua ei de naștere. La prima înghițitură de piperchi dinjicati m-am îndrăgostit de gustul incredibil de bun, simplu și inedit în același timp.

Punând întrebări, am aflat că este nevoie de doar trei ingrediente și cîteva minute pentru preparare; și că mai sunt și alte rețete, și mai grozave. Dar cum să facem să le împărtășim tuturor?

Cadoul meu, o carte de bucate tradiționale elvețiene era pe masă, chiar lângă noi, și legătura s-a făcut imediat: vom încerca să adunăm aceste rețete simple și gustoase într-o carte. Chiar de săptămâna următoare ne-am pus serios pe treabă.

Sub îndrumarea maiei Bajdechi ne-am luptat cu primele noastre foi pentru pite; teta Flora ne-a ajutat cu sfaturi și rețete. Împreună cu mama Mihaelei, plină de energie, am gătit 4 feluri deodată. Tata ne-a ajutat să dovedim mielul. Fetele noastre au așteptat flțmâne dar cuminți, de fiecare dată, să terminăm întâi de pozat și apoi să trecem la mâncat.

Îi mulțumim mult Florentina Costea pentru răbdarea cu care a verificat șia corectat textul în aromână. Am așezat împreună româna și aromâna pentru cei cae doresc să le compare din pură curiozitate, dar și pentru cei ce vor să învețe ceva nou despre ceva care este de fapt foarte, foarte vechi. ’’

În 2008 interpreta de muzică populară aromână Sirma Granzulea (22.09.1954 Sinoe / Constanța - ) a lansat albumul Cât ti voi. Granzulea

Albumul a fost produs pe casetă la casa de discuri Oltenia Star Music Production din Bumbești-Jiu / Gorj.

Pe casetă au fost înregistrate 15 melodii, majoritatea fiind cunoscute.

 

Titlurile aromâne și versiunile lor românești îmi aparțin. În paranteză sunt linkuri pentru fișiere video de pe Internet ale respectivelor meoldii.

 

A)

1. Cât ti voi, cât ti voi – Cât te iubesc, cât te iubesc (YouTube)


2. Gione ochiu-ți ca de amurâ – June ochiu-ți ca mura (YouTube)


3. Ah mșată hii lea feată lea – Ah frumoasă ești tu fată


4. Cât ti voi lilicea mea – Cât te iubesc floarea mea (YouTube)


5. Dauâ ninti ș-unâ nâpoi - Doi pași înainte și unul înapoi


6. Ți-ñi ț-aveai Lenă mârată? – Ce aveai biată Elenă? (YouTube)

 

7. Tini Chiralină – Tu Chiralină

 

B)

1. Ina, ina gione – Vino, vino june (YouTube)


2. Gura-ți gione ca di ñiari – Gura-ți june ca mierea

 

3. Luai cârliglu more ș-cu tâmbarea – Luai cârligul și mantaua


4. Di ñiț noi nâ știam more lea Orce – De mici noi ne știam tu Aurico

 

5. Aide Tanina di Ianina – Haide Tanina din Ianina


6. Giucăm Paidușca –Jucăm Paidușca (YouTube)

În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 regimul comunist de la București a deportat numeroși locuitori din localitățile situate în apropierea frontierei cu Iugoslavia. Regimul comunist de la Belgrad condus de mareșalul Tito intrase în conflict cu Stalin în 1948 și ca urmare toate statele satelit ale URSS rupseseră legăturile cu Iugoslavia. Pentru liderul comunist român Gheorghiu Dej bănățenii, între care sârbi, germani, basarabeni, bucovineni și aromâni, erau considerați sensibili la propaganda titoistă. În consecință Ministerul de Interne a fost însărcinat cu operațiunea de deportare a acestor cetățeni din județul Timiș în diverse locații din câmpia Bărăganului.

Una din aceste locații unde deportații transportați cu vagoane de vite au înființat ’’comune speciale’’a fost Măzăreni, situată nu departe de Brăila, în apropierea Dunării. Noua așezare avea ca repere la nord movila Mirești, la nord-vest gara Urleasca (înconjurată de Securitate) de pe calea ferată București-Brăila, la vest I.A.S. Urleasca, la sud șoseaua București-Brăila, la nord-est gara Traian-sat.


Filiala Constanța a Comunității Aromâne din România deține o schiță a lagărului în forma unui patrulater de aproximativ 1 m X 1 m. Harta a fost realizată de Gheorghe Alexandru, grafica aparținând arhitectului Daniela Costea. La realizarea schiței și-au adus contribuția în calitate de ’’martori’’: Gheorghe N. Alexandru (Santa al Culachi al Todi Tuduradz), Tudor Z. Stere (Thegul al Yica al Todi), Tudor T. Gheorghe (Toda al Tashea al Todi) și Epure N. Dima (Dima al Coli al Epure). În paranteză sunt trecute versiunile aromâne ale numelor.

Noua așezare înființată de cele 643 de familii de ’’oameni gospodari și cu frică de Dumnezeu’’ este denumită în schiță ’’lagăr cu d. o.’’(domiciliu obligatoriu).


În centrul schiței se află clădirile primăriei și sfatului popular, miliției, cooperativei, școlii, dispensarului și terenul de sport al școlii. Tot în centru este locația primului puț cu apă potabilă și a bălții cu apă infectată din care au băut toți deportații.

Acest nucleu era înconjurat de 6 linii și 8 coloane de case.

Locuințele inițiale, bordeie adânci de 2 m în pământ, erau ’’construite’’ de deportați din puțina mobilă pe care avuseseră permisiunea s-o ia, scânduri, covoare, pături, fiind acoperite cu paie. Ulterior, casele au fost ridicate pe parcele de 80 m X 30 m, corespunzând la 100 m de stradă. În casele cu 2 camere locuiau 2-3 persoane, în cele cu 3 camere locuiau 6-12 persoane. Fiecare locuință era marcată de un țăruș pe care era trecut numele capului de familie.

 

Într-o fotografie apar 14 aromâni din comuna timișană Becicherecu Mic: (Culaki al Todi), (Tashi al Todi), Zoia (Ița) / 2 ani, Nicolae Caracoti (Santa al Caracoti), Papacu T. (Tashi al Papacu), Damian Ecea (Dimcea al Ecea), Papac T. (Teha al Papac), Enache Nicolae (Nachi al Cola), Gheorghe Cracu (Yoryi al Cracu), Tănase Malama (Tashi al Malama), (Zica al Todi), (Tega al Ecea), Dumitru T. Goga (Mita al Tashi al Goga), Nicolae Epure (Coli al Iepuru).

Într-o altă fotografie apar (Toda al Todi), (Santa al Todi) și (Teha al Ecea) făcând corvoadă cu căruța pentru miliție.

O a treia fotografie prezintă un grup de 14 tineri aromâni care au sărbătorit eliberarea: (Vanghiu al Todi), (Toda al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Todi), Dumitru Nicolae (Mita al Cola), (Costa al Ambitatu), Papacu Zica (Zica al Papacu), Iancu Ecea (Iancu al Ecea), Tănase Malama (Tashi al Malama), Malama (Halcea al Malama), Papac (Halcea al Papac), Gheorghe Cracu (Yioryi al Cracu), Constantin Papac (Costa al Papac), Tănase Papac (Nasi al Papac).

A patra fotografie prezintă 5 tineri aromâni așezați pe acoperișul unui bordei prăbușit din cauza ploii: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Halciu al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Oani al Colea), Zica Nicolae Papac (Zica Coli al Papac).

Într-o a cincea fotografie apare un grup de 19 aromâni: Tănase Șabani (papu Nasu al Shabani – 105 ani), Gheorghe Arușanu (Ghioghi al Arușanu), (Culaki al babi Leni), Papacu (Halcea al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli Aregiu), Tănase Cuturela (Nasi al Cuturela), (Teha al Tudicu), Nicolae Deda (Coli al Deda), (Teha al Tehuci), Zicu Șabani (Zicu al Shabani), (Teha ali babi Leni), Gheorghe Papacu (Ghioghi Papacu), Tănase Goga (Tashi al Goga), Tănase Zgumă (Nasi al Zgumă), (Ghioghi ali babi Leni), Tănase Papacu (Nașu al Papacu), (Santa al Todi), Constantin Manci (Costa al Manci), Constantin Papacu (Costa al Papacu Îmbitatu).

A șasea fotografie reprezintă o imagine de la o nuntă a aromânilor din lagăr, în cor (horă) fiind surprinse 8 persoane: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Teha al Sabani), Nicolae Deda (Coli al Deda), Gheorghe Papacu (Yioryi al Papacu), (Tana Culaki al Todi), (Teha al Tehuci), Maria Papacu (Maria al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli al Aregiu). În legenda pozei se precizează că doar aromânii mai făceau nunți în condițiile date.


 

Sunt menționați ca decedați în timpul deportării: Mita Santa Todi în vârstă de 21 de zile, Ocea Papacu de 28 de ani, Goga Bela Capu de 50 de ani, Palicari de 90 de ani, Spiru Butcaru de 28 de ani.


 

Lista alfabetică capilor de familii aromâne din Măzăreni având în paranteză numărul de ordine al casei:

BUTCARU COLA (430)

BUTCARU VANGHELI (403)

CAPA B. NICOLAE (614) / Cola al Bela Capa

CARACOTI ALEXANDRU (268)

CARACOTI STERE (267)

CRACU YIORYI (623)

CULEȚU PETRE (484)

CULEȚU VELGIN (483)

ECEA DUMITRU (260)

ECEA IANCU (617)

ECEA IANCU (628)

ECEA NICOLAE (618)

ECEA STERE (259)

EPURE NICOLAE (620)

GHEORGHE N. ALEXANDRU (615) / Santa al Culachi al Todi Tudurazi

GHEORGHE NICOLAE (616) / Culachi al Todi Tudurazi

GOGA DUMITRU (261)

MALAMA DINA (632)

MALAMA GHEORGHE (633)

MALAMA HALCIU (631)

PAPACU COSTA (187)

PAPACU DUMITRU (188)

PAPACU NICOLAE (186)

PAPACU NICOLAE (270)

PAPACU STERE (199)

PAPACU TAȘA (269)

SĂRĂCĂCIANU HRISTA (537)

SĂRĂCĂCIANU MITA (538)

STERE COSTA (272)

TOPA (539)

 

Pareia IHOLU (Ansamblul ISONUL) din Constanța

Miercuri, 15 Februarie 2012 09:07

Ansamblul de dansuri populare aromâne IHOLU a fost înființat la Constanța în 2004, în cadrul filialei județene a Comunității Aromâne din România.


Coordonat de MIRELA GOGA , ansamblul este format în prezent din 10 tinere și 10 tineri: CRISTIANA BÎRCU, GEORGIANA FOTU, ANDRA GHIȚĂ, DANIELA GOGA , ELENA GOSPODIN, CONSTANTINA MIHAIL, ELENA MIHAIL, ANDREEA VANGHELE, ANDRA ZAMFIR și respectiv DUMI ARAVA, STELIAN BAJDAVELA, PAUL CULEȚU, IANI DIMA, LAURENȚIU GEAMBAȘU, NICOLAE GHIȚĂ, MARIYANI GOSPODIN, STELIAN NAUM , CONSTANTIN PUNDICHI, COSTIN ȘIFIRINGĂ .

Din ansamblu au mai făcut parte în această perioadă 4 tineri: PAUL CEARĂ, IONUȚ GEAMBAZU, TĂNASE GEAMBAZU, SOTIR ȘOLA.


Ansamblul a participat la diverse evenimente culturale aromâne și interetnice: Primuveara a Armânjloru Constanța martie 2010, martie 2012, Concertul Aprindu Cărciun Constanța decembrie 2010, Ziua Națională a Armânilor Constanța mai 2010; Festivalul ProEtnica Sighișoara august 2006, august 2008 și august 2009, Festivalul datinilor și obiceiurilor minorităților 2007 Sibiu (capitală culturală europeană) etc.


Pentru actvitatea sa IHOLU a primit numeroase premii:

Diplomâ di Tin’ii Ca semnu di pricunoșteari ti pidimolu și lucurlu faptu ti ndruparea și scutearea tu migdani a culturâl’eiarmâneascâ tu lumi (Diplomă de onoare În semn de recunoaștere a eforturilor depuse și activitatea desfășurată pentru susținerea și promovarea culturii aromâne în lume) acordat de Redacția Aromână a RRI, coordonată de Toma Enache

Trofeul Prietenia la Festivalul Internațional Etni Fair-Play desfășurta la Văleni de Munte în mai 2005

Dhiplumâ di partsipari acordată de Federatsia Liga a Armânjloru ditu România și Fundatsia Bana Armâneascâ pentru participarea la Festivalul Internatsional di Folclor Armânescu București martie 2006

Diplomă de participare la Festivalul ProEtnica Sighișoara 2007

Diplomă de participare la Festivalul international de folclor Lausitz / Germania 2009

Premiu di tinjie ti cultura armâneascâ (Premiu de onoare pentru cultura aromână) acordat de Redacția Aromână a Radio România Internațional cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență (1991-2011)

 

 

 

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia volumului său de versuri Lecția de numărat Burgtemesul, care include și o versiune în aromână aparținând publicistului Vasile Todi – Anvițarea di numirari a Burgtemeslui.

 

UNU

mi-am orânduit camera

așa cum am socotit că-i mai bine

la fereastră

am așezat trandafirul japonez

în mijlocul încăperii

pusei masa

pentru banalul festin anual

tăblia lustruită

am împodobit-o cu vasul

din cristal de tomești

în care păstrez pergamentul scrijelit

de centurionul însurat

cu fiica lui Zamolxes

către ușă

picuri roșii duc în veranda

decorată preventiv

cu cactuși anti tbc

lipsește vânătorul

și fără el totul rămâne

natură statică.

UNÂ

Iñi udusii udălu

cum minduii că iasti ma mușat

ninga firidî,

udusii trandafilu japonez

tu mesea udălu

udusii masa

ti ițido di harau di iți an

aratî ca lihia

u anviscui cu sanu

di crist di Tomești

tu cai udusii

nî carti dit zîmani

adratî di centurionlu susit

cuhilea al zamolxes

cîtî uși chicuti aroșii

duc stri viranda

adratî, chindisitâ

cu lilici stri t.b.c.

a-ma nuari ațel cu tufechea

ș făr di năs

tut armăni cictîsit

 

DOI

nu am încercat

să deslușesc priceperea

meșterului care a cioplit

planul burgului în caldarâm

la o aruncătură de băț

de domnul catolic

mi-a fost de ajuns să mângâi

luciul cronicii

mirându-mă cuviincios

de eleganța

petrei medievale

DAU

Nu apufusii

s-achicîsesc sibepea

a nicuchirlui ți adră

minduiarea a pîzarelei tu șcămbili

apruchiati la unî arucuteari di ciumag

di domul catolic

ma adîstai di hîrîsii

luțeafirli dit hrami

ș ciudusii

di pirifañia

șcămbălei dit zămane

 

TREI

o dată pe an

starea-mi sufletească

are paloarea vegetală

a frunzei

deschid ierbarul și ordonez

obiecte descoperite în

rezervația naturală a orașului

fibule romane

potcoave pierdute

de armăsarii cavalerilor ioaniți

strunguri fabricate în raionul arad

cartușe decemvriste pe care

inspectoratul de cultură

și educație capitalistă

încearcă tardiv să le detoneze

în loja centrală a operei de stat

*

eu mi-am plătit biletul de intrare

aștept liniștit

să-mi explodeze inima-glonț

în foaierul pustiu

TREI

nî oarî pri an

rihatea banîlei

șaduți cu prosipu

di frănzî apusî

disfac sfinduchea cu frăndză

ș udusesc

chirîturi

dit poli

fibuli rumani

ș putcuoavi chiruti

di ațîli a gioñiru ioaniți,

strunguri adrati tru cîsîbălu arad

fișecuri dit meslu al andreu

pi cai

cultura șhi anvițarea capitalistî

minduiaști tu amînat s-li bumbuneadzî

tru mesea operei dit isnafi

*

chini ma mini pultii ti-as intru

ș-astau rihati

sini bumbuneazî bana-fișec

tru udălu irniu

 

PATRU

am hotărât să nu mai ies niciodată

în balconul închis

ca o grădină

suspendată

semiramida mea fu

un vauban mediocru

peste palmierii închipuiți

cocorii țipă herzian

crezând că mă alătur

zborului autumnal

vecinii așezați temeinic

pe frontiera de sticlă

mă încurajează

fluturând eșarfe tricolore

spălate cu sodă caustică

vântul spulberă perdeaua

după care îmi ascunsesem

inocența

PATRU

Mindui ti-as nu imnu

pit udălu disfapt

ca nî gîrdinî

alinatî

semiramida a meau fu

tihi lai

pristi palmierili minduiți

azghiarî lîndîruși

ți pistusesc că diadun

va azbuirăm

vițiili îñi grescu

cu necili tru măni

aspilati tru buiaua ți ardi

 

CINCI

o stradă lungă

într-un orășel banal

un stand de cărți și de reviste

colorate

ninge molcom

peste coperți și alfabetele

străine

în micul tranzitor de bachelită

un crainic plânge-n microfon

și veștile se-mplântă-n mine

ședințe mitinguri și demonstrații

în săli pe bulevarde și în scuaruri

*

o stradă lungă într-un orășel

banal

un crainic plânge-n microfon

iar veștile se-mplântă-n mine

tăios

ca vorbele străine

ȚINȚI

nî geadeii teasî

tru nî pîzari tivichelî

hrami adunati tru cărți

tri chirîturi

azvoami neaua

pristi hrami

xeani

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbările a năslu s hig tru mini

nî geadii teasî

*

tru nî pîzari tivichelî

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbărli a năslu s hig tru mini

ca zboarîli xeani

 

ȘASE

ajung acasă în lumina stelei

răsturnate-n ochiul de apă

pe suprafața opacă a bălții

în locul nuferilor

transparenți

plutesc bilete de tramvai

tramvaiul quatro

fereastra se deschide galeș

mai provocator

ca o invitație deșucheată

urc scările

strâng buchetul de levănțică

până la strivirea fibrei

sun de două ori scurt odată lung

așa cum mi se ceruse

în locul buzelor fierbinți

degete scheletice

de pianist flămând

îmi mângâie fața

pe zidul stucat

pipăi pecetea

orașului liber regal

umbră de trup sfânt

bănuit în pânza lințoliul

din milano

ȘASI

agiunțiu la cîșoarî tru luñina stealilei

arucutitî tru ocliu di apî

pristi alarga cutrubira api

ș tru loclu a nuferilor

hîrdziț

archișurî tișchirei di tramvai

tramvailu quatro

firida-s dischidi lișor

ca nî aclimari di putanî

alin, alin,

cu tumbi di lilici

hiu ninga nî oarî ma lungu

așe cum ni si caftă

tru loclua buzîru ca pira

dzeadziti ca di tihi

di lihucear agiun

îni dizñiardî prosipu

pri mur

aduchesc vula

di pîzari silighiti di vîșîle

aumbrî di boi hîrdzitî

tru păndza

di milano

 

ȘAPTE

ne-am strecurat printre lăteții gardului

invizibil

grăbiți să ajungem la granița aceea

înfricoșătoare

de unde începe cartierul

zombilor

dincolo de râul leneș

pe singura insulă a orașului

de pustă

oameni maturi cu barba țepoasă

cu dinți galbeni și cu hainele

mirosind a bălegar proaspăt

vorbesc

o limbă neînțeleasă

ne strângem laolaltă

precum incașii în fața cailor spanioli

în turba maronie

satirii de pe singura insula

a orașului din pustă

sapă gropi nedefinite

în care roua adună dimineața

oglinzi de lintiță

ȘAPTI

nî hipsim prit gardlu

ți nu-li bîga oarî vîrnu

ahuñiusiți cîtî mardzina ațeau

lîhtîroasî

di-u ahurheaști hoara

zombilor

naparti di arăulu nilivend

pi ni sucachi di cîsîbă

duneaii cu prosip nisursit

cu dințli galghiñi ș cu strani

ți aniurdzesc a mîhuli

zburăsc

zboarî niaduchiti

nî adunăm deadun

ca incașii dinintea ațîlor spanioli

ș satirii di pi geadeia irnii

dit câsîbă

adarî grochi nipistusiti

tru cai adunî araua di tahina

lihii di lîntiți

 

OPT

pe malul canalului terezian

turnul de apă își aruncă umbra

peste case pitice

podul de fier

gândit de franțuzul eiffel

l-au ridicat într-o vară

maistori sosiți

de prin maiale

seara

meșterii își strâng uneltele

în pânze aspre de postav

și pleacă în afara cetății

pe sub podul de fier trece barcazul

cu curve aduse de la viena

pentru a spori

populația feminină

din capitala

abandonată de eunucii turci

OPTU

anamisa di canalu terezian

dipunî aumbra cășoarîlei di apî

pristi hoara afiritî

di puntea di hier

minduit di franțuzlu eiffel

l-uadrarî tr-u nî vearî

gonlii viniți

di maiale

tru amurdzitî

huzmichearli ș-adunî lucîrli

tru purheali

ș-închisesc s-iasî dit pîzari

pri sum puntea di hier

treclu barcazul

cu putani dit viena

ti-as avdagî

duñeaua di muleri

dit mesea di poli

alîsatî di eunuți-li turț

 

NOUĂ (LUI UWE)

trăiesc nepăsător

în mahalaua orașului

diminețile îmi sparg visele

pe străzi desfundate

cu capul așezat sub țuțuroiul

cișmelei lucrate în fontă seghedină

căutându-mi gândurile risipite

în focuri mocnite

cupe de oțel

cu dinți caterpilari

mi-au mutat destinul

pe bulevarde centrale

în cutii betonate admirabil

atunci am îndrăznit să mă proclam

ultimul profet al orașului

ce-și păstrase

atâta amar de vreme

fetia imperială

în spatele porții seculare

NAUĂ (TI UWE)

bînedz fără gailei

tru sucachea a câsîbălu

tahinăr-li îni diñic hisli

pit geadei asparti

cu capu aștirat sum

șopatlu adrat tu fontî seghedină

avin minduierli arîzvuiti

azvara

putiri di malmî

cu dinț caterpilari

îni mutarî tihea

pi sucachi dit mesi

adrati ti-lea haraua

șatumțea îni gri a nia

vîșîlelu a căsîbălu

ți dînîsii

di ahăntu chiro

namuzea

dinîpoia-a porțili dit zîmani

 

ZECE

de unde să știu

cărui cneaz pribeag

i-a aparținut

lada de zestre desenată

în flamingi

toropiți de căldura deșertului

în lada de zestre

găsită în podrumul

familiei cneazului bizere

păstrez cu sfințenie

eghiletul pe care îl bănui doar

că a împodobit uniforma

generalului berthelot

la anul nouăsutenouăsprezece.

DZAȚI

di-u-s pistusec

a cui livend lihucear

își fu

sfinduchea chindisitî

cu flamingi

ascîpitați di cîroarea deșertlui

sfinduchea chindisitî

agîrșatî pri dîvanea

ți fumealea a cneazlui bizere

si-u avea,

u țănui cu sivdai

unlu semnu di pi strañili ți

generalu berthelot

u primna pri năslu

tru anlu nausutinausprî

 

UNUSPREZECE

citadinul noroios al burgtemesului

își găsește liniștea în pașii uitați

pe corso și pe surogat

orașul

își spală pe ziduri adrese

și numere fără de rost

în așezarea aceasta

telefoanele sunt moarte

iar cetățenii

își spun pe nume

în șoaptă

USPRÎ

Pîzîriosu ahundusit a burgtemeslui

își află rihatea agîrșeatî

pri geadeia vrutî

cîsîbălu

aspealî pri muri zboarî

ș numiri fără tiñii

tru cîsîbălu aist

tilifoanili psusirî

ș duneaia

zburaști peanaha,

peanaha

 

 

SURSA

Dinu Barbu, Lecția de numărat Burgtremesul, ediția a II a revăzută și adăugită, traducere: Vasile Todi (aromână), Radu Andronescu (engleză), editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2008, pp. 3-27, 29-53.

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a Comunității Aromâne din România am intrat în posesia unei Agende 2005, din care am extras versiunile aromână și română ale textului Declarației de la Slobozia din 18 ianuarie 2004:

 

 

Declaratsia - Declarație


Azâ, 18 di yinar 2004, dzuă pisimă di Ayiu Tanasi, cu vrearea al Dumidză shi cu pidimolu a armânjlor tsi viniră s-andămusească Slobozia ânchisi lucurlu ti organizarea comunitară a armânjiloru tsi bâneadză tu România.

Astăzi, 18 ianuarie 2004, de sărbătoarea Sf. Atanasie, cu voia lui Dumnezeu și prin efortul aromânilor care au venit la adunarea din Slobozia am inițiat activitatea de organizare comunitară a aromânilor care trăiesc în România.


S-lo apofasea ti adrarea a aiushtui lucru di itia că tuts atselji tsi fură azâ Slobozia sh-au tu scupo, cathi un, shi tuts deadun, aspunearea a identitaljei armâneascâ prit crishtearea a limbâljei shi culturîljei armâneascâ.

S-a luat decizia unei astfel de inițiative datorită faptului că toți cei prezenți azi la Slobozia au ca scop, fiecare în parte și toți laolaltă, afirmarea identității aromâne prin dezvoltarea limbii și culturii aromâne.


Tricurâ multsâ anji di cându armânjlji cilâstâsescu ta s-adună tu una parei cari să scoatâ tu migdani shi s-aveaglji ândrepturli a lor sutsiali shi culturali.

De mult timp, aromânii încearcă să se reunească într-o formă de organizare care să pună în evidență și să apere drepturile lor sociale și culturale.


Apofasea ti organizarea pi printsipii comunitari, cu reprezentari centrală shi locală easti nai ma aprucheata cali ti amintarea scupadzilor shi a sinferurilor a noasti.

Hotărârea pentru organizarea pe principii comunitare, cu reprezentare centrală și locală, reprezintă modalitatea optimă în vederea realizării scopurilor și intereselor comune.


Avem tu naeti ta s-lucrăm deadun cu tuti institutsiili regionali shi europeani tsi ândrupăscu aviglearea shi crishtearea a comunitâtslor tsi suntu tu piriclju s-cheară.

Dorim să colaborăm cu toate instituțiile regionale și europene care susțin păstrarea și dezvoltarea comunităților în pericol de dispariție.


Avem tu umuti s-ufilisim prit colaborari tuti institusiili a cratlui a nostu, tsi au borgea ta s-bagâ tu practichii, tu bana di cafi dzuă, tuti atseali tsi suntu anyrăpsit ca ândrepturi sutsiali, economitsi, culturali ti bânâtorilji a aiushtui crat.

Dorim să lucrăm cu toate instituțiile statului nostru, care au atribuții în implementarea în viața de zi cu zi a drepturilor sociale și culturale ale aromânilor.


Ti tu aesti di mansus, cljimam tuts armânjli tsi au idyea vreari shi ducheari s-yinâ arada di noi ta s-cilâstâsim deadun ti crishtearea Armânamiljei.

Pentru toate cele enunțate mai sus, invităm pe toți aromânii care împărtășesc aceleași aspirații să se alăture acestui demers pentru a lucra împreună la propășirea Comunității Aromâne.

 

Slobozia 18 di yinar 2004

Slobozia 18 ianuarie 2004

Dinu Barbu – Țara lui Tache Culina

Duminică, 12 Februarie 2012 10:59

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia articolului său Țara lui Tache Culina, în care se referă la serbarea zilei Sfintei Marii de către aromâni în anul 2010 la Moscopole, în Albania, și în anul 2011 la Livadia, în Grecia.

 


15 August 2010. De Sfânta Maria Mare, la Moscopole, străveche așezare armânească aflată nu departe de orașul Korcea, în munții Albaniei, mii de oameni s-au strâns într-o Mare Adunare a Consiliului Armânilor din Balcani pentru a-și revendica identitatea pe cale de a se pierde în următoarele generații. Au venit atunci la Moscopole armâni din Grecia, Serbia, Bulgaria, România, Macedonia (Skopjie), urmași ai grămoștenilor din Munții Gramosta, ai fărșeroților cu rădăcini în satul Frașari, dacă nu cumva din orașul grecesc Farsala, acolo unde Caius iulius Cezar l-a învins pe Pompei. Ai megleniților din munții Megleniei, Pajik și Caraciov (după războiul civil din Grecia 1946-1949 ’’unele comune meglenoromâne au fost incendiate, o bună parte din populația meglenoromână a luat drumul exilului, stabilindu-se în aproape toate fostele țăroi socialiste europene, ba chiar și în fosta Uniune Sovietică’’).

Să nu-i uităm pe urmașii olimpianilor din Săruna (Salonic), Veria, Pretori, Caterino-Cochinoplo, care locuiau ’’pe plaiurile muntelui Olimp și ramurile sale’’, despre care munte Olimp istoricul D. Nenițescu scria la anul 1912 că ’’a încetat de mult de a mai fi lăcașul zeilor mitologiei grecești’’, asta poate și datorită faptului că acolo armânii erau pe atunci tare mulți, cu toții creștini, nu păgâni închinători la chip cioplit.

Ori descendenți ai arnăuchenilor (arvaniților) de pe coasta albaneză a Adriaticii, din Tirana, Scutari, Kavaia (așezare altădată pur armânească), Niucastru (Elbasan), Valona (Avlona), Vilardi (Berat). Apoi cei ai epiriaților, armânii din Epir, din Albania de Sud, din Zagori, ori din munții Pindului, din Ianina, Metzovo, Săracu, Furca, Privoli, Cuci etc.

Cei mai mulți au fost urmașii voscopolenilor, ai celor plecați din Moscopole, 60 000 de armâni răsfirați prin Balcani și în tot restul Europei , aceasta dup distrugerea marelui oraș armânesc de hoardele pașei din Ioanina, Ali Tebelin, în veacul al XVIII lea. Moscopole, mare oraș armânesc care ni l-a dat pe Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, cel de la care ’’ne-au rămas școli răspândite în toată Transilvania, societatea Astra, gândirea că unirea poporului român se face prin cultură și educație’’. Marele Andrei Șaguna, canonizat de BOR la 29 octombrie 2011 la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Sfântul Andrei Șaguna!

S-au adunat în marginea satului Moscopole, de Sfânta Maria anului 2010 descendenții voscopolenilor ajunși la Scopia (Skopje), Bitule (Monastir), Gheorghea, Kornița, Ohrida, Crușova, Magarova etc. Iar din Banatul românesc, din județul Timiș, a făcut cale lungă pînă la Moscopole (Voscopole) o delegație condusă de Steriu Toza, președintele Comunității Armâne din Fălcarea Banat, delegație în care s-au aflat, printre alții, grămoștenii Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, fărșeroții Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii Noi, megleniții Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru (mamă și fiu) din Jimbolia.

 

15 august 2011. Satul armânesc Livadia, la câțiva kilometri de orășelul grecesc Polikastro, nu departe de granița Republicii Macedonia de la Gevgelja cu cea a Republicii Elene de la Evzoni). Livadia se află așezată pe un platou întins, la peste 1500 de metri altitudine. E slujbă la biserica ’’Sfântul Nicolae’’ din sat și se află acolo numeroși credincioși. De altfel, de la Polikastro, aflat la poalele muntelui, și până sus, la Livadia, zeci de autoturisme și autobuze pline ochi au urcat pantele abrupte dis-de dimineață. A fost una din acele zile frumoase când fiii satului grămoștean se adună la biserică, apoi, spre prânz, petrec în centrul așezării cu cântece și dansuri tradiționale, cu batal la proțap, cu uzo, rezina și cafe în fața tavernei ’’Moskopole’’, cea mai veche clădire din sat.

Iar cel mai important fiu al Livadiei este vărul lui Gheorghe Duma din Sânandreiul timișan: Take Culina. Născut la 18 aprilie 1947 la Livadia (Kăliva, cum îi spune satului grămoștean Steriu Toza), Take Culina, un bărbat nu prea înalt, smead, liniștit, a făcut carieră politică. La 41 de ani, în 1978, a fost ales primar al orășelului Polikastro (oraș în care s-a născut și Anton Tanev Dontcho Yugov, prim-ministru al Bulgariei între anii 1956-1962). Municipiul Polykastro, cu cele 23 de sate aparținătoare acestuia, are 12 000 de locuitori dintre care doar câteva sute sunt armâni (grămoșteni și megleniți). Tuturora, greci și armâni, le-a fost primar Tache Culina mulți ani, iar în vara anului 2011 l-am găsit viceprimar la Polikastro.

Viceprimarul Culina e invitat să vorbească la ceremonia din centrul satului Livadia, satul său natal. El, dar și alte oficialități, unele venite în creierul munților taman de la Salonic, de pe malul Mării Egee, pentru a onora sărbătoarea Livadiei. Discursurile sunt ținute în limba greacă. Doar în greacă... Abia mai târziu, când s-a terminat falnicul dans al junilor armâni, la mesele de pe terasa restaurantului Moscopole se aud gratulări între băștinași ’’La mulți ani! Sânteți ghini?’’ Acolo, la masa din taverna cea bătrână, Take Culina începe, încet-încet, să vorbească cu noi armânește, uneori vorbele lui fiind aproape românești, așa că le înțelegi ’’din prima’’. Altele sunt mai greu de priceput, dar reușim cu răbdare să ghicim sensul cuvântului atât de vechi. Nevasta domnului Tache, Elena, o armâncă mândră, și eleganta fiică a viceprimarului, domnișoara Gheorghia, se așează la o masă învecinată, alături de alte doamne grămoștene. Conversează în grecește, așa că renunți să tragi cu urechea la cele ce vorbesc și asculți povestea loculu rostită de viceprimarul Culina. Ce a auzit de la părinți, și anume faptul că în anul 1944, cu doar trei ani înainte ca el să se nască, satul Livadia a fost bombardat cumplit de nemți. ’’Au dat cu bombe! Din Stukasuri!’’, povestește Tache Culina. Satul a fost distrus, au fost morți și răniți și lumea, grămoștenii, adică, s-a risipit care încotro, așa au mai rămas în picioare două sau trei case...

’’Apoi...’’, dă să povestească mai departe viceprimarul din Polikastro, însă e întrerupt de prieteni, neamuri, de consăteni care țin să dea mâna cu cel mai important fiu al Livadiei din acel moment. Se oprește la masa noastră și părintele Mihail, născut și el la Livadia, dar cu casa la Polikastro și parohie la... Livadia. Se bucură sincer când aude că suntem din România și că venim din partea lui Steriu Toza care, iată, aflăm că e nepotul său de sânge! ’’Eu sunt armân!’’ se mândrește pe față părintele Mihail.

Părintele ne binecuvântează și ne lasă mai departe în grija viceprimarului Tache Culina. Care își amintește de anul 1970, atunci când satul a renăscut. Cu bani adunați cu trudă și cu sprijin de la trapeza, banca grecească, au fost înălțate în Livadia 60 de case, făcute din piatră și lemn. Apoi numărul lor a crescut. Nu a stat elsă numere averea celor din Livadia și împrejurimi, dar crede că în urmă cu 30-40 de ani pe culmile munților de acolo pășteau peste 250 000 de oi de-ale grămoștenilor. Se ținea pe atunci la Livadia târg mare de două oriu pe săptămână și se vindeau de toate: caș, telemea, lână, fructe, mai ales cireșe.

Acum, lucrurile stau altfel. Oamenii rămân la Livadia cam ține școala copiilor, din 15 martie și pînă la 15 octombrie. ’’Iarna cade neauă multă’’, continuă domnul Culina și ne bucurăm că am reușit să pricepem așa de bine armâneasca grămoștenului. Iar peste iarnă rămân la Livadia doar trei-patru palicari, înarmați cu puști, nu că s-ar teme ei de lotri, ci ca să oprească mistreții să facă prăpăd prin gospodăriile sătenilor lăsate în grija lor...

Pe scurt, fragmente din povestea Țării lui Tache Culina, viceprimarul din Policastro, vărul grămoșteanului Gheorghe Duma din satul timișan Sânandrei...

 

SURSA

Dinu Barbu, Țara lui Tache Culina, Agora, Timișoara, nr. 3 / 2011, pp. 77-79.

În 2011 apărea la editura Fundației Academia Civică din București lucrarea Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956). La documentarea cărții, coordonată de scriitorul Romulus Rusan, au participat: Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea și Angela Bilcea.


Cele 182 de pagini ale lucrării sunt strucurate astfel: Argument (p. 7-12), Abrevieri (13-14), Lista morților în deportare (15-148), Lista copiilor morți (149-168) și Anexe (169-182).


În Argument, R.R. expune pe scurt contextul deportării locuitorilor din zona de graniță cu Iugoslavia, realizată de regimul comunist de la București în noaptea de 17-18 iunie 1951.


În Abrevieri sunt prezentate prescurtărilor surselor folosite de autori: arhivele registrelor de stare civliă din județele Brăila, Călărași, Galați și Ialomița (unde au fost repartizați deportații), Fond Doumentar Morți în Detenție, Arhiva de Istorie Orală a Memorialului, 10 interviuri, 12 surse asociate, arhiva Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan din Timișoara, Albumul monumentelor Asociației Foștilor Deținuți Politici (2004, Ziua, C.T. Dumitrescu), revista Memoria.


Lista morților în deportare este ordonată alfabetic după numele de familie al decedaților, fiind menționate vârsta, locul nașterii, data decesului, locul decesului, sursa documentară.


Lista copiilor morți, mai scurtă, este realizată în mod analog.


În Anexe găsim: Scurte considerații statistice, Situația familiilor deportate pe naționalități, Cele 18 localități fondate în Bărăgan, Certificate de deces (3), Filă de calendar (18 iunie 1951), Bibliografie (arhive și 18 lucrări) și o hartă a AFDB cu localitățile din județul Timiș care au fost afectate de deportare.


Situația familiilor deportate pe naționalități este o statistică a Securității din 15 aprilie 1955. Conform tabelului, cele 508 familii de ’’Mac.’’ erau repartizate astfel în Băragan: 30 / Ezeru, 49 / Fundata, 20 / Viișoara, 47 / Dâlga, 194 / Brateș, 58 / Zagna, 72 / Măzăreni, 11 / Rubla, 27 / Bumbăcari.


În lista deportaților adulțil decedați în Bărăgan sunt incluși 64 de aromâni. Marea majoritate a acestor persoane sunt născute în Albania, în satele Pleasa și Dișnița și în orașul Korce / Corița / Corceaua, precum și în Grecia. Cei mai mulți adulți decedați în Bărăgan au vârstele cuprinse în intervalul 60-98 de ani. Marea majoritate a murit în perioada 1953-1956. Cei mai mulți au decedat la Brateșu, Zagna, Movila Gâldăului și Măzăreni.


În lista copiilor decedați sunt incluși 16 aromâni, cu vârstele între 2 zile și 16 ani, majoritatea fiind născuți în perioada deportării sau în județul Timiș.


Notă: Semnele de întrebare din paranteze îmi aparțin.

 

Andrei Hristu, 57 ani, născut în Armiro / Grecia, decedat la Brateșu / județ Galați, la 28 septembrie 1954

 

Babu Andrei, 78, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 30 septembrie 1954

Babu Dumitru, 76, Conița / Albania, Dropia / Călărași, 20 februarie 1955

Babu Maria, 80, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 16 iulie 1952

Balamace Eugenia, 83, Corița / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 25 mai 1954

Bardu Ianula, 73, Caterina / Grecia, Dâlga / Călărași, 27 martie 1953

Batu (Bațu?) Dumitru, 80, Pleasa /Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 aprilie 1954

Batu (Bațu?) Haralambie, 75, Pleasa /Albania, Zagna / Brăila, 7 octombrie 1956

Batu (Bațu?) Mărgărit, 2 luni, Movila Gâldăului / Călărași, Movila Gâldăului / Călărași, 4 octombrie 1952

 

Caleșu Anghela, 90, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 25 decembrie 1955

Catrangi Costanda, 69, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 26 noiembrie 1953

Caxi Ecaterina, 63, Candrina / Grecia, Măzăreni / Brăila, 28 septembrie 1954

Chendrea Gagu, 53, Beala de Sus / Grecia, spital , 30 octombrie 1955

Chepa Ion, 6 luni, Dâlga / Călărași, Dâlga / Călărași, 24 februarie 1954

Chiacu Vasile, 76, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 26 iulie 1951

Cipu Constantin, 84, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 iunie 1954

Cipu Dumitru, 1 lună, Călărași, Movila Gâldăului /Călărași, 8 octombrie 1951

Cipu Spiru, 4 luni, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 23 octombrie 1956

Ciupita Anastase, 59, Osani / Grecia, Valea Viilor / Ialomița, 7 mai 1955

Costea Stere, 66, Spanciova / Bulgaria, Măzăreni / Brăila, 22 decembrie 1956

Cricu Anastase, 82, Grebena / Grecia, Măzăreni / Brăila, 20 februarie 1952

Culețu Tanasie, 76, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 31 decembrie 1953

Curumi Zisu,72, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 31 octombrie 1956

 

Dima Pandu, 82, Pleasa / Albania, Dâlga / Călărași, 21 decembrie 1954

 

Fati (Fați?) Dorina, 1 an, Săcălaz / Timiș, Brateșu / Galați, 24 februarie 1952

Fati (Fați?) Vangheli, 70, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 14 decembrie 1956

Fati (Fați?) Vasila, 72, Bilște / Bulgaria, Brateșu / Galați, 3 ianuarie 1955

Fati (Fați?) Vasilica, 30, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 24 iunie 1952

Foti Elena, 74, Nicca / Albania, Zagna / Brăila, 4 februarie 1955

 

Gaca Hrisula, 58, Almaia / Grecia, Brateșu / Galați, 9 noiembrie 1953

Geavela Elena, 22 de zile, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 14 aprilie 1954

Geavela Gheorghe, 57, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 6 august 1956

Geavela Vasilica, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 noiembrie 1954

Ghiacu Despina, 90, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, ? ianuarie 1954

Ghiță Hristu, 77, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 23 martie 1953

Gicu Nicolae, 75, Lumnita / Grecia, Viișoara / Ialomița, 7 decembrie 1952

 

Hapa Stere, 85, Nalbald / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 14 martie 1956

 

Mandoli Pandu, 71, Ecaterina / Grecia, Brateșu / Galați, 26 septembrie 1953

Manganița Spiru,85, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 30 decembrie 1954

Mila Despina, 76, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 24 septembrie 1953

Mila Mihai, 6 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 17 iulie 1951

Mita Hristu, 72, Veria / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 26 august 1952

Moscu Dumitru, 60, Macedonia, Salcâmi / Călărași, 31 august 1955

Muca Hristu, 16 ani, Bazargic / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 24 iulie 1951

Muca Nicolae, 52, Grecia, Bumbăcari / Brăila, 30 martie 1952

Mustacă Gheorghe, 98, Dișnița / Albania, Brateșu / Galați, 7 ianaurie 1954

 

Nicola Agora, 80, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 28 aprilie 1953

Nicolae Anghela, 71, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 13 aprilie 1955

 

Pacea Vera, 74, Grabova / Albania, Zagna / Brăila, 10 iulie 1953

Pană Constantina, 55, Ohrida / Iugoslavia, Măzăreni / Brăila, 15 ianuarie 1956

Pandichi (Pândichi?) Hristu, 46, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 9 martie 1952

Pater Dumitru, 74, Salonic / Grecia, Dâlga / Călărași

Poligari Gheorghe, 87, Sapinița / Albania, Măzăreni / Brăila, 8 septembrie 1953

Popescu Ecaterina, 75, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 19 aprilie 1953

Popescu Nicolae, 78, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 16 martie 1953

Pucii Caterina, 75, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 5 mai 1956

Pundichi Olimpia, 35, Candrova (Cândrova) / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 22 decembrie 1951

Pupca Verona, 74, Oșani / Grecia, Dâlga / Călărași, 6 ianuarie 1954

 

Rusanda Traică, 63, Macedonia, Viișoara / Ialomița, 19 ianuarie 1954

 

Sola (Șola?) Zoița, 59, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 29 august 1952

Sotir Sota, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 21 aprilie 1954

Statina Hristu, 12 ani, Ilișești / Suceava, Brateșu / Galați, 28 februarie 1954

Statina Spiru, 1 lună, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 11 ianuarie 1952

Stilu Lenuța, 2 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 30 martie 1954

Stilu Mihai, 18 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 8 martie 1952

Stilu Tudora, 63, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 20 aprilie 1952

Stoianovici Dumitru, 72, Skopje / Macedonia, Baldovinești / Brăila, 3 august 1951

Sunda (Șunda?) Eleonora, 7 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 28 august 1951

Suta (Șuta?) Florica, 28, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 23 iulie 1952

 

Talabacu Marcu, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 ianuarie 1955

Tașcu Cherața, 2 ani, Salcâmi / Călărași, Salcâmi / Călărași, 12 octombrie 1954

Târziu Petru, 4 luni, Salcâmi / Călărași, Fetești, 26 octombrie 1954

Teja Dumitru, 98, Cawta (?) / Albania, Zagna / Brăila, 30 ianuarie 1952

Tugearu Dumitru, 23, Babuc / Bulgaria, Ezeru / Călărași, 7 octombrie 1955

 

Vasiliu Ion, 87, Chinam / Macedonia, Dropia / Călărași, 1 martie 1954

Vasu Ioan, 74, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 18 iulie 1952

 

Zica Zoița, 70, Doleni (Doleani?) / Iugoslavia (Bulgaria?, Grecia?), Salcâmi / Călărași, 29 octombrie 1956

Zelca Nicolae, 10 zile, Bumbăcari / Brăila, Bumbăcari / Brăila, 20 iulie 1954

Zottu Zottu, 83, Baiasa (Băiasa?) / Grecia, Viișoara / Ialomița, 22 decembrie 1952

Zotu Leca, 53, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 31 decembrie 1953

 

SURSA

Romulus Rusan (coord.), Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația Academia Civică, București, 2011, pp. 16, 19,20, 22, 23, 33, 34, 35, 37-40, 42, 47, 48, 50-53, 58, 81, 86, 89-91, 95, 100, 101, 104, 105, 107, 108, 116, 124, 125, 127, 129, 131, 132, 135, 139, 147, 148, 166-168.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required