Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Cronologie » 2001-2010 >>> » 2007 » Items filtered by date: Februarie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445


Conform documentației Ministerului Educației au fost alocate locuri cu bursă și fără bursă pentru doctorat aromânilor și românilor din Albania, Bulgaria, Macedonia și Serbia după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnică București: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Arhitectură București: 1 loc

Universitatea București: 2 locuri (1 cu bursă)

ASE București: 2 locuri (1 cu bursă)

UATC București: 1 loc

SNSPA București: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Brașov: 1 loc (1 cu bursă)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 1 loc

USAMV Cluj: 1 loc

Universitatea Babeș Bolyai Cluj: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Muzică Cluj: 1 loc

Universitatea Arte Cluj: 1 loc

 

Universitatea Ovidius Constanța: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Craiova: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Tehnică Iași: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Iași: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Oradea: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Ploiești: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Suceava: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Târgoviște: 1 loc

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 1 loc

USAMV Timișoara: 1 loc

Universitatea Vest Timișoara: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Total: 35 de locuri, din care 15 cu bursă, în 24 de universități din 11 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 

 

SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 


Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 12 (3)

Universitatea Arhitectură București: 2 (1)

Universitatea București: 3 (1)

ASE București: 7 (2)

Universitatea Muzică București: 4 (1)

Universitatea Arte București: 4 (1)

UATC București: 2 (1)

SNSPA București: 6 (2)

 

Universitatea Arad: 14 (3)

 

Universitatea Brașov: 19 (3)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)

Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)

Universitatea Arte Cluj: 6(2)

 

Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)

 

Universitatea Craiova: 18 (3)

 

Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)

Universitatea Iași: 16 (4)

Universitatea Arte Iași: 7 (2)

 

Universitatea Oradea: 3 (1)

 

Universitatea Petroșani: 13 (3)

 

Universitatea Ploiești: 18 (4)

 

Universitatea Reșița: 2 (2)

 

Universitatea Sibiu: 14 (3)

 

Universitatea Suceava: 18 (4)

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)

USAMV Timișoara: 5 (2)

Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)

 

Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).



Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Albania: 70 cu bursă (Anexa 12)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1)
  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 8 (Limbi moderne și aplicate – 1; Drept – 5; Științe politice – 1; Administrarea afacerilor – 1)
  • UMF București: 13 (Medicină – 6; Medicină dentară – 5; Farmacie - 2)
  • ASE București: 9 (Economie – 1; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing - 1)
  • Universitatea Muzică București: 2
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Tehnică Cluj: 1 (Calculatoare și tehnologia informației -1)
  • USAMV Cluj: 1 (Medicină veterinară – 1)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 5 (Limba și literatură – 1; Istorie – 1; Drept - 3)
  • UMF Cluj: 7 (Medicină – 4; Medicină dentară - 3)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 14 (Drept – 2; Finanțe - 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Management -1; Marketing – 1; Medicină – 3; Medicină dentară – 2; Farmacie - 2)
  • Universitatea Oradea: 1 (Istorie – 1)

 

Bulgaria: 90 / 50 cu bursă (Anexa 13)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1; Inginerie și manegement - 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Ingineria instalațiilor – 2 fără bursă)
  • Universitatea Arhitectură București: 2 ( 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • USAMV București: 4 (Agronomie – 1 fără bursă; Horticultură – 1 fără bursă; Silvicultură – 1; Zootehnie – 1)
  • Universitatea București: 6 (Limba și literatură – 1; Limbi moderne și aplicate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Drept – 2; Relații internaționale și studii europene - 1)
  • UMF București: 6 (Medicină – 2; Medicină dentară – 2; Farmacie – 2)
  • ASE București: 13 (Economie – 1 fără bursă; Finanțe – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Contabilitate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Management -1 cu bursă și 1 fără bursă; Marketing - 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte București: 7 (Arte plastice, decorative și design – 4 cu bursă și 3 fără bursă)
  • UATC București: 2 (Teatru – 1 fără bursă; Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • SNSPA București: 2 (Științe administrative -1; Științe ale comunicării - 1)
  • Universitatea Brașov: 5 (Educație fizică și sport – 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă)
  • USAMV Cluj: 3 (Biologie – 1; Medicină veterinară – 2)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 1 (Teologie – 1 fără bursă)
  • Universitatea Muzică Cluj: 1 (Muzică – 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte Cluj: 1 (Arte plastice, decorative și design – 1 fără bursă)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 7 (Limbă și literatură – 1 fără bursă; Drept – 1 fără bursă; Științe politice – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Medicină – 1; Medicină dentară – 1 )
  • Universitatea Craiova: 9 (Teologie – 1 fără bursă; Drept- 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Finanțe – 1; ; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și fără bursă; Management -1 ; Educație fizică și sport – 1; )
  • UMF Craiova: 14 (Medicină – 2 cu bursă și 3 fără bursă; Medicină dentară – 2 cu bursă și 2 fără bursă; Farmacie – 2 cu bursă și 3 fără bursă)
  • Universitatea Oradea: 1 (Studii culturale – 1)

 

 

Macedonia: 25 cu bursă (Anexa 14)

  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 5 (Limbi moderne și aplicate – 3; Științe ale comunicării - 2)
  • UMF București: 3 (Medicină – 2; Medicină dentară – 1)
  • ASE București: 7 (Economie – 1; Finanțe – 1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Marketing - 2)
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 6 (Limbi moderne și aplicate –1; Teologie – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Marketing – 1; Inginerie mecanică - 1)

 

Serbia: 141 / 99 cu bursă (Anexa 15)

  • ASE București: 1 (Marketing - 1)
  • UATC București: 1 (Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • Universitatea Craiova: 22 (Chimie 1; Informatică – 1; Biologie 1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Drept- 1; Sociologie – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1 ; Marketing – 1; Educație fizică și sport – 1; Agronomie – 1; Horticultură – 1; Ingineria produselor alimentare – 1; Inginerie și management – 1; Științe inginerești - 1)
  • Universitatea Oradea: 2 (Limbă și literatură – 1; Istorie - 1)
  • Universitatea Reșița: 6 (Teologie – 1; Asistență socială -1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Management – 1; Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Politehnica Timișoara: 19 (Informatică - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Științe administrative -1 fără bursă; Științe ale comunicării – 1 fără bursă; Arhitectură - 1 cu bursă și 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1 fără bursă; Inginerie electrică - 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă; Inginerie industrială – 1 fără bursă; Ingineria autovehiculelor – 1 fără bursă; Ingineria mecanică – 1 fără bursă; Ingineria mediului – 1 fără bursă; Inginerie și management – 1 fără bursă; Științe inginerești – 1 fără bursă)
  • USAMV Timișoara: 4 (Agronomie – 1; Silvicultură – 1; Medicină veterinară – 1 fără bursă; Ingineria produselor alimentare – 1)
  • Universitatea Vest Timișoara: 45 (Matematică – 1; Chimie 1; Informatică – 1; Biologie – 1; Geologie -1; Știința mediului -1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 3 cu bursă și 1 fără bursă; ; Istorie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Teologie – 1; Drept- 1; Sociologie – 1 fără bursă; Asistență socială -1; Științe politice – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Științe ale comunicării – 2; Psihologie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Economie – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing – 1; Muzică – 1; Arte plastice, decorative și design – 1; Educație fizică și sport – 1 cu bursă și 1 fără bursă )

 

Total: 326 de locuri, din care 244 cu bursă, la 25 de universități de stat (științe exacte, inginerești, agricole, umaniste, economice, sociale și ale naturii, arte, sport, arhitectură, sănătate, drept, teologie) din 7 orașe (București, Cluj, Constanța, Oradea, Craiova, Reșița și Timișoara).


În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexele 5, 12, 13, 14, 15, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476


1.Piperchi dinijicati – Ardei tăiați mărunt

Într-un ceaun (tiyani) încins cu 200 ml ulei (untulemnu) se pun 3/2 kg ardei (piperchi)tăiați în bucăți (dinjicate) de 4cm X 4cm și se amestecă (s-minteashti) continuu până se înmoaie (s-moalji) omogen. Nu trebuie ținuți prea mult ca să nu li se desprindă coaja. Se adaugă (s-adavgă) suc din 2 kg roșii (pătrăgeani) proaspete sau 800 grame roșii în bullion și se lasă să clocotească ca să mai scadă sosul (s-ascadă dzama), amestecându-se din când în când. Se adaugă 300 grame de telemea de oaie sau feta data pe răzătoare și se amestecă totul 3 minute. Se ia de pe foc și se lasă câteva minute să se închege (s-leagă) sosul. Se servește fierbinte (upăritu).

Sfat (Nvetsu): feta se omogenizează (s-ancheagă) mai bine (cama ghini) în sos decât telemeaua.


Proverb culinar aromân: Tutiputa bună s-vindi ditu muntsă! - Oaia bună se vinde din munte!

 

2.Piperchi cu cashu – Ardei cu brânză

Zece ardei kapia sau grași se coc pe plită, iar după ce se răcesc (s-arătsească) se curăță de coajă (peaji) și de semințe, dar fără apă, pentru a nu-și pierde aroma. Pentru umplutură se amestecă (s-ameastică) 250 grame de brânză de vaci cu 250 grame smântână, 250 grame de telemea de oaie data pe răzătoare și mărar și pătrunjel tocați mărunt. Se umplu ardeii și se pun (s-andregu) într-un vas de Jena uns cu ulei de măsline. Se țin în cuptor (cireapu) la foc mediu timp de 15 minute.


Proverb aromân: Frati, frati ama corlu-I cu păradz! – Frate, frate dar hora-I pe bani!

 

3.Piperchi coapti – Ardei copți

Zece ardei (piperchi) grași mari se coc (s-cocu) pe plită și se răcesc (s-arătsească) într-o oală cu capac. Se curate de pieliță (peaji), fără apă, să nu-și piardă sucul aromat și se pun într-o tavă (tăvă) adâncă. Suc de roșii (pătrăgeani chisati) din 1 kg de roșii proaspete sau 800 grame roșii în bulion se lasă să clocotească într-un ceaun (tiyani) încins cu 2 linguri de ulei (untulemnu) și se adaugă sare (sari) după gust. După 20 minute, când scade sosul (andu ascadi dzama), se adaugă (s-adavgă) 300 grame de telemea de oaie sau feta fărâmițată (chisatu) mărunt și se amestecă bine 3 minute. Se varsă (s-vearsă) sosul peste (pisti) ardei (piperchi) și se servește.

Sfat (Nvestsu): Vara (veara) se poate servi și rece (arăts); stau bine lângă brânză (cashu).


Proverb aromân: Nu ari ma greau lăngoari ca urfanja! – Nu există boală mai grea decât sărăcia!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 20, 22, 24.

 

În 2009 interpreta de muzică populară aromână Florentina Costea lansa la București CD-ul ’’Miraki’’ (Pasiune).

Cele 14 melodii clasice ale CD-ului au fost înregistrate la Salonic / Grecia. Formația care a acompaniat-o, formată din aromâni și greci, a utilizat instrumente clasice: Dimitris Paraschos (clarinet), Antonis Papadopoulos (tobă), Rubos Thanos (vioară) și Kostas Papadimitriou (cobză).

 

Versiunile românești ale titlurilor cântecelor îmi aparțin.

1.Ia bagăts stulia tini! – Ia puneți podoaba tu!

2.Ficiori di Samarina – Feciori din Samarina

3.Dosprădzats di gioni – Doisprezece juni

4.Tsi-nj si-aură lea dado! – Ce mi s-a urât tu mamă!

5.Stau nă dzuă tu livadi – Stau într-o zi în livadă

6.Bună-ts oara, picurare – Bună ziua, păcurare

7.Dado lea-nj chirui ciuprachea – Mamă îmi pierdui agrafa

8.Avutlu gioni s-ansură – Bogatul june se însură

9. O lăi munte sh-o lea dzeană – O, tu munte și o, tu deal

10.O, ts-i cu aestă seară – O, ce este cu această seară

11.Ore lea dado ts-nj fătseshi – O ,tu mama ce-mi făcuși

12.Mintimena – Deșteapta

13.Scoal-lea Marushe – Scoală, tu Marușe

14.Căndu va s-yină primveara – Când va veni primavera

 

Melodiile pot fi ascultate pe saitul de muzică aromână ‘’giony’’ la adresa http://giony.ro/mp3player-p/muzica-download-florentina-costea---miraki/6

 

Primul film aromân Nu hiu faimos ama hiu armân / Nu sunt faimos, dar sunt aromân are un site pe Internet la adresa http://iamaromanian.tomaenache.ro


Contributorii sunt împărțiți în patru categorii: Sponsori principali (Sponsori di prota tesi), Sponsori, Donații și Mulțumiri (Haristuseri).


Cei 10 sponsorii principali sunt  (ordine alfbetică):  Octavian Barba, Gigi Becali, Ioan Becali, Victor Becali, Daniel Budeșu, Costicã Canacheu, Niculaki Caracota  (AFA Paris - Association des Francais Aroumaines),  fraţii Inge din Lăstuni (Hagilarea) / Mihail Kogălniceanu / Tulcea, Iancu Perifan (AFA Paris) .


Categoria Sponsori include 51 de persoane (ordine alfabetică): Nelu Bara, Mike Bileca, Cristi Bituleanu, Maria Blacioti, Ion Bucuvala, Stere Budeș, Nicolae Calagiu, Gica Caraman, Hrista Caraman, Mitica Caraman, Iancu Cepi, Mitica Chilili, Cristi Culeţu, Dima Cusu, Iani Cuşu, Constantin Damov, Nicolae Dimaca, Nicu Doga, Nache Dumitru, Stere Farmache, Claudiu Faţi, Damu Fudulea, Sterica Fudulea, , Mircea Grosu, Gheorghe Hagi, Daniel Liuta, Iani Mantsu, Kira Mantsu, Stere Masaca, George Muhcina, Oani Nicolae, Lefterie Naum, Costica Nurciu, Daniel Pandele, Antonel Parteca, Mihai Peanci, Enache Pelican, Costin Pitu, Claudiu Prevenda, Hrista Prevenda, Mihai Pufleanu, Teia Sponte, Cristi Stavrositu, Magda Stavrositu, Dima Samata, Aurica Tegusi, Stelian Tegusi, Dini Trandu, Panait Iota Trantu, Nicolae Zicu,.


Donații au oferit formațiile de muzică aromână PINDU și ARMÂNAME din Constanța și următoarele 35 de personae (ordine alfabetică): Liuba Alexandrescu, Costa Arău, Costica Arău, Stelian Arău, Hristu Bichi, Florica Blacioti, Stelian Bucuvala, Vlad Buzea, Nicolaie Caramihai, Mihai Ciamata, Cristi Cușa, Calin Gheondici, Gigi Ghiuri, Stelian Grasu, Sirma Enache Guci, Georgiana Ianuș Capraru, Lenus Ianuș, Ramona Ianuș, Stelica Ianuș, Marko Lenz, Anda Mihoc, Gheorghe Minga , Lucian Papacostea, Titi Papacu, Valentin Papacu, Irina Paris, Andrei Perceleanu, Teodor A. Pistalu, Mitica Pufleanu, Stelian Terzi, Iota Trantu, Nicolae Zardova, Dumitru Constantin – Coti, Santa al Todi.


Realizatorii filmului mulțumesc firmei Square 2 Design  și următoarelor 9 persoane (ordine alfabetică): Steliana Bajdechi, Nicu Baturi, Doina Levintza, Sorin Marcus, Rita Mureșan, Camelia Nastu, Yioryi Prapas, Aura Preda, Geanina Punkosti

 

 

Parteneri generali (30):

MELODY / Mamaia – Sică Mita

ALEKSANDAR PALACE / Macedonia – Steryiu Nakov

SUTSATA ARMĂNJILOR DI VERIA – Yioryi Tsiris

CONSILIUL TINERILOR AROMÂNI / România – Nuși Calențaru

FRATELLI SOCIAL EVENTS / România

Hotel OXFORD / Mamaia * România – Costel Zelca

Hotel DEL MAR / Constanța * România – Antonel Parteca

Hotel ROYAL / București * România

Hotel ALCOR – Cristi Stavrositu

Hotel FLORIDA – Ionuț Ciota

Hotel IAKI / Mamaia * România – Gheorghe Hagi

Pensiunea MELBA / Golful Dubova * România

FABARIA IAKI / Mamaia * România – Cristi Cușa

Restaurant GARLIC / București * România – Gelu Tușu

Restaurant ZORBA GRECUL – Gelu Gheorghe

Restaurant HARLEQUIN / Mamaia * România – Stelu Enache

ROYAL EVENTS PALACE – Tomiță Nastu

TEATRUL PENTRU COPII ȘI TINERET / Constanța * România

CREATIVE HAIR SALON / Constanța * România – Tincuța Stamule

STAGIO STILE / București * România – Georgiana Stavrositu

ZE BE HAIR DESIGN / România

TRENDS BY ADINA BUZATU – Personajul Toni Caramușat este îmbrăcat de A. Buzatu

IULIA DIMA – Personajul Haida este îmbrăcat de I. D.

IRIS ȘERBAN FASHION DESIGNER / România

TOTAL REISEN & JAGD / București * România – Ionel Bara

Club BUCKINGHAM  - Gelu Gheorghe

CONSILIUL TINERILOR AROMÂNI / Albania – Kustika Poci

R.N.P. ROMSILVA ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURAL PORȚILE DE FIER – director Marian Jiplea

Spitalul SFÂNTUL PANTELIMON / București * România

Universitatea HYPERION Facultatea de Arte / București * România



 

Parteneri Media (5):

1)FOTO STORY / Constanța * România – Mary Camburu

2)MTV * TELEVIZIUNEA DIN MACEDONIA / Departamentul în aromână – Jana Mihailova

3)Radio ZZZ / Melbourne * Australia

4)HAS ADVERTISING – Hașoti Enache

5)ORGANIZAȚIA SCRIITORILOR ȘI ARTIȘTILOR AROMÂNI / Macedonia – Vanghea Mihanji-Steryiu


 

Cei 12 membri ai echipei de producție sunt:

1)Toma Enache - Facultatea de regie şi film. Master arta actorului. Coordonator Redacția Armâneascâ la Radio România Internaţional

2) Florentina Costea – Comunicare / Relații publice. Intrepretă muzică aromână. Actriță în piese aromâne.

3) Ianula Gheorghe – Relații Internaționale.Managementul proiectelor. Ansamblul PILISTERLU. Interpretă muzică aromână. Actriță în piese aromâne.

4) Nicolae Vrana – Inginer calculatoare. Membru al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI şi al Consiliului Director al COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA

5) Maria Vrana – Turism. Actriță în piese aromâne.

6) Georgiana Cerchezan – Inginerie chimică. Științe politice. Consilier RNP-Romsilva.

7) Nași Calențaru – Științe Politice. Consultant parlamentar in cadrul Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Camera Deputaţilor. Preşedinte al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI (2011-2012). Membru al departamentului de Politică al YOUTH EUROPEAN NATIONALITIES.

8) Teodora Calagiu Garofil – Actriță profesionistă.

9) Alexandra Agavriloaiei – Studentă an II Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică.

10) Stere Stamule – Management. Marketing. Preşedinte al CONSILILUI TINERILOR ARMÂNI (2010-2011). Membru al departamentului de Comunicare al YOUTH EUROPEAN NATIONALITIES.

11) Sorin Anagnoste – Management. Marketing

12) Tănase Stamule – Management. Marketing

 

 

Locații de filmare: Constanța / România, Moscopole / Albania, Washington & Hollywood / SUA.

 

 

Contact:

ASOCIAȚIA CULTURALĂ CLA ”LA STEAUA”

Înfiinţată prin Sentinţa Civilă nr.313, pronunţată în Şedinţa publică din 22.06.1999 a Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a Civilă,

Președinte: Toma Enache

Adresa: Bucureşti, str. Periş nr. 45, sector 2

Cod fiscal: nr.12708800

Cont bancar LEI: RO92RNCB0072049696250001 / BCR, sucursala Sector 1, București

Cont bancar USD: RO65RCNB0072049696250002 / BCR, sucursala Sector 1, București

 

 

La rubrica Noutăți (Hăbări nali) sunt postate două articole din ziarul bucureștean ”Jurnalul Național”, semnate de Tudor Cireș (30.07.2011 și 12.01.2012), și un articol din ziarul bucureștean ”România Liberă”, semnat de Cristian Hagi (30.06.2011).




 

 

 

 

1.Arizu cu veardză – Orez cu spanac

Un kg de spanac (veardză) proaspăt, spălat (lati), curățat, opărit (upăriti) și răcorit se pisează (s-chiseadză) până se face pastă. O ceapă (tseapă) medie se călește în ulei (untulemnu) de măsline până devine aurie, apoi se adaugă pasta de spanac în tigaie și se amestecă continuu. După 15 minute se adaugă 800 grame de roșii (pătrăgeani) proaspete făcute suc sau 400 grame de roșii întregi în bulion. Între timp o cană de orez (ariz) se fierbe în 2 căni de apă cu sare (sari) și ulei de măsline, iar când scade aproape de tot se adaugă (s-adavgă) în cratiță peste orez tot conținutul din tigaie (tiyani). Se amestecă totul bine (ghini) și se lasă la cuptor (cuftoru) 30 de minute (disă di sihati) la foc mediu (focu nu multu mari) până scade sosul (ascadi dzama).

Sfat (Nvetsu): Se servește cu brânză (cash) de către cei ce nu țin post (preasini).


Proverb aromân: Na părălu shi dănji căvgălu! – Ia banul și dă-mi scandalul!

 

2.Arizu cu urdzăts – Orez cu urzici

Un castron mediu de urzici (urdzăts) tinere se spală (s-la) și se opăresc (s-hierbu) bine în apă cu sare (sari) până se înmoaie, cam 1 oră. Apoi se scurg prin sită și se lasă să se răcească, după care se toacă mărunt. O ceapă medie tăiată fin se călește în ulei până devine aurie și se adaugă (s-adavgă) la călit și urzicile, amestecând continuu timp de 10 minute. O cană de orez (ariz) se pune la fiert în apa în care au fiert urzicile. Se măsoară 2 căni și jumătate de apă, cu aceeași cană cu care s-a măsurat orezul. Când apa de la orez scade, se adaugă urzicile călite și ceapa și se amestecă, iar când amestecul a devenit omogen se adaugă 200 grame de telemea de oaie dată pe răzătoare și 200 grame de măsline (măsini) tăiate rondele. Apo se lasă la cuptor (cireapu) 15 minute sau până când sosul scade.


Proverb aromân: Nu chiari nă păduri fidănjili anda cresc! – Nu piere pădurea căreia îi cresc vlăstarele!

 

SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 26, 28.

 


1.Salată di seleană – Salată de țelină

Un piept de pui (chept di puljiu) fiert și răcit se toacă mărunt (s-dinjică njits). O jumătate de kg de țelină (seleană) se curăță (s-cură) de coajă, se spală (s-la) și se dă prin răzătoarea (rendă) cu găuri medii. Se amestecă (s-minteashti) toate într-un castron (ceamu) împreună cu 300 grame de maioneză și cu 3 căței de usturoi pisat mărunt (ai chisat) și se sărează după gust.


Proverb aromân: Acats un oaspi nău, vecljilu s-nu lu agărshestsă! – Adu un musafir nou ca să nu-l uiți pe cel vechi!

 


2.Salată di pitligeani – Salată de vinete

Trei vinete (pitligeani) coapte pe plită și răcite se curăță de coajă, se lasă să se scurgă de zeamă (s-alasă s-stricoară di dzamă) și se toacă mărunt (s-dinjică minutu). O ceapă (tseapă) roșie tocată mărunt se amestecă cu vinetele, după care se adaugă 200 ml de ulei (untulemnu) de măsline puțin puțin câte puțin, amestecându-se cu lingura de lemn (ciubana) sau cu mixerul. Se sărează după gust.


Proverb aromân: Zborlu zboru adutsi! – Vorba vorbă aduce!

 


SURSA

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră, București, 2011, pp. 32, 34.

 

În luna iunie a anului 2011 filiala județeană Tulcea a COMUNITĂȚII AROMÂNE DIN ROMÂNIA a publicat la societatea ‘’Karograf’’ din Tulcea numărul 15 al revistei ’’Daima’’ (Totdeauna).


Revista este este fondată de prof. Gică Gică și este distribuită gratuit. G. G. este coordonatorul unei echipe redacționale formate din Elena Nurciu, Simona Pufleni, Alina Rafticu, Cristiana Șacu și Sterică Fudulea.


Acest număr poate fi găsit pe Internet pe saitul ‘’Scribd’’ la adresa http://www.scribd.com/doc/59894956/Daima-iunie2011


Cele 61 de pagini ale acestui număr cuprind 20 articole și un album foto (49-60).


Editorialul coordonatorului este întitulat Daima – cei șase ani de acasă (1) și reprezintă o scurtă trecere în revistă a celor șase ani de sinuoasă existență a revistei.


Articolul Manifestările culturale DAIMA (2) este semnat Redacția și anunță reluarea acestor evenimente.


Următorul articol este de fapt un extras din lucrarea lui Anastase Hâciu premiată în anii 30, Aromânii. Comerț. Industrie. Arte. Civilizație. Expansiune, fragment întitulat Contribuții la stabilirea psihologiei poporului aromânesc (3-6).


Apoi este preluat din revista ’’Familia română’’ (decembrie 2010) din Baia Mare articolul ‘’E o mândrie să poți afirma: sunt prietenul unui aromân‘’, semnat de Cornel Cotuțiu. Autorul se referă la prietenii săi aromâni Teohar Mihadaș și Ioan Cutova, scriitori a căror viață a fost legată de zona Bistriței. La o ședință a cenaclului ’’Saeculum’’ desfășurată în 1983 la Beclean și consacrată împlinirii a 65 de ani de către T. M., călugărul Nicolae Steinhardt și-a încheiat cuvântul astfel: ‘’E o mare satisfacție, e o mândrie să poți afirma; sunt prietenul unui aromân‘’.


Paginile 8-11 sunt alocate unui extras din lucrarea lui A. Hâciu, cu titlul Moscopole – Mecca Aromânilor.


Tot pe pagina 11 începe articolul Contribuții la studiul armânei literare al filologului Mariana Bara. După ce comentează câțiva poeți aromâni contemporani (G. Vrană, G. Godi, S. Fuchi, K. Iorgoveanu-Mantsu), autorul discută problematica limbii și literaturii aromâne în secolele XIX-XX. Articolul se încheie pe pagina 15 cu o listă de 15 editori de cărți și periodice aromâne și o listă de 14 jurnaliști aromâni (călătorie, eseu, corespondență, pamphlet, analiză).


Dumitru Carabaș face O scurtă prezentare a onomasticii aromânilor din România (16-19). Articolul, a cărui parte a doua urma să fie publicată în numărul viitor al revistei, este structurat pe capitole: Prenume, Nume de familie și Supranume. Al treilea capitol, considerat ‘’caracteristica cea mai distratictivă a antroponimiei aromâne’’, acoperă trei pătrimi din text.


În prima parte a articolului Colonizarea aromânilor în Cadrilater (20-22), istoricul Nicolae Cușa discută problema colonizării în anii ‘20-’30 a aromânilor din statele balcanice în județele dobrogene Durostor și Caliacra, retrocedate Bulgariei în 1940.


În prima parte a articolului Aromânii din Grecia (22-24), istoricul german Thede Kahl (1971-) analizează chestiunea identității aromânilor din Balcani șa cum a început să se pună la începutul secolului XIX.


Paginile 25-26 sunt dedicate textelor a 4 poezii ale lui Gică Godi: Moskopoli (Moscopole), Moskopoli dadă agărshită (Moscopole mamă uitată), Anyisătoru (Visătorul) și Dultsi pidimo (Dulce chin).


Versiunile română și aromână ale textului rezoluției adoptate la adunarea aromânilor de la Moscopole / Albania la 15 august 2010 se găsesc la paginile 27-28. În document Consiliul Aromânilor înaintează statelor din Balcani (Albania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Bulgaria) patru cereri privind protejarea și afirmarea ’’ identității etnice, culturale, religioase și lingvistice’’ a aromânilor, proclamați ’’popor regional și autohton în Balcani’’.


Poezia Moscopolea publicată de Kira Iorgoveanu-Mantsu în 1983 în volumul ’’Steaua di dor’’ acoperă pagina 29.


Yiani Mantsu, președinte al Consiliului MakedonArmânilor, și Niculaki Caracota, secretar general al organizației, sunt semnatarii documentului Academia Română recidivus! , dat publicității la 2 iunie 2011 în versiune română și aromână (30-33). Ei polemizează cu Academia Română, SOCIETATEA MACEDO-ROMÂNĂ din București și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României pe tema identității aromânilor.


Pagina 34 găzduiește textul Administrației Prezidențiale de la București cu titlul: Mesajul E. S. Traian Băsescu, Președintele României, rostit cu ocazia ’’Zilei Naționale a Armânilor’’, București, 23 mai 2011. Pe aceeași pagină sunt plasat două fotografii cu președintele Traian Băsescu în mijlocul aromânilor din comuna tulceană Stejaru în 2009.


Articolul Nuntă armânească la Călărași (35), semnat de Fani Valentin Pavel, descrie nunta Alexandrei și a lui Nicu, desfășurată în octombrie. La evenimentul familial găzduit de Costel și Haidița Barba au participat aromâni din București, Slobozia, Tulcea și Constanța.


Textul interviului luat de coordonatorul redacției prof. univ. dr. Emilian Bold de la Universitatea din Iași este întitulat ’’Istoria – parte a sufletului neamului românesc’’ (36-37). Convingerea lui E. B. este fermă: ’’Aromânii au rezistat peste două mii de ani și nu cred că sunt pe cale de dispariție’’.


În articolul Armânii și civilizația vedică (38-39), Gheorghe Șeitan încearcă să găsească legături între aromâni și civilizația indiană.


Problemele curente ale limbii și identității aromânilor sunt analizate de scriitoarea Kira Iorgoveanu-Mantsu în articolul Armânii / Makedonarmânii – Recuperarea identității în mileniul III (39-43). Articolul cuprinde capitolele Statutul limbii armâne, Identitatea comunității etnice și lingvistice a armânilor, Lingviști și istorici români și străini despre armâni.


Redactorul Elena Nurciu, care este și bibliograf la Biblioteca Județeană Tulcea, prezintă o primă parte a unei liste cu cărți și reviste aromâne deținute de bibliotecă (44-47). Printre autori întâlnim numele Matildei Caragiu, Nicolae Caraiani, Nicolae Saramandu, Hristu Cândroveanu, Nicolae Cușa, Cola Fudulea, Dumitru Garofil, Kira Iorgoveanu, Gheorghe Merca, Mihai Prefti.


Pe pagina 48 este publicată lista Consiliului Director al Comunității Armâne din Tulcea: președinte – Constantin Popescu; prim-vicepreședinte – Sterică Fudelea; vicepreședinți – Sadâca Iancu (economic), Partnoi Tanța (educație-cultural), Șacu Stere (social), Dumitru Enache (relații interetnice), Gaea Stere (juridic), Șacu Mihai (mediu de afaceri); secretar general - Iorgoveanu Geoga. Lângă fotografiile lui C. Popescu, S. Fudulea și D. Enache au fost plasate cele ale lui Constantin Hogea – primarul municipiului Tulcea, Nicolaea Chichi – vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea și Sirmei Caraman – director Finanțe.


Albumul este dedicat profesorului Constantin Popescu, președintele filialei Tulcea a C. A.R. și fondator al ansamblului ’’Daima’’, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani. Întitulat ’’UN ARMÂN TI ARMÂNAMI’’, albumul conține 42 de fotografii realizate cu ocazia diverselor evenimente desfășurate în județ la Tulcea, Cogealac, Beidaud, Sarighiol de deal, Stejaru, Delta Dunării, Baia, Hagilari (Lăstuni), precum și la filiala Călărași și la Balcic (Bulgaria).


Articolul de pe ultima pagină, cu tilul Primul film artistic armânesc , este dedicat biografiei regizorului Toma Enache și demersului său de a realiza filmul Nu hiu faimos ama hiu armân / Nu sunt faimos, dar sunt aromân.

 

 

Daca v-ati pus vreodata intrebarea de unde provine istoria alternativa pe care neoarmanismul o propaga desantat in perioada din urma ca fiind adevarata istorie a “poporului makedonarmân”, iata raspunsul in cele ce urmeaza.

In FYROM traieste un aromân respectabil de 60 de ani, pe numele sau Branislav Stefanoski Al Dabija. Domnia sa este de profesie inginer electronist, si are doua mari iubiri: poezia si pictura. Nu ar deranja pe nimeni daca si-ar face meseria inginereasca la fel ca toti confratii sai din lumea asta, si daca s-ar iubi in secret pe rand, cand cu poezia, cand cu pictura. Dar nu, dumnealui, mare amator de a afla istoria adevarata a neamului sau, care i-a fost refuzata atatia ani de comunisti, a pornit o cruciada impletind pictura, poezia si, nu in ultimul rand, electronica inginereasca, pentru a da la iveala adevarata origine a poporului ales din care se trage. El si cei pe care ii trage dupa el in ceea ce pare sa devina tot mai pregnant un adevarat cult, pentru că, daca ar fi sa dam crezare celor care au avut marea onoare sa corespondeze electronic cu domnul Stefanoski, acesta posteaza la inceputul si la sfarsitul oricarui email, indiferent de subiectul acestuia, cuvantul “Makedon“!

Istoria acestei istorii incepe de fapt mult mai devreme, in 1913, o data cu publicarea celebrei carti “Dacia preistorica” a lui Nicolae Densusianu. Aici apare pentru prima data, izvorat din imaginaţia autorului, termenul de “pelasgi”, popor care ar fi dezvoltat o civilizatie preistorica avansata cu leagănul în spatiul României de astăzi și care ar fi dat nastere întregii civilizatii europene. Cartea este dezavuata imediat de lumea stiintifica (“product al sovinismului si nu unul al stiintei” – Xenopol, “roman fantastic… plin de mitologie și de filologie absurdă” – Vasile Parvan) si apoi, constant, de toate generatiile ulterioare de cercetatori stiintifici, dar, tot instantaneu, creeaza un adevarat cult, adunand in jurul sau diletanti, amatori si nationalisti frustrati. Dupa 1990, teoria, redescoperita, pune bazele unui curent protocronist absurd, centrat in jurul gruparii lui Napoleon Savescu, care nu ii uita pe aromani pentru a-si demonstra ipoteza ca prin ei, poporul român este urmasul direct al acelei unice civilizatii care a construit lumea de azi.

Totul se invarte de fapt in jurul enigmei istorice a originii Imperiului Macedonean, care, prin marele Alexandru, a lasat lumii intregi un simbol revendicat astazi cu substrat vadit politico-nationalist de catre toate popoarele din Balcani (si nu numai), in mitologia fiecaruia existand cate o referire la intaietatea absoluta in zona.

Revenind la domnul Stefanoski, teoria sa este expusa intr-o carte intitulata “Short descriptive history about the origin of the arm’n-macedonians” (from the pre-history to the colonization of Dacia)“. Luati va rog cate un distonocalm, inchideti Winamp-ul, televizorul si celelalte ferestre din Windows si din casa, trageti draperiile, fiti sigur ca nimeni nu vede ce faceti pentru a nu vi se pune la indoiala sanatatea mintala si anuntati-ma cand sunteti gata. Gata? OK, iata cum a luat nastere poporul makedonarmân:

Cica acum 4000 de ani trăiau în estul, sudul, centrul şi anumite părţi ale Europei Vestice, precum şi în Asia Mică, sute de triburi care aveau în comun aceeaşi limbă, cu mici diferenţe regionale. Singura uşoară diferenţă de dialect era cea a dacilor, locuitorii Daciei. Aceste triburi s-au răspândit în diferite teritorii ale Europei, mai întâi în Italia şi Portugalia de azi.

Toţi locuitorii Balcanilor (frigienii, micenienii, tracii, pelasgii, ba chiar şi troienii) vorbeau aceeaşi limbă cu excepţia danailor (numele antic al grecilor) care erau bilingvi. Aceştia din urmă proveneau din Egipt, de unde au adus şi mitologia greacă. După secolul IV î.Hr., când macedonenii lui Alexandru cel Mare au cucerit enorme teritorii din estul Mediteranei până în India, limba greaca adoptată de acesta ca vector de cultură şi administraţie, a devenit limba oficială, însă limba practicată de populaţie în toate aceste zone a continuat să fie Pelasgo-Traco-Ilirica, cu alte cuvinte Arm’n-Macedoneana de azi.

Autorul afirmă, de asemenea, că nenumărate cuvinte Arm’n-Macedonene au infiltrat limba danailor care, de altfel, a evoluat în aşa fel încât azi nu mai are decât puţine contingenţe cu greaca veche. De aceea probabil că, aproape două sute de ani mai târziu, când romanii au ocupat Macedonia în sec. II î.Hr., ei n-au avut nicio dificultate de a se inţelege cu localnicii ce vorbeau deja limba Pelasgo-Traco-Ilirică, limbă care dăduse naştere limbii latine. Aceasta mulţumită colonizării regiunii Latium din Italia de azi de către călătorii şi comercianţii est-mediteraneni efectuată cu vreo patru secole mai înainte, în aceeaşi perioadă cu fundarea Marsiliei, în Franţa, sau Alaliei, în Corsica.

Autorul afirmă că e absurd să ne imaginăm că latinizarea dacilor a putut fi facută de romani. Mai întâi pentru că cei 500.000 colonişti nu aveau nicio şansă să-şi impună limba în faţa celor 4.500.000 localnici. Cu atât mai mult cu cât aceşti colonizatori erau de origine traco-ilirică, deci ei înşişi, in teorie, nu de mult latinizaţi. Mai mult, asemănările uimitoare între dialectul vorbit în Maramureş şi “Arm’na” din Macedonia s-ar datora colonizării acestei regiuni cu trupe venite din Tracia-Iliria sau Frigia, aduse în mod special pentru a asigura protecţia imperiului contra „barbarilor” slavi sau goţi, care-l atacau din est. Sunt menţionate asemănările lingvistice între limba vorbită în Maramureş şi cea arm’nească, ba chiar şi portul local – fustanela – care, după afirmaţia autorului, „nu poate fi întâlnită nicăieri în nordul Dunării”.

Apărând teoria existenţei unei limbi regionale romanice fără origine latină, Branislav Stefanoski afirmă, mai apoi, că în „vaste zone din Ucraina [...] unde romanii n-au pus niciodată piciorul” se mai pot auzi chiar şi azi dialecte romanice. De altfel limba latină, menţinută artificial în viaţă de-a lungul Evului Mediu, de biserică şi administraţia lumii occidentale, a devenit o limbă moartă, pe când Pelasgo-Traco-Iliriana, prin reprezentantele ei contemporane, şi mai ales „arm’na din Macedonia”, cea mai „pură şi veche limbă din Europa”, este încă în viaţă.

De unde concluzia că legătura între romani şi greci se găseşte la Pelasgo-Traco-Ilirici, limba practicată de Arm’n-Macedonienii contemporani. Aceiaşi pelasgi, excelenţi navigatori şi comercianţi, creatorii Greciei antice, autorii mitologiei greceşti, care au pus bazele culturii indo-europene.

 

Daca n-ati inteles, va repet: Branislav Stefanoski afirmă că „Arm’n Macedonienii sunt descendenţii direcţi ai Vechilor Macedoneni (Pelasgo-Traco-Ilirici)” şi că „în limba lor de zi cu zi au salvat aproape complet vechea limba Arm’n-Macedoniana (Pelasgo-Traco-Ilirică)”, iar grecii au „împrumutat lucrările contemporanilor lui Homer, care erau scrise în limba Arm’nian-Pelasgică, le-au tradus în greceşte şi astfel le-au salvat pentru viitor.”

Ei da, dragii mei cititori… Aceasta este teoria unanim acceptata de catre makedonarmânji pentru a-si demonstra separatia de poporul român si pe baza careia solicita statutul de minoritate etnica in Romania. Iar daca ati inteles cumva ca domnul Stefanoski are vreun nume de genul Al Capone sau Al Pacino, v-ati inselat. Domnia sa isi adauga sintagma Al (corect “alu” – al lui) pentru a demonstra ca face parte din neamul lui Dabija, evident un pelasgo-traco-ilir fara nicio legatura cu poporul român


SURSA

Izabela Papazicu, Știți ce-a spus Dabija?, ''Zboară Niangrâpsiti'', 9 iulie 2011, https://daimadeadun.wordpress.com/2011/07/09/stiti-ce-a-spus-dabija/

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required