Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: macedonia
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI MEGLENOROMÂN
Autor PETAR ATANASOV, Editura Academiei Române, 2009

 

dr. Emil Tircomnicu


După şapte decenii de când au apărut primele volume din Atlasul lingvistic român (ALR), având ca iniţiator pe Sextil Puşcariu şi ca autori pe Sever Pop şi Emil Petrovici, rod al cercetărilor şcolii lingvistice din Cluj şi al Muzeului Limbii Române, lingvistul meglenoromân, Petar Atanasov, din Scopje, R. Macedonia, a realizat Atlasul Lingvistic al Dialectului Meglenoromân (ALDM), lucrare apărută la Editura Academiei Române, 2008, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Relaţiilor cu Românii de Pretutindeni. Atlasul aduce o contribuţie însemnată la cunoaşterea dialectului meglenoromân, dialect care astăzi este pe cale de disparitie, datorită numarului mic de vorbitori şi a imposibilităţii cultivării în şcoli sau centre culturale care să ajute la pastrarea lui.

În Cuvântul-Înainte, acad. Marius Sala apreciază că „autorul, de origine meglenoromân,este cel mai bun cunoscător al acestei variante dialectale româneşti. A facut cercetari în toate localităţile în care se vorbeşte meglenoromâna şi a mai publicat o monografie a meglenoromânei (Meglenoromâna astăzi, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2002). Îi mulţumim şi îl felicităm pentru că a salvat ce se mai putea din acest idiom pe cale de dispariţie”.


Este primul poet cult aromân.


Opera sa s-a păstrat datorită lui I.G. Massimu, care în gramatica alcătuită pentru aromânii din Balcani s-a folosit de cele 14 poezii ale sale, între care a fost remarcată Spuni-nji bre gione, oclji di amure! (Spune-mi tu june, ochii ca mura!)


Conştient de faptul că aromâna era datoare rimei şi vocabularului poetic, M.N. a făcut apel la neologisme româneşti şi la grecisme. De asemenea, lipsa ortografiei a suplinit-o printr-un ’’simţ înnăscut al armoniei’’. Astfel, în Flori de Macedonia, primul vers al strofei este format din repetarea unui cuvânt, procedeu folosit mai târziu şi de poetul român George Bacovia (am redat eu în româneşte în paranteze):

Foculu, focu, foclu,

mi-arde ca ma multu

cîndu inima îni plîndze

di loclu ameu vrutu...

Imnu ş-imnu, , imnu ş-imnu

ş-tot nu-ni aflu loclu...

(Focul, focul, focul,

mă arde şi mai mult

când inima îmi plânge

de locul meu drag...

Merg şi merg, merg şi merg

şi tot nu-mi aflu loc...)

 

A.N. îl citează pe Nicolae Iorga în ce priveşte destinul poeziei lui M.N., a cărei creaţie lirică a fost subiect al cântecelor populare: <Cîntecul e călăuz şi tovarăş, care merge el înainte şi face ce vrea din ce vine după dînsul >. De asemenea, A.N. compară rolul lui M.N. în evoluţia poeziei aromâne cu cel al contemporanului acestuia, Vasile Cârlova, pentru poezia românească.

.

Poeziile Scalvulu, Pita, Chora la Unirea. Principatiloru Rumania şi Moldova au fost incluse de poetul aromân Atanasie Nasta în antologia publicată în 1985.

 


SURSE:

Iorga Nicolae, Istoria literaturii româneşti, I, 1925

***, Lingua Aromunica,’’Proel’’,http://www.proel.org/index.php?pagina=mundo/indoeuro/italico/romance/balcanorromance/macedoru

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 11-17

 

 

În 1899, scriitorul Petru Vulcan publica în ’’Revista Pindul’’ piesa de teatru Furlji (Hoţii). Subtitlul piesei, care a apărut în şapte numere ale revistei lunare din Bucureşti, este Dramă armănească tu trei acti. Piesa publicată cuprinde doar cele XI scene ale actului I şi scena I din actul II, subiectul fiind reluat în romanul Armâna.


Ea a fost republicată ca Addendum la romanul Armâna de editura Cartea Aromână din New York în anul 1996. În ’’Notă di la Editor’’ se constată trei chestiuni: iniţial personajul feminin Nusha se numea Nushca, la sfârşitul părţilor publicate notează data scrieirii care coincide cu numărul revistei şi se observă că a textul a fost scris în grabă. Pornind de la aceste chestiuni, editorul conchide că scria fiecare episod în luna în care îl publica şi a terminat redactarea când revista şi-a încetat apariţia la numărul 10-11.


Editorul a înlocuit în textul republicat următoarele cuvinte româneşti cu cuvinte aromâneşti : macedo-român/armăn; sticlă/shishi; pun/bag; acum/tora; plictist/bizirsit; rog/pălăcărsescu; plec/fug; hiară/zulapi;arăt/aspun; deal/dzeană; răstornu/tornu, arucutescu.


Acţiunea piesei are loc în jurul anului 1880, în localitatea Târnovo din provincia otomană Macedonia.


Personajele piesei sunt: Chendra (Andrei), fărşerot de 40 de ani; Tegu, fiul său de 20 de ani; Lala, grămostean filogrec de 50 de ani; Bia, soţia sa de 40 de ani; Nusha, fiica lor de 18 ani; Hristu şi Pitrachi, nepoţi ai lui Lala de 19 ani; Tuli, Shcreta şi Gushu, tovarăşi ai lui Tegu; Sima, cioban de 50 de ani; popor aromân: fărşeroţi, grămusteani, albanezi, femei, tinere, tineri.


Actul I se petrece în casa lui Lala, la care vine Chendra să-i peţească fata pentru fiul său. Tegu îi scrisese tatălui o scrisoare în aromână în care îl anunţa că terminase cursurile şi că urma să vină ca dascăl în satul natal. Tegu îi dezvăluia tatălui vechea lui dragoste pentru Nusha şi-i cerea să o peţească la tatăl acesteia. Încă înainte ca Chendra să-şi prezinte motivul venirii sale, Lala se dezice de originea sa aromână, considerându-se grec. Chendra îşi calcă pe inimă şi-i prezintă lui Lala cererea în căsătorie, dar la refuzul categoric acestuia, îl avertizează că sentimentele sale antiaromâne nu vor rămâne fără consecinţe.

Ca urmare, Lala îl cheamă pe fărşerotul Sima, baciul ciobanilor săi, care făcuse armata în Serbia şi fusese şi căpitan de antarţi (paramilitari naţionalişti greci). Deşi se consideră aromân, acesta acceptă să-l apere pe Lala împotriva lui Chendra şi Tegu.

Apoi urmează cearta dintre Lala şi fiica sa, care, deşi urmase şcoala greacă, îi mărturiseşte dragostea pentru locurile natale aromâne şi îşi afirmă identitatea aromână moştenită de la mama sa.

În dispută intervine şi soţia lui Lala, care susţine iubirea fetei sale pentru Tegu, pe care-l consideră ’’atsel cama gioni shi cama mushat ficior din hoara-a noastră’’ (cel mai capabil şi cel mai frumos băiat din satul nostru). Furios, Lala pleacă la Sima ca ’’s-vă ndreg shi dzinirli shi cuscrul a vostru’’ (să vă aranjez şi ginerele şi cuscrul vostru).

Rămase singure, mama îi promite fiicei că va interveni şi ’’tuti pi chefea ta va si s-facă’’ (toate după dorinţa ta se vor face).

Rămasă singură, Nusha deplânge ideea tatălui că familia lor este una de greci şi-şi jură că va fi doar soţia lui Tegu pentru totdeauna.

Tegu apare pe neaşteptate în faţa Nushei şi cei doi tineri îşi mărturisesc dragostea în această scurtă întâlnire, întreruptă de Lala care intră cu arma în mână. Nusha se aruncă în faţa lui Tegu şi reuşeşte să-i smulgă arma din mână tatălui său. Tegu îşi cheamă tovarăşii pentru a-l duce pe Lala la judecată în pădure, cu aprobarea Nushei.


Scena I din actul II se petrece la stâna lui Lala, având ca personaje pe nepoţii acestuia. Hristu îi povesteşte lui Pitrachi cum îl văzuse pe unchiul lor dându-i galbeni lui Simu, iar acesta îl asigura că ’’mini nu va s-mor pănă tsi nu va născărsescu loclu di fărshirots’’ (eu nu voi muri până nu voi curăţa pământul de fărşeroţi). Apoi, acelaşi Hristu surprinsese plecarea de acasă a lui Lala cu Tegu şi tovarăşii acestuia,precum şi întâlnirea lui Tegu cu Simu, care-l felicita pentru viitoarea căsătorie: ’’S-bănadz s-vă nchirdăsits. Ah, tsi malamă di nveastă va s-ljai!Nushai-i un anghil, bre gione.’’ (Să trăiţi, să vă meargă bine. Ah, ce soţie de aur vei lua!Nusha-i un înger, măi june’’. Cu toate acestea, Pitrachi îi mărturiseşte lui Hristu dragostea lui pentru verişoara Nusha , a cărei voce cântătoare se apropie de stână. Hristu iese din scenă, lăsându-l pe Pitrachi să-i mărturisească Nushei dragostea sa.

Nicolae Velo s-a născut în 1882 în satul Molovişte din munţii Macedoniei otomane, unde s-a năcut cu o generaţie înainte Constantin Belimace, autorul Dimândării părinteşti.


Urmează şcoala generală din comuna natală, după care studiază la liceul din oraşul Bitolia din Macedonia otomană. Apoi absolvă Şcoala Ştiinţelor de Stat din Bucureşti, instituţie ce pregătea personal diplomatic.


Intră în diplomaţia română, ca şi Nicolae Batzaria şi Marcu Beza, lucrând ca interpret al legaţiei din Sofia şi apoi cancelar al consulatului din Ruse. În 1918-1919 funcţionează ca viceconsul la Odessa şi Moscova, revenind apoi în fruntea consulatului din Ruse.


În 1903 publică proze scurte în Dit bana Aromânului (Din viaţa aromânului), cu un cuvânt din partea conaţionalului său Nuşi Tulliu. După doi ani publică poezii în Cîntiţe juneşti, cu o prefaţă de George Coşbuc, de la care împrumută ritmul de cavalcadă al ''cîntecelor de vitejie''.

Cele mai importante poezii ale sale sunt Şana şi ardirea-a Gramostil'ei şi Moscopolea.
H.C. consideră că Şana... nu este mai prejos decât capodopera lui George Murnu, Chita şi Bură, sau Maruşea lui N.T. De asemenea, editorul aprciază Şana... ''cea mai populară creaţie epică aromânî în versuri''. Această poezie este clădită pe sentimentul onoarei, deaorece oamenii celnicului Hagi Steriu din Gramostea secolului XVIII  nu-şi pun întrebarea dacă pot rezista trupelor mai numeroase ale lui Ali-paşa, iar Şana, fiica celnicului, preferă moartea decât să ajungă în haremul paşei.
Moscopolea este dedicată, ca şi epopeea omonimă a lui Nida Boga, distrugerii metropolei aromâne din Balcani de acelaşi Ali-paşa. Tragedia acestui oraş, realizată în 200 de versuri, este sintetizată în ultimele ''două versuri dramatic-interogativ-interjecţionale'': Doamne, ţe lăieţ au faptă, Di armânil'i-ahînte-au traptă?! (Doamne, aromânii oare, ce păcate au făptuit - De atît au pătimit?!)
Poezia Tradziţ calul  a fost publicată în Frăţil'ea, II (1903), p. 253 şi în volumul Dit bana aromânului, 1903, p.10. Şana... şi Moscopolea au fost publicate în volumul Cîntiţe juneşti, 1905, pp.9-13, respectiv 30-36.


Tache Papahagi compara Dol'i fraţ a lui N.V. cu Miha şi furlu a lui G.M.., considerând-o superioară ca expresivitate şi sondaj psihologic pe cea din urmă.

Deşi este un admirator al lui G.M., H.C. apreciază că, din contră, balada acestuia apare ''mai expediată şi mai uscată, sărăcită de prea multă concentrare''.
Limba folosită de N.V. în baladele sale este o sinteză a graiurilor grămostean, fărşerotesc şi pindean. El a scris multe balade deoarece sunt o specie literară de adresare directă, fără a fi lecturi pretenţioase şi având un dramatism specific. Ca urmare H.C. îl caracterizează ca ''manufacturier de epică sentimentală în versuri'' şi îl compară cu G.Coşbuc. Pe de altă parte, H.C. consideră că N.V.a avut ''instinct literar'' şi ''fler''pentru că deoarece creaţiile acestuia încântă şi lectorul cel mai pretenţios, atent la rafinamente de limbaj şi la sondaj psihologic.

, Freiburg, 1986,  http://www.youtube.com/watch?v=DeMDa1cmgSU

Ion Foti s-a născut în 1887 în comuna Vlaho-Clisura, situată la poalele ultimelor ramificaţii sudice ale munţilor Macedoniei, cu vârfuri de peste 2000 de m.


Şcoala primară o urmează în sat, liceul în oraşul Bitolia (Monastir) din Macedonia otomană, absolvind apoi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti.


În timpul studiilor medii şi superioare colaborează la numeroase reviste şi calendare aromâneşti. În 1912-1914 chiar conduce publicaţia studenţească Flambura (Flamura).

Scrie în română şi aromână versuri şi proze scurte, majoritatea rămase în manuscris. Publică doar în 1912 un volum de Cîntiţe, care include şi poeme ale altor poeţi aromâni.

Poezia Picurarlu a apărut în Calendarul aromânesc, 1912, p.67 şi în Cîntiţe şi ndoauă isturii, 1912, pp. 41-42.  Poeziile Boaţea muntilui şi Arîului au apărut în Lumina, IV, 4, pp.15-16 şi respectiv V, 6, p.168.

Hristu Cândroveanu apreciază ca ''fiind de reţinut şi exemplarele lui sonete în limba română literară, încărcate şi ele de metaforă, de culoare, şi adesea inspirate tot din lumea arhaică a aromânilor lui''.
Acelaşi H.C. considera că ''structură solară în fond, deşi bîntuit şi de nelinişti existenţiale, I.F. tînjeşte după lumină, spaţii deschise, culoare, mişcare în aer liber şi tare al munţilor Macedoniei natale''. De asemenea, îl compară cu Alecasandri şi Coşbuc.

Traduce în română din literatura greacă veche şi din cea modernă germană. În aromână a tradus Boaţea muntelui (Vocea muntelui) de H. Heine şi Arîulu (Râul) de Goethe.

Încetează din viaţă în 1946.

 

SURSA
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp.343-344

Costa Guli s-a născut la 21 februarie 1916 în comuna Livădz (Livezi) din nordul Greciei.


Livezi este aşezarea aromânească cea mai răsăriteană din Peninsula Balcanică, fiind situată la 50 km de fluviul Vardar. Livezenii sunt urmaşii grămostenilor stabiliţi, în zonă după ce Gramostea a fost distrusă la sfârşitul secolului XVIII de albanezii musulmani. Livezi este aşezată într-o regiune deluroasă împădurită, cu altitudinea maximă de 1600 m, ce reprezintă ultimele ramificaţii ale munţilor Macedoniei. Pământul şi clima favorizează crerşterea pomilor fructiferi, a oilor şi a caprelor.


Şcoala primară o urmează în satul natal, iar liceul la Silistra (jud. Durostor - Cadrilater - România), unde emigrase familia sa. S-a înscris la facultăţile de litere şi drept din Bucureşti, absolvind-o pe ultima şi practicând avocatura.


A încetat din viaţă în 1985 la Bucureşti.


A publicat puţin în timpul vieţii: transpuneri de M. Eminescu în volumul editat de Kira Iorgoveanu, nouă poezii inedite în antologia editată de K.I. şi Hristu Cândroveanu şi zece poezii în antologia lui Atanasie Nasta.


Cele nouă poezii selectate de K.I. şi H. C., cu transpuneri în română de K.I., sunt: Un singur dor (Un singur dor), Neauă (Neaua), Cîntic (Cîntec), Aveai hrisusita neată (Erai în uorii tinereţii), Aclo (Acolo), Nimintimenă inimă (Necugetată inimă), Mutream pit geam (Priveam prin geam), Nvisam niscîntiori (Visam cîteodată) şi Cubairu (Cuib).
Cele 10 poezii alese de A.N. sunt: Aclo (Acolo), Curbani, Poetlu (Poetul), Citinda-ni stihurli (Citindu-mi versurile), Ti caftu (Te caut), Ni-u inima (Îmi e inima), Cubairu (Adăpostul), Idhvea cîrari (Aceeaşi cărare), Mîvii (Vrăji) şi Cîntic (Cântec).

Saitul ''Aromânii'' îl include în categoria poeţilor români moderni.

Era un obişnuit al cenaclului ''George Murnu'' de pe strada Barbu Slătineanu din Bucureşti.

A.N. îl caracterizează ca fiind ’’orgolios’’ pentru rigoarea în respectarea graiului grămostean. În sonetele selectate ritmul şi rima sunt ’’perfecte’’, ca expresie a ’’exigenţei sale poetice’’ şi a potenţialului aromânei de a aborda toate genurile de poezie. Editorul consideră că poezia lui C.G. se remarcă printr-o ’’notă de interioritate’’ şi o ’’originală notă de desmărginire’’.

H. C. aprecia că C. G. scria o ''poezie sacerdotală'' cu ''o limpede aspiraţie spre clasicitate''. Realiza un ''vers strict prozodic'', cu ''apel neexcesiv la matefaoră'', ''cultivând armonia - la care nu întotdeauna accede însă, din cauza unui idiom greoi şi cam împovărat de un lexic pestriţ etimologic''. În plus, îl caracteriza o ''prea pronunţată provincializare a graiului'', tipică poeţilor grămosteni şi parţial celor fărţeroţi, care, cu ''orgoliul lor fantastic'', acceptă cu greu respecatrea tradiţiei scrierii în aromână impusă de poeţii avdil'aţi (Avdela), pionierii literaturii aromâne.În acest sens, H. C. îl caracteriza ca ''uşor debusolat de avatarurile scrisului lui în dialect, greu răzbătînd la lumina tiparului''. Poezia lui C. G. omagiază iubita şi sentimentul iubirii, ''în cadenţe grave'', dar şi cu ''simpatice accese de <boem> şi de şlagăr de <inimă albastră>'', fără a aluneca în sentimentalism idilic, ca în Nimintimenă inimă (Necugetată inimă). ''El pare a sculpta în cuvînt nu numai trupul, dar şi relieful de suflet al femeii venerate.'' Pe de altă parte, C. G. a scris şi poeme de reflecţie existenţială, ''de senină aspiraţie la integrarea, reintegrrarea cosmică'', precum Aclo (Acolo) şi Mutream pit geam (Priveam pe geam). O altă categorie de poezii sunt cele ce descriu meleagurile Macedoniei natale, ''cu lumea lor tronînd neşters în fiinţa sa''. De asemenea, se poate recunoaşte influenţa lui G. Bacovia în Neauă (Neaua) sau a lui M. Eminescu în Cubair (Cuib).

În ceea ce priveşte persoana poetului, H. C. îl caracteriza astfel: ''Chip de aristocrat de altădată. Vorbă blajină, fără amplitudine, gesturi domoale, riguros controlate, deşi par spontane. (...) Înalt, dar nu masiv, cu umerii uşor aduşi înainte, cu un veşnic şi aproape imperceptibil zîmbet pe buze - poate cald, prietenesc, poate distant...Mustaţă tunsă scurt, ochii vii, sfredelitori, scrutînd totul: strada, lumea, prietenii şi părînd a spune, îndoindu-se de tot şi de toate: <De la cine să mai aştepţi ceva? Eh!...> Şi totuşi, acest om nu şi-a pierdut şi nu-şi va pierde nădejdea niciuodată! E prea filosof, ca s-o facă...''


SURSE:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 412-413, 482.
Kira Iorgoveanu (editor), M. Eminescu. Poezii (român - aromân), Minerva, 1981.
Atanasie Nasta (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 112-124., ''Aromânii'', http://www.aromanii.ro/arte/literatura.html

Potrivit mărturiilor sale, Părintele Arsenie Papacioc  s-a născut la 15 august papacioc-arsenie1914, în comuna Misleanu din judeţul Ialomiţa.


Părinţii Vasile şi Stanca i-au dat prenumele Anghel, fiind al şaptelea copil al familiei.


Tatăl său a fost agent sanitar şi a contribuit masiv la construcţia bisericii din sat. A murit la cincizeci şi ceva de ani, în 1936, când Anghel a fost recrutat, părintele său fiind deja decedat.


O întâmplare din copilărie dezvăluie chemarea sa timpurie către cele sfinte: îl bătuse rău un băiat când avea cinci sau şase ani şi reflecta astfel, atunci şi acum, la bătrâneţe: ’’Tatăl meu era agent sanitar. Şi am zis: Nu-i spun lui tăticu’, că-l bate şi nu-i place lui Dumnezeu. Mai bine să rabd. Vă închipuiţi ce am fost în stare să gândesc la o vârstă, când un sentiment de răzbunare e într-o stare mai intensă la copii. Nu-i vorba de rezultatul unei educaţii, pe care de fapt am avut ocazia să mi-o completez în închisori, mânăstiri!’’


O altă întâmplare asemănătoare, care s-a petrecut la serbarea şcolară din clasa I, când a fost premiat,relevă educaţia creştină din familie: ’’Cu ocazia aceasta am memorat o poezie pe care o învăţasem de la o soră de-a mea mai mare: Floricică frumuşică, cine-ţi dete viaţă oare/Şi culori strălucitoare?/Cel ce-ţi dete ţie,tot El îmi dete şi mie, /El e Tatăl tău şi-al meu/şi se cheamă Dumnezeu!’’.


Iată cum îşi explică numele şi îşi prezintă originile aromâne: ’’Mă cheamă Papacioc. Pentru că tatăl bunicului meu a fost preot în Macedonia, în nordul Greciei. Şi de aici vine numele. Era aromân şi i s-a spus: <Popă cu cioc> - Papacioc. Dar la origine ne chema Albu.Şi bunicul meu a venit cu mii de oi din Macedonia şi s-a instalat pe Ialomiţa, unde era câmpie. Satele erau rare... Şi am întrebat eu,am <sondat> eu,cam câte oi avea. L-ar fi întrebat un boiernaş de pe-acolo, din Ialomiţa: <Domnule – Mircea îl chema – Papacioc, primeşte şi oile mele în cârdurile matale!>, <Dar câte oi ai?>,< Am 70!>, <Eu numai câini am 70!>. Şi după asta am afaltcâte oi avea!’’


Legat de oi şi de credinţă îşi aminteşte din copilărie: ‘’Eu o întrebam pe mama mea, când dădea oaia din picior înainte de culcare: De ce d[ din picior? Iar mama-mi zicea: < Se-nchină, mamă…!> Va să zică eu de ce să nu mă închin?!’’


Mai târziu, la vârsta adultă, o întâmplare dramatică din familie avea să-l facă să reacţioneze la fel ca în copilărie. Fratele său Radu, maistru şef la uzina de armament Malaxa din Braşov, unde a lucrat şi Anghel după stagiul militar, a fost asasinat. ’’Acel om, care l-a împuşcat pe fratele meu, mi-a căzut cum se spune, în mână…aveam o funcţie mare Şi puteam să-l omor şi eu…Iar celui care-l împuşcase pe fratele meu i-am trimis vorbă: Eu îţi pun pază la poartă! Cu nici un chip n-ai să păţeşti nimic!... Care mi-a fost puterea…am zis aşa: dacă mă răzbun, Cerul nu mai e dator la mine, dar nici fratele meu nu mai e dator la mine…Şi a murit el, după ani de zile, de chinuri de conştiinţă. Dacă nu te răzbuni, rămâne Dumnezeu dator la tine. La El este toată răzbunarea. Răzbunarea nu te rezolvă, din contră, după ce te-ai răzbunat rămâi mai departe dator la Dumnezeu foarte mult, dar aşa rămâne Dumnezeu dator la tine…’’


După absolvirea în 1932 a Şcolii de arte şi Meserii din Bucureşti cu specializarea desenator, va adera la Mişcarea legionară, fiind închis între 1938-1940. În timpul regimului legionar din septembrie 1940-ianuarie 1941 va îndeplini o funcţie administrativă, iar regimul generalului Ion Antonescu (ianuarie 1941-august 1944) îl va condamna la şase ani de închisoare, pe care îi va ispăşi până în septembrie 1946  la Aiud.


Începând din ianuarie 1947 va fi primit ca frate în mai multe mânăstiri, fiind călugărit la mânăstirea Antim din Bucureşti sub numele de Arsenie. Membru al grupului de spiritulitate creştină ‘’Rugul aprins’’, este arestat de Securitate în iunie 1958 şi condamnat la 20 ani de ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale. După amnistia din 1964 a fost trimis preot la Filea (Turda), Mânăstirea ‘’Dintr-un lemn’’ şi, în sfârşit, în 1976 Patriarhul Justinian l-a aşezat arhimandrit la Mânăstirea de maici Sf. Maria din Techirghiol. A devenit un duhovnic la fel de apreciat şi căutat ca şi duhovnicul şi prietenul său, părintele Ilie Cleopa (1912-1998) de la Mânăstirea Sihăstria. În 2004 i-a apărut o antologia Veşnicia ascunsă în clipă, în care prezintă Crâmpeie biografice şi cuvinte de folos,precum şi Direcţii şi nuanţe duhovniceşti.

 

SURSE

Cristian Curte, Mari duhovnici - Parintele ARSENIE PAPACIOC, ‘’Formula AS’’, Bucureşti, nr.958, 2011,

http://www.formula-as.ro/2011/958/spiritualitate-39/mari-duhovnici-parintele-arsenie-papacioc-13450

George Enache, Trecerea prin veac a părintelui Arsenie Papacioc, ’’Rost’’, nr. 28, iunie 2005, http://www.rostonline.org/rost/iun2005/papacioc-trecerea-prin-veac.shtml

Arhimandrit Arsenie Papacioc, Veşnicia ascunsă într-o clipă,Tipărit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului ANDREI Arhiepriscop al Alba Iuliei, ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pp. 17-21

Parintele Arsenie Papacioc, http://amira-spiritualitate.blogspot.com/2010/05/parintele-arsenie-papacioc.html

Parintele Arsenie Papacioc - marturie despre sine, http://www.crestinortodox.ro/parinti/parintele-arsenie-papacioc-marturie-despre-sine-69485.html

Cuvant de folos al parintelui Arsenie Papacioc, 18 septembrie 2006, http://www.crestinortodox.ro/diverse/cuvant-folos-parintelui-arsenie-papacioc-69287.html

Augustin PĂUNOIU„Trăirea duhovnicească nu se poate măsura cu metrul“, http://www.ziarullumina.ro/articole;1024;0;12790;0;Trairea-duhovniceasca-nu-se-poate-masura-cu-metrul.html

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC: Moartea nu vine sa ii faci o cafea! – VIDEO, http://www.stiri.botosani.ro/stire/8676/PARINTELE+ARSENIE+PAPACIOC:+Moartea+nu+vine+sa+ii+faci+o+cafea!+-+VIDEO.html

 

Petru Vulcan, pe numele adevărat Petru Ghinu, s-a născut în satul Târnova din provincia otomană Macedonia, localitate aflată în apropierea oraşului Bitolia (fost Monastir). vulcan-petru


Anul naşterii este discutabil, el însuşi indicând 1869, în timp ce documente găsite după moartea lui indică 1866.


Clasele primare le face în şcoala greacă din satul natal.


Rămâne orfan de ambii părinţi încă din adolescenţă şi în 1880 se mută în România, moment în care îşi schimbă şi numele. Se stabileşte la Hinova, lângă Turnu Severin.


Urmează ’’Liceul Carol I’’ din Craiova şi începe în 1893 cursurile Facultăţii de litere şi filosofie din Bucureşti.


După un an se căsătoreşte cu Ana Rain cu care are cinci copii.


Înainte de a absolvi cursurile instituţiei de învăţământ superior se mută în 1897 la Constanţa, unde lucrează ca funcţionar la prefectura judeţului până la moarte. În judeţul recent alipit noului regat al României îşi va desfăşura activitatea culturală pe două direcţii: promovarea prezenţei româneşti în regiune şi promovarea problemei aromânilor în cadrul mai larg al ţării, unde această chestiune era mai puţin cunoscută.


Scrie în aromână doar volumul de poezii Lilice de la Pind (Flori de la Pind), pe care-l semnează ’’Picurarlu de la Pind’’ (Ciobanul de la Pind).


Volume de poezii publicate în româneşte sunt Zori, Raiana, Pontice. De asemenea, în româneşte publică romanele Dragomir, Armăna, Liliana, Fecioara, Genii Rele, Mizerabilii noştri, Psihologia socială povestirile Anecdote, Snoave, Medgee, Baba Sand, La Bacalaureat, piesele de teatru Asasinarea lui Ştefan Mihăileanu: Dramă originală în 4 acte şi 6 tablouri, Acropolis:Episod naţional al înfrăţirei greco-române: Într-un act, Drama de la Cafeneaua Macedonia, comedia Duelul, autobiografia Icoane de viaţă, note de călătorie Tropaeum Traiani şi Constantinopolul Semilunei: cu 28 de ilustraţiuni în text, cărţile Cauzele scăderei sentimentului religios şi adventismul : În atenţia Sfântului Sinod, Ion Bănescu, fost primar al oraşului Constanţa, Istoricul oraşului Constanţa. A publicat şi numeroase articole de interes cotidian: Biografia mea : Pentru urmaşii şi prietenii ce s'or interesade acel ce va fi dus de veci dintre ei; O polemică interesantă între Petre Grigorescu şi Petre Vulcan, Oameni şi lucruri din Dobrogea (Note şi impresii); Te-am aşteptat : [poezie; Virgil P. Andronescu : profesor, directorul Liceului Particular din Constanţ; Evoluţiune şi regres social în Dobroge, Discurs rostit la înmormântarea lui I. Bănesc, Evoluţiune şi regres social în Dobrogea.


Încă de la sosirea în poarta maritimă a ţării înfiinţează ’’Cercul literar Ovidiu’’, care editează revista ’’Ovidiu’’, ’’prima revistă literară dobrogeană’’ aşa cum o numea el.


În această revistă au publicat articole pe probleme aromâne, dar în română, scriitorii aromâni George Murnu, I. Papaghagi, dr. Şunda, Mia Adam (născută Tacit), Nicolae Batzaria etc. În revistă prezintă romanul Armăna, operă în care descrie caracterul, viaţa, obiceiurile, lupta pentru supravieţuirea limbii a aromânillor din Târnova. De asemenea, în 1903 publică articolul Patriotism artificial, în care critica politica externă românească pentru faptul de a nu fi ajutat revolta aromânilor din Cruşova conduşi de Pitu Guli împotriva stăpânirii otomane.


În 1900 a editat Almanahul Macedo-Român.


La 8 septembrie 1898 înfiinţează biblioteca publică din Constanţa, iar în 1906 editează primul Album Naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, iar în 1914 fondează revista "România de la mare".Îndeplineşte funcţiile de director al "Revistei poporului" şi secretar al Ligii Culturale. Colaborează la 20 de reviste şi ziare: "Familia", "Revista idealistă", "Adevarul", "Dimineaţa", "Lumea nouă", "Epoca', ‘’Dreptatea", "Peninsula Balcanică", "Tribuna Dobrogei", "Românul de la Pind", "Curierul Olteniei", "Poporul","Lumina". În mai 1916 fondează asociaţia ziariştilor constănţeni.


Încetează din viaţă la 4 februarie 1922.


SURSE

***, Petru Vulcan, Personalităţi dobrogene, Biblioteca Judeţeană Constanţa, http://www.biblioteca.ct.ro/personalitati_dobrogene/petru_vulcan.htm

Lascu Stoica, Petru Vulcan-animator al vieţii spirituale din Dobrogea, ‘’România de la Mare’’, nr 2, 1992, p. 16-17

Vulcan Petru, Armăna, Transpuniri:Dina Cuvata, editura Cartea Aromână, New York, SUA, pp.XII-XIII

 

Nicolae BatzariaNicolae Constantin Batzaria s-a născut la 20 noiembrie 1874 în Cruşova (Kruşevo), inclus atunci în provincia otomană Macedonia şi astăzi în fosta republică iugoslavă a Macedoniei.

Acest târguşor în terase, situat la 1200 m altitudine în munţii Macedoniei, era descris astfel în anii '80 de scriitorul aromân Hristu Cândroveanu, care-l compara cu bulgărescul Tîrnovo: ''Un noian de acoperişuri de ţiglă roşie, case cu unul sau două caturi, uliţe arhaice, înguste, pietruite cu bolovani de rîu, urcînd în pante circulare, parcă de amfiteatru antic''. Pe o înălţime ce domină localitatea a fost ridicat un monument în onoarea aromânului Pitu Guli, care în 1903 a condus revolta antiotomană ce a dus la efemera Republică liberă de la Cruşova.

În 1994 fundaţia aromână Valahia din Bucureşti publica Anuarul aromân. Volumul era subîntitulat Carte de telefoane şi adrese ale familiilor aromâne.


Pe copertă era plasat următorul motto: ’’Nu cheare nă pădure/Fidănile cându cresc!’’ (Nu piere o pădure/Când îi cresc vlăstare!)

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 7

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required