Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Cronologie » 2001-2010 >>> » 2007 » Items filtered by date: Octombrie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

 

În 2008, istoricul aromân Stoica Lascu (1951 România - ) a acordat un interviu revistei constănțene ”Agora” având ca temă personalitatea marelui istoric român Nicolae Iorga (1871-1940), în cadrul căruia s-a referit și la problema originii aromâne a unui strămoș al lui Iorga.

<(…) M-aș referi mai degrabă, răspunzându-ți, la o chestiune mai puțin cunoscută, ce vizează orginea etnică a sa, pe linie paternă, și care nu este, ca atare, nic până astăzi pe deplin lămurită. În ciuda aserțiunilor că strămoșul său, băcan la Botoșani, pe la 1750, Gheorghiu/Iorga ar fi vlah balcanic, adică aromân, documente mai explicite nu există, însuși Iorga – nota bene, omul documentului – fiind nevoit a se exprima la nivel de generalitate; în monumentala-i autobiografie, el zice că strămoșii săi erau „oameni de la Pind*, de la Adriatica**”, dar se ferește a preciza, explicit, componenta etnică a acestora; într-o sinteză cu caracter economic, apărută prin 1925, afirmă, într-un context, că „al patrulea înaintaș al meu era românul din Balcani Iorga Galeongiul” – o afirmație, repet, fără susținere documentară.

 

O, lea Ianulă - E, Si'eku 'Ianula

Ore, Ianulă, taninaninanina,
Ore, Ianulă, featâ ńicâ,
O, nu vrea dada, taninaninanina,
Nu vrea dada s-ti mâritâ

(Ore, Ianulă, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
Ore, Ianulă, ta'ahine na,
'Oi, 'e 'ikai fiema'u si'eku fa'e 'a ia, ta-ni-na-ni-na-ni-na,
'Oku 'ikai ke si fiema'u ke mali.)

 

 

<Text în limba franceză

„Sous les bienveillants auspices de S.M.Imp.le Sultan, notre auguste Souverain, et à l'instar des bienfaits et des faveurs qui l'octroie à tous ses fidèles sujets sans distinction, pour le bénéficie de leur culte et de leur nationalité, les Valaques habitant l'Empire ottoman viennent eux aussi de bénéficier – sur leur humble demande soumise aux pieds du Trône – des mêmes droits civils dont jouissent les autres classes de Ses sujets ottomans non musulmans.

Raspuns al Ministerului Învățământului din Albania la cererea Societatii Aromânilor din Corçà (1994)

 

<Raspuns al Ministerului Învățământului din Republica Albania *

 

"Republica Albania

Ministerul Învățământului

Direcția relatiilor externe

Nr. 6917 Prot.

 

Domnului Niko Pipa,

Presedintele Societatii Aromânilor din Corçà

În 1976, Augustin Sandu a publicat un volum cu biografii ale marilor muzicieni ai lumii, printre care şi cea a dirijorului austriac Herbert von Karajan (1898 Salzburg / Austria - 1989 Anif / Austria).


<(...)

Nu mă mir de ţinuta lui cam rigid aristocratică (ultimul descendent al negustorului macedonean* înnobilat** în 1792*** probabil că vrea să arate că ştie să-şi poarte blazonul).

(...)>

 

 

SURSA

AUGUSTIN SANDU, Arpegii pentru patru anotimpuri, editura Junimea / colecţia Reporter XX, Iaşi, 1976, p. 110 (HERBERT von Karajan la balconul 2).

 

NOTE M. T.

* Probabil că numele de familie era Caraiani sau Caraiane.

** Particula ''von''.

*** Leopold II Habsburg (1790-1792) sau Francisc II Habsburg (1792-1806), împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană (962-1806).

În 1972, Mihai Ferăscu a publicat volumul Cine ştie... răspunde!o mică enciclopedie destinată elevilor. Secţiunea istorie include 153 de întrebări şi răspunsuri referitoare la subiecte din trecutul României şi al lumii. 

Întrebarea 41 este <Cine a fost Caloian?>

În răspuns, autorul foloseşte pentru aromâni expresia ''români... din munţii Balcani'': <Ţar al celui de-al doilea ţarat bulgar, Caloian, de fapt Ioniţă (1197-1207), a purtat lupte grele cu armatele bizantine, pe care le-a înfrânt cu ajutorul românilor din nordul Dunării şi cel al românilor din munţii Balcani (Hemus), precum şi al cumanilor, silind Imperiul bizantin să recunoască oficial independenţa statului bulgar. L-a înfrânt la Adrianopol (1205) şi pe Baldovin I, împărat al Imperiului latin de răsărit şi l-a făcut prizonier.>


SURSA

MIHAI FERĂSCU, Cine ştie... răspunde!, EP/Redacţia de literattură pentru tineret, Bucureşti, 1972, pp. 14, 132.

Filologul şi scriitorul român Lucian Vasiliu (1954 Puieşti/Vaslui - ) a publicat în 2004 un articol având ca temă raportul dintre capitală şi provincie ca un caz naţional al raportului general al raportului geografic dintre centru şi periferie. Vasiliu îi include şi pe aromâni ca factor de provincializare a Bucureştiului după Marea Unire de la sfârşitul Primului Război Mondial (1914-1918), având în vedere ca aromânii din ţările balcanice au fost colonizaţi în Cadrilater (în Bulgaria din 1940) în anii '20 şi '30. El foloseşte pentru aromân termenul de ''macedonean''.

<(...) Cei din localitatea Hadâmbu, să zicem, visează la Podul Iloaiei, cei de acolo la Iaşi, ieşenii la Bucureşti, bucureştenii la Roma, cei din Roma la New York...

Polemica, deseori sterilă, răţoiala suburbană, încăierarea arbitrară dintre ''capitalişti'' şi ''provinciali'' este un fel de hîrjoană istorică, deseori isterică, întîlnită nu numai la noi, ci şi aiurea....

(...) Pentru un timp, Alexandru Ioan Cuza, votat pe ambele maluri ale Milcovului, a reuşit să tempereze tradiţionalele păruieli între capitală şi provincie, dintre centru şi periferie. Aşa s-a ajuns ca Bucureştii să fie ieşenizaţi, iar Iaşii botoşenizaţi, bîrlădenizaţi sau chiar oltenizaţi (după episoade de slavizare, armenizare, grecizare, evreizare - toate benefice, inclusiv pentru viaţa spirituală.

Oricum, geografia lingvistică nu punea probleme, din Bucovina pînă în Banat.

Geografia politică (şi nu numai) s-a împlinit la 1 Decembrie 1918. De atunci, putem vorbi şi de o geografie culturală, literară unitară, explicită. Cu o ruptură după al doilea război mondial, cînd fragmente ''geografice'' literare au rămas în afara graniţelor tradiţionale, iar altele s-au risipit în exil, în diaspora etc.

După primul război mondial, de pildă, înregistrăm o semnificativă transilvanizare, macedonizare, dobrogenizare, basarabenizare a Bucureştilor. ''Periferia'' venea să consolideze ''Centrul''. (...)>


SURSA

Lucian Vasiliu, Capitală-provincie, centru-periferie..., ''Euphorion'', Sibiu, an XV, nr. 3-4/martie-aprilie 2004

Nveastã jilosã - Nažalena nevesta (Нажалена невеста)

Tsi nj-eshci nveasta
Ahãt jilosã, sh-cu mare dor?
Ti-cai jileshci?
Sh-ahãt uhtedzã?
Sh-lãcãrnje veshci pi tu ubor?

Што си ми душо, ти толку тажна?
ти толку тажна, со голем бол?
За кого жалиш, за кого толку плачеш,

 

Maca mi-ntreghi, io va tsã-spunu
Io nj-avem gione, sh-multu mi-vrea
Tu xeane greale, nãs ãnj-si duse,
Sh-mine ãnj-armashu laia fãrã di nãs.

Штом ме прашуваш, јас ќе ти кажам,
јас си имав момче и многу ме сакаше,
в туѓина тешка тој си замина,
и мене ме остави да тагувам

 

Carte nj-u loi, sh-tu carte scrie
Io nj-escu lãndzit, sh-cu mare dor
Ti tine nveasta, sh-featile a noastre
Ti laia dada, sh-frate cu sor.

Го земав писмото, во писмото пишува:
„Јас сум болен, со голема болка,
за тебе невесто и за нашите ќерки,
за старата мајка и братот“



SURSA

Guest 08/01/2008

Video Toše Proeski

http://lyricstranslate.com/ro/nveast%C3%A3-jilos%C3%A3-na%C5%BEalena-nevesta-%D0%BD%D0%B0%D0%B6%D0%B0%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%B0-%D0%BD%D0%B5%D0%B2%D0%B5%D1%81%D1%82%D0%B0.html

În 2007 poetul albanez cu ascendență maternă română Baki Ymeri (n. 1949 Macedonia / R.S.F.Iugoslavia - ) a acordat un interviu publicației ”Revista română”, în care a vorbit și despre aromânii din statele balcanice.


<(…)

Marius Chelaru: Am discutat de multe despre Albania, despre România, despre Kosovo, Macedonia, despre aromâni și soarta lor. Recent ne-am întâlnit, la Iași, cu doamna Vanghea Mihanj Steryu, aromâncă din Macedonia. Cum vedeți dumneavoastră literature aromânilor, a minorităților aromână și română în zonele despre care discutăm.


Baki Ymeri: Este un subiect de discutat. Soarta aromânilor și românilor din Balcani și din jurul României este amară. Asimilare și discriminare, lipsă de școli și biserici în limba maternă, indiferență guvernamentală și diplomatică, lipsa mândriei de a fi roman. Ce trebuie făcut? Trebuie să ne trezim noi ca să-i trezim pe ei, ca să-și caute drepturile, precum procedează albanezii kosovari sau ungurii care trăiesc în județele din inima României. Kosova* nu este Kosovo precum Moldova, Craiova, Orșova sau Crușova** nu sînt Moldovo, Craiovo, Orșovo sau Crușovo. Destinul lumii depinde de Kosova, indifferent de faptul că cei care nu cunosc istoria susțin colonialismul panslavist privind destinul românilor basarabeni, timoceni sau albanezilor kosovari. Soarta aromânilor din Macedonia este mai bună decît a confraților noștri din Albania, Grecia sau Valea Timocului***. Sînt o serie de scriitori și militant înflăcărați pentru obținerea drepturilor lor în Balcani și sînt o serie de diplomați care militează mai mult pentru bani decît pentru (a)români. Se țin cîteva reuniuni ale românismului cu foști comuniști, care fac la fel: aleargă mai mult după bani decît după (a)români, ceva similar cu neromânii noștri care încearcă să-l scoată pe Eminescu din „debara”. (…)>

 


SURSA

Mihai Chelaru, Mîndria de a fi roman nu este o sintagmă folclorică (Interviu cu poetul Baki Ymeri), ”Revista română”, Iași, 4 (50), 2007, p. 4.


 

NOTE M.T.

*Kosovo: denumirea sârbă / Kosova: denumirea albaneză

**Crușovo (Crușova în aromână) = Oraș din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, locuit din vechime de o importantă comunitate aromânească.

***Valea Timocului=Regiune de la granițele Serbiei și Bulgariei cu României locuită în majoritate de români, numiți vlahi de autoritățile celor două state balcanice. 

În 1940 istoricul și criticul literar român Șerban Cioculescu (1902-1988) a publicat lucrarea Viața lui I. L. Caragiale. În primul capitol, referitor la obârșia scriitorului clasic român, el comentează și teoria scriitorului aromân Nicolae Batzaria (1874 Krușevo * Imperiul Otoman – 1952 București * România) asupra originii numelui său.


<(…) Nu demult, N. Batzaria a atacat problema numelui de Caragiale, înclinînd către ipoteza derivării din caragiali, pe turcește oglindă neagră și în grecește caraghiali (8). Un correspondent din Constanța i-a propus apoi o altă etimologie din carațali (pe turcește spin negru), nume grecesc de familie, adeseori întâlnit la grecii de pe țărmul European al Mării Negre și din Asia Mică. La aceasta Batzaria a răspuns arătînd adevărata rostire turcească și semnificația acestui nume, cara-ceali (mărăcine negru) și precizând că în Macedonia sînt numeroase familii, de origine română sau albaneză,Țali și derivatele lor cu prefixe (9). În același articol, d-sa respinge părerea unui alt correspondent, care relevase că numele de familie Caragea, cu particular sufixă li, ar însuma pe cite un membru al familiei Caragea, și arată că această particular se adaugă la locul de naștere sau la o particularitate fizică, dar nu și la un nume neturcesc. Verbal, Batzaria ne-a mai propus etimologia carîngea (pe turcește furnică) – li, cu înțelesul toponimic de localitate bîntuită de furnici: Furnicești. Derivarea numelui de Carageali din Carîngeali prezintă însă dificultăți, prin alterarea sau căderea cîte unui sunet. Așadar, studiul conjugat al onomasticii și toponimiei, adeseori positive, iscă tot atît de frecvent nedumeriri, opunînd o serie de probabilități în locul certitudinii, care este una.>

 

SURSA

Șerban Cioculescu, Viața lui I. L. Caragiale, Minerva, București, 1986, pp. 28-29.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required