Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: desert
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Stere Stavrositu, profesor de alimentație publică și inginer diplomat în inginerie alimentară, a publicat 16 cărți de specialitate.


În 2011, în calitate de pensioner, a publicat în versiune aromână-română o culegere de rețete din gastronomia aromână: Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi oaspits la harauă.


Cartea are următoarea dedicație în aromână: Aestă carti, angrăpsită cu multă tinjilji shi ihtibari ti ”Armânami” sh-ti fumealjea Petre shi Aurora Mișcu (dziniri shi hilji) sh-nai ma multu ti nipoatili Tanța shi Anamaria (studenti).[Această carte, scrisă cu multă stimă și considerație pentru neamul aromânesc și familia Petre și Aurora Mișcu (ginere și fiică) și mai ales pentru nepoatele Tanța și Anamaria (studente)].


Volumul are următorul motto în română: ”Liantul omenesc care este Gastronomia – o preocupare semnificativă a inteferențelor dintre cultură, artă și civilizație, cu test etic și esthetic, reprezintă de fapt ”Arta Gastronomică” și constituie o primă și temeinică apreciere, asupra vieții și istoria unui popor.”


Cele 288 de pagini ale acestei lucrări gastronomice sunt structurate astfel:

Cuvântul Autorului (pp. 3-5),

Partea I / Urnipsirea mâcărlor la masi (Recomandarea mâncărurilor la masă) (pp. 6-8),

Partea II / Retseti ti mâcări (pp. 9-106),

Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (pp. 107-108),

Partea III / Rețete culinare (pp. 114-213),

Partea IV / Recomandarea și serviciile meselor pe etapele zilei (pp. 214-231)

Arta decenței în familie și în societate (pp. 228-231)

Terminologie culinară (pp. 232-233),

Bibliografie (p. 234),

Cuprins (pp. 235-239),

Poezia Măcărli armăneshtă (p.240)

64 fotografii color ale autorului (pp. 257-288).

 

În Cuvântul Autorului acesta își prezintă biografia profesională.


Partea I, redactată în aromână, se referă la patru categorii de mese: mic dejun, prânz, nuntă și protocol. Autorul mulțumește pentru ajutorul acordat în ceea ce privește terminologia gastronomică aromână surorilor sale Musha al Steryiu Avocat (92 ani), Yitsa al Iancu Pelehra (83 ani), Lena al Nachi Sarica (81 ani) și soției sale Cati Stavrositu.


Partea II, redactată în aromână, cuprinde 139 de rețete de Gustări – Ciurbadz – Mâcări – Friptadz – Ligumi murati – Dultseni (Gustări – Ciorbe – Mâncări – Fripturi – Legume murate - Deserturi). Rețetele prezintă cantitatea brută de ingrediente necesare pentru 10 porții, greutatea unei porții și valoarea nutritive în kilocalorie a unei porții.


Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (Termeni din gastronomia aromână) cuprinde 82 de cuvinte în versiune română-aromână ce denumesc , în majoritate, plante.


Partea III este versiunea românească a Părții II.


Partea IV este versiunea românească extinsă a Părții I.


Arta decenței… reprezintă chintesența experienței de viață a autorului în domeniul vieții de familie. Acest capitol cuprinde două subcapitole cu titluri sugestive: Familia, celula fundamental a societății și Decență în a ne cunoaște pe noi înșine și apoi pe cel de lângă tine, pentru progresul familiei.


Terminologia culinară include 44 termeni explicați de autor.


Bibliografia lucrării cuprinde 5 cărți, din care 4 în aromână:

1.Dicstiunarlu T. Papahagi turnat tu un Dictsiunar RUMĂN-ARMĂN. Editsii Priliminară shi pratsială ăndreaptă di Tiberius Cunia (Editura ”Cartea Aromână”, 107 Britain Road Fayetteville, NY, USA – T. CUNIA shi Editura ”Cartea Aromănă”, Fundatsia ”Cartea Aromănă”, Constantsa, Str. Ioan Borcea, Nr. 38, Cod 8700, Romănia – D. St. GAROFIL), 1995, Format A4, 341 pag. (pri Armăneashti).

2.Matilda Caragiu-Marioțeanu = DICȚIONAR AROMÂN (Macedo-Vlah), DIARO, Literele (A-D); Comparativ (Român Literar – Aromân), Contextual, Normativ , Modern , Editura Enciclopedică, București, 1997, Format B5, 463 pag. (pri Armăneashti)

3. Gheorghe Caragheorghe = Dictsiunar Armănescu di Planti, Editura ”Cartea Aromănă” shi Editura ”Sammarina”, Constantsa, 2010, Format A5, 290 pag. (pri Armăneashti)

4.Tache Papahagi = Images D’Ethnographie Roumaine (Daco-Roumaine et Aroumaine) = Imagini de Etnografie Română (Daco-Română și Aromână), Tomul I / Tome Premier ( 318 photographies avec textes francais et roumain). Publicat sub asupiciile Societății Cultural-Natsională ”Apostol Mărgărit”, MCMXXVIII, Bucureshti, 1928, Format A4, (Proză, Fotografii), 176 pag. (Limba Franceză shi pri Armăneashti).

5. Stere Stavrositu = Rețetar de Preparate Culinare de Cofetărie-Patiserie și Arta Serviciilor în Restaurante pentru Turismul Național și Internațional, editat de Fundația ”Arta Serviciilor în Turism Prof. Stere Stavrositu”, 1998, (reeditat 2004, 2007), Format A4, 1120 pagini text cu 1514 Rețete Culinare și 175 Planșe color. (În limba romănă).

 

Cele 65 de fotografii sunt împărțite în 2 categorii: nr. 1-31 au ca tematică evenimente culturale aromâne, iar nr. 32-288 au ca tematică activitatea profesională. Prima categorie include fotografii realizate în majoritatea lor în anii 2001-2011 la Stejaru / Tulcea, Constanța, București, Livădz / Grecia, Selia / Grecia, Xirulivadi / Grecia, Gopeș / Macedonia, cu ocazia ZILEI NAȚIONALE A AROMÂNILOR și a ZILELOR CULTURII ARMÂNE. O subcategorie include fotografii alb-negru realizate în 1924 în Seres / Grecia, în 1926 în Giumaia /Bulgaria și 1956 în Sinoe / Constanța. Cea de-a doua categorie de fotografii are ca subiecte tehnica servirii mesei.


 

Lista celor 139 rețete:

1)Culishic – Colișic

1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine

2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii

3)Shupla - Plăcintă de mălai

4)Târhână - Cus-cus

5)Peturi - Peturi

6)Dzamă di păni cu cashu - Papară

7)Shirbet - Limonadă acră

8)Ayiu ciucutit - Usturoi bătut

 

9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei

10)Câvârmă - Sloi (Cavarma)

11)Piperchi dinjicati tsârgâsiti (ca la maia) - Ardei ca la bunica

12)Păpudyiu di fisulj - Fasole bătută

13)Oauă tsărgăsiti - Ouă prăjite

14)Bărgădan cu cashu sh-cu tsâgâridz - Mămăligă cu brânză și cu jumări

15)Prashi cu carni di porcu - Praz cu carne de porc

16)Combari cu carni di porcu la cireap  – Cartofi cu carne de porc la cuptor

17)Pâce di porcu - Piftie de porc

18)Mâcari di urdzăts cu ariz - Mâncare de urzici cu orez

19)Pescu cu ariz la cireap - Pește cu orez la cuptor

20)Yianomati di matsă di njel cu arizu la cireapu - Mațe de oaie cu orez la cuptor

21)Ahnii di oaii - Tocană cu carne de oaie

22)Njel umplut cu yianomati shi arizu - Miel umplut cu măruntaie și orez

23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză

24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză

25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte


27)Filii di păni cu hăvyear – Tartine cu icre

27bis)Hăvyear di pescu - Icre de pește

28)Pastă di cashu shi căshcăvalji - Liptauer (pastă de brânză)

29)Ligumi proapsiti cu cashu shi oauă - Crudități cu telemea și ouă

30)Fisuiu ciucutit cu afumătură – Fasole bătută cu costiță afumată

31)Oauă umpluti cu burets - Ouă umplute cu ciuperci

32)Oauă umpluti cu cashu – Ouă umplute cu pastă de brânză

33)Oauă umpluti cu hicat shi umtu – Ouă umplute cu pateu de ficat și unt

34)Pâce di puiu di găljină sau curcan – Piftie de pasăre (curcan)

35)Pătrăgeani aroshi umpluti cu cashu (liptauer) – Roșii umplute cu pastă de brânză

36)Pătrăgeani aroshi umpluti cu salată di pătrăgeani viniti – Roșii umplute cu salată de vinete

37)Salată di pătrăgeani viniti ică amisticată sh-cu piperchi coapti (aroshi) - Salată de vinete simplă sau cu ardei copți și roșii

38)Salată di veară - Salată dobrogeană de vară

39)Topci di căshcăvalji tsărgăsiti – Bulete de cașcaval

40)Topci di carni tsărgăsiti - Chifteluțe speciale

41)Curcubitushchi tsărgăsiti - Dovlecei prăjiți

42)Macaroani (spagheti) cu cashu – Macaroane (spaghete) cu unt și brânză

43)Supă cu fide - Supă cu fidea

44)Supă cu topic di grishu – Supă cu găluște

45)Supă di combari shi smântănă – Supă de cartofi cu smântână

46)Supă di pătrăgeani aroshi cu arizu – Supă de roșii cu orez

47)Supă angrushată di ligumi cu smântână - Cremă de legume cu smântână

48)Ciurbă cu topci di carni - Ciorbă de perișoare

49)Ciurbă di pătrăgeani aroshi cu carni di puiu - Ciorbă de roșii cu carne de pui

50)Ciurbă cu carni di oaie (noatinu) - Ciorbă cu carne de batal

51)Ciurbă di pescu (crap ică somnu) - Ciorbă de crap (somn)

52)Ciurbă di fisuiu albu cu afumătură - Ciorbă de fasole albă cu costiță

53)Ciurbă cu carni di njelu - Ciorbă de miel dreasă

54)Ciurbă cu carni di yitsălu (porcu) - Ciorbă cu carne de văcuță (porc)

55)Ciurbă cu stămahi di vacă - Ciorbă de burtă

56)Ciurbă armânescu di cheptu di puiu - Ciorbă dobrogeană de pui

57)Ciurbă di prashi - Ciorbă de praz

59) Pescu friptu cu dzamă - Crap la grătar cu saramură

60) Dzamă (saramură) ti pescu friptu - Saramură pentru pește

61) Măcari di pescu cu tseapă – Plachie din crap

62)Piperchi umpluti cu arizu - Ardei umpluți cu orez

63)Dzamă (sosu) di pătrăgeani aroshi - Sos tomat

64)Culishicu di burets - Ciulama de ciuperci

65) Curcubitushchi tsărgăsiti cu ayiu ciucutit- Dovlecei prăjiți cu mujdei

66)Mâcari di prashi cu masini - Mâncare de praz cu măsline

67)Sărmadz cu arizu tu frăndză di verdzu (ti păreasini) - Sarmale cu orez în foi de varză

68)Mâcari di pătrăgeani viniti cu shuncă shi căshcăvalji - Vinete pane cu șuncă și cașcaval

69)Măcari di legume sh-cu oauă – Budincă vegetariană

70)Măcari di combari sh-burets - Cartofi cu ciuperci și smântână

71)Măcari di combari, curcubituschi shi pătrăgeani – Cartofi cu dovlecei și roșii

72)Topci di combari cu cashu - Chifteluțe cu cartofi cu brânză

73)Topci di combari shi spanac - Chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac

74) Curcubituschi umpluti - Dovlecei umpluți

75)Mâcari di spanacu cu arizu - Mâncare de spanac cu orez

76)Mâcari di shtei cu arizu – Mâncare de ștevie cu orez

77)Oauă ”ochiuri” cu urdzăts - Ochiuri cu pireu de urzici

78)Mâcari di prashi cu arizu – Pilaf cu praz

79)Pătrăgeani aroshi umpluti cu burets - Roșii umplute cu ciuperci

80)Oauă cu ligumi anvârtiti - Ruladă de omletă cu legume

81)Mâcari di spanac cu burets la cireapu - Mâncare de spanac cu ciuperci gratinat

82)Mâcari di combari cu carni di yitsălu - Mâncare de cartofi cu carne de vită

83)Friptură di yitsălu tu tăvă la cireapu - Friptură de vită la tavă

84)Mâcari di arizu cu carni- Pilaf cu carne de văcuță

85)Mâcari di spanacu cu carni  – Mâncare de spanac cucarne de vită

86)Mâcari di pătrăgeani viniti cu carni - Mâncare de vinete cu carne de vită

87)Lucanits di porcu cu fisulju - Cârnați de porc cu iahnie de fasole albă

88)Lucanits di porcu cu verdzu la cireapu – Cârnați de porc cu varză călită

89)Măcari di verdzu cu carni di porcu - Mâncare de varză cu carne de porc

90)Carni di porcu umplută cu căshcăvalji - Șnițel umplut cu cașcaval

91)Ahnii cu carni di porcu - Tocană cu carne de porc

92)Piperchi umpluti cu carni shi cu sosu - Ardei umpluți cu carne și sos tomat

93) Curcubitushi umpluti cu carni - Dovlecei umpluți cu carne

94)Mâcari (peturi) di combari cu carni shi sosu - Musaca de cartofi cu sos tomat

95)Mâcari (peturi) di curcubitushi cu carni shi sosu – Musaca de dovlecei cu sos tomat

96)Mâcari (peturi) di pătrăgeani viniti cu carni shi sosu – Musaca de vinete cu sos tomat

97)Mâcari di pătrăgeani aroshi impluti cu carni shi sosu -Roșii umplute cu carne și sos tomat

98)Sărmadz tu frăndză di verdzu - Sarmale în foi de varză

99)Sărmadz tu frăndză di ayinji shi smăntănă – Sarmale în foi de viță cu smântână

100)Culishicu ca carni di puiu - Ciulama de pui

101)Friptură di puiu tu tâvă la cireapu - Friptură de pui la tavă

102)Mâcari di fisulji veardi cu carni di puiu - Mâncare de fasole verde cu carne de pui

103)Mâcari di mazări cu carni di puiu - Mâncare de mazăre cu carne de pui

104)Măcări cu mură di puiu - Mâncare de pipote

105)Mâcari di fisulju cu carni di oaii – Mâncare de fasole albă cu carne de oaie

106)Mâcari di prashi cu carni di oaii shi masini - Mâncare de praz cu carne de oaie și măsline

107)Mâcari di virdetsuri cu carni di njelu - Mâncare de verdețuri cu carne de miel 

108)Pâstrâmă di oaii, afumată - Pastramă de oaie afumată

109)Pulpă di birbecu tu tăvă la cireapu - Pulpă de berbec la tavă

110)Yianomati di njelu tu prapur - Drob de miel

111)Friptură di njelu la cireapu - Friptură de miel la tavă

112)Mâcari di spanac cu carni di njelu - Mâncare de spanac cu carne de miel

113)Carni di oaii anvârtită la cireapu - Ruladă de batal la tavă

113bis)Baits (Dzamă ti marinarea carniljei) - Baiț

114)Mâcari di combari cu oauă shi smăntănă - Cartofi cu ouă și smântână la cuptor

115)Burets friptsă - Ciuperci la grătar

116)Macaroani (spagheti) cu umt shi căshcăvalji – Macaroane (spaghete) cu unt și cu cașcaval

117)Arizu cu umtu - Orez cu unt

118)Salată di piperchi coapti sh-cu pătrăgeani aroshi - Salată de ardei copți și roșii

119)Salată di pătrăgeani aroshi cu tseapă sh-cu cashu - Salată de roșii cu ceapă și telemea

120)Piperchi umpluti cu verdzu ti acriari - Ardei umpluți cu varză (murături)

121)Castravets tu saramură ti acriari – Castraveți murați în saramură (murături)

122)Pătrăgeani verdză ti acreari – Gogonele pentru murături

123)Gogoshari tu puscă ti acriari – Gogoșari întregi în oțet (murături)

124)Verdzu albu ti acriari – Varză albă pentru murat (căpățâni)

125)Lucanits afumats - Cârnați oltenești afumați

126)Lucanits proaspsits di porcu sh-di yitsălu – Cârnați proaspeți de porc și de vițel

127)Lucanits proaspits di oaii – Cârnați proaspeți de oaie

128) Lucanits groshi di casâ – Lebăr de casă

129) Stâmahi di porc umplutâ – Tobă de casă

130) Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere

131)Peturi cu cashu shi smăntănă (dultseami) - Clătite cu brânză de vaci și smântănă

132)Peturi cu dulceață sau gem – Clătite cu dulceață

133) Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte

134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci

135) Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide

136)Checu cu lăcumi - Chec cu rahat

137) Cuzunacu cu cacau - Cozonac cu cacao

138) Cuzunacu cu lăcumi – Cozonac cu rahat

139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză






1.Arizu cu lapti – Orez cu lapte

O cană de orez (ariz) și 2 felii de unt (umt) groase cam de un deget se fierb cu o cană de apă. Un litru de lapte (lapti), 2 pumni de stafide (stafidzi) și zahărul vanilat se încălzesc separat la foc mic. Laptele se adaugă peste orez după ce apa a scăzut și se lasă să fiarbă în clocot. Când laptele scade se adaugă esență de vanilie și coaja rasă de lămâie (limonji). Când se leagă orezul produsul este gata.

Proverb aromân: Gortsul sum gortsu cadi! – Para sub păr cade!

 

2.Compotu di purni - Compot de prune

Circa 500 grame de prune (purni) uscate se lasă 90 de minute să se umfle în apă rece (apă aratsi). Apoi se pun la fiert împreună cu zahărul în 4 litri de apă rece. După 60 de minute se adaugă 1 lămâie tăiată felii (filii di limonji) și 2 plicuri de zahăr vanilat (zahare di vanil) și se mai fierbe 30 de minute. Se servește foarte rece.


Proverb aromân: Bagă apa tu avlakiu! – Pune apa în brazdă!

 

3. Băclăvă – Baclava

Într-o tavă (tăvă) unsă cu ulei (untulemnu) se așează 5-6 foi de plăcintă (peturi) unse cu margarină topită (untulemnu caldu), ca să nu se lipească între ele. Apoi se presară o mână de miez de nucă tocată mărunt. Peste nucă se așează o altă foaie, se unge cu margarină și se acoperă cu altă foaie, apoi iar se presară miez (njezu) de nucă. Se continuă așa în straturi, iar la sfârșit se așează ultimele 5 foi din cele 2 pachete de foi de plăcintă, și aceste unse cu restul pachetului de margarină. Se taie în romburi și se pun în cuptor (cuftoru) la foc mediu pînă se rumenește. În acest timp se prepară siropul: 400 grame de miere (njeari), 100 grame de zahăr (zahare) și zeama de la o lămîie mare se fierb în apă, iar după ce a dat în clocot și a scăzut puțin, se lasă să se răcească și se adaugă o linguriță de praf de scorțișoară și coaja de lămâie dată pe răzătoare fină. În final se toarnă siropul în tavă uniform și se lasă câteva ore la frigider (arătsimi) să se însiropeze bine (s-ancheagă dzama).


Proverb aromân: Cu tuti că arăvdarea easti amară, poamili a lei suntu dultsă! – Cu toate că răbdarea este amară, fructele ei sunt dulci!

 

4.Cozonacu – Cozonac

Maiaua se prepară din o jumătate (gjumitati) de litru de lapte (lapti) călduț, amestecat cu 100 grame de drojdie de bere (bluzgă) și făină (farină) cât cuprinde și se lasă la dospit. 1 kg de zahăr (zahare) se dizolvă într-un litru de lapte pe foc. 12 ouă (oau) se bat cu o linguriță de sare (sari). Apoi maiaua, ouăle, laptele și restul de 4 kg de făină se frământă cu o jumătate de ulei (untulemnu) cald, puțin puțin, amestecând cu mâinile (mănjli). Apoi se adaugă coajă rasă de lămâie (limonji), esență de rom, rahat (lăcumi) și nucă. Aluatul se lasă 30 de minute să crească într-o cameră încălzită (udă angăldzăt). Apoi se așează în tăvi (tăvazd) unse cu ulei și se pune la cuptor (cuftor) la foc mediu.


Proverb aromân: Căti miltes ahăts Dumnidzadz! – Câte popoare atâția Dumnezei!

 

5.Plătsintă – Plăcintă

 

1 kg de făină (fărină) și 250 grame de zahăr (zahari) se amestecă într-o cratiță. 1 litru de apă fiartă se toarnă câte puțin peste făină și în același timp se amestecă repede cu furculița. O jumătate de litru de ulei (untulemnu) încins se adaugă peste aluat, amestecând în continuare. Apoi se încorporează un pumn de stafide (stafidzi), un pumn de miez de nucă, esență de rom și coajă rasă de lămâie (limonj). Se frământă până la înglobarea uleiului. Apoi se într-o tavă (tăvă) unsă cu puțin ulei și se nivelează cu lingura. Se taie înainte de a fi pusă în cuptorul (cireapu) încins. După o oră se scoate și se presară 250 grame de zahăr.


Se pregătește pentru nuntă, pentru mire, dar și pentru pomană.


Proverb aromân: Iu-i vreari easti shi Dumnidză tu mesi! – Unde este dragoste este și Dumnezeu la mijloc!

 


SURSĂ:

Mihaela Bajdechi & Ioana Corduneanu, Mâncați pe limba voastră!, București, 2011, pp. 66, 68, 70, 72, 74.

 

Masa di prăndzu – Masa de prânz

Sâmbătă, 07 Aprilie 2012 18:42

Felurile de mâncare servite la masa principală a zilei trebuie (lipseashti) să reprezinte (s-hibâ) 40-45 % din hrana zilnică (calorii).


Se începe cu o gustare.

Apoi se servește ciurbă (ciorbă), supâ (supă) sau borsh, după care se bea puțină (niheamâ) țuică (arăchii).


A doua parte a meniului poate include: praz cu carne (prashi cu carni), cartofi cu carne (combari cu carni), mâncare de urzici cu orez (mâcari di urdzâts cu arizu), pește cu orez la cuptor (pescu cu arizu la cireap), mămăligă cu brânză și cu costiță (bârgâdanu cu cashu sh-cu tsâgâridz), iahnie de oaie (ahnii di oai), măruntaie și mațe de miel cu orez (yianomati sh-matsâ di njelu cu arizu), miel umplut cu măruntaie și cu orez la cuptor (njelu umplut cu yianomati sh-cu arizu la cireap), pește fript cu sos (pescu friptu cu dzamă), mâncare de spanac cu orez (mâcari di spanachi cu arizu), friptură de porc sau de vițel la cuptor sau grătar sau plită (friptalju di porcu ică di yitsăl la cireap, grătar sau plitâ), mâncare de spanac cu carne (mâcari di verdzu cu carni), ardei umpluți cu carne (piperchi umpluti cu carni), sarmale cu carne de porc (sărmadz cu carni di porcu), friptură de pui / găină la cuptor (friptalju di pui / găljină la cireap), cârnați de porc cu spanac (lucanits di porcu cu verdzu).


În acest moment al mesei se recomandă vin alb (yinlu albu) la mâncăruri cu carne albă (pui, pește), legume, și mâncăruri cu brânză. Vinul alb rece (aratsi) și simplu se toarnă în pahare cu picior (chelchi cu cicior) de 125-150 ml, apa minerală sau plată fiind turnată în alt pahar.

Vinul roșu (yinlu arosh) se recomandă la mâncăruri cu carne roșie (porc, vițel, cârnați, ficat) friptă cu garnituri de legume și salate. Nu se recomandă rece. Se toarnă în pahare de 175-200 ml, iar apa se toarnă în alt pahar.

Tot acum se poate bea și bere rece.


La sfârșitul mesei se servește felul trei: deserturi (dultsenji). Se recomandă: plăcintă aromână învârtită cu brânză (pitâ anvârtitâ cu cashu), plăcintă aromână cu brânză (pitâ sâlârii cu cashu), plăcintă, tăiței cu brânză (peturi cu cashu), plăcintă aromână cu mere (pitâ cu meari), plăcintă aromână cu dovleac (pitâ cu curcubetâ), cozonac (cuzunac), topci cu cashu, orez cu lapte (ariz cu lapti), prăjituri și dulciuri (imishi).

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 6-7.


134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci

400 grame făină (fărină) se cern (s-antsearni). 4 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 4 grame bicarbonat se cerne.

1 kg de brânză de vaci (cashu dultsi) se amestecă (s-ameastică) cu făina, ouăle, 150 kg zahăr farin (dipu minută), bicarbonatul, 10 grame răzătură (arădzătură) de (di) lămâie (limonji), 100 grame griș și 20 grame sare (sari). Din (Dit) această (aestă) compoziție se modelează (s-adară) papanași în formă rotunda (arătundă), se apasă (s-calcă) cu lingura (ciubana) în mijloc (tu mesi) și se prăjesc (s-tsărgăsescu) în 200 ml ulei (untulemnu). Se pudrează (S-pispilescu) cu zahăr farin.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe farfurioară (cinii njică), câte (căti) doi papanași la porție, cu smântănă și zahăr farin deasupra (pisupră). Se servește (S-măcă) cald ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 130 grame de papanași și 50 grame de smântână are o valoare nutritivă de 787 kcalorii.

 

 

135)Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide

5 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin jet de apă rece (aratsi). 400 grame făină (fărină) se cerne (s-antserni) pe (pi) planșetă (sinii), se face (s-adară) un gol (ună guvă) în mijloc (tu mesi), în care (tu cari) se pun (s-bagă) 2 ouă, 50 grame smântână, 100 grame unt (umt), 1 gram bicarbonat, 100 grame zahăr (zahari) farin (dipu minută), 5 grame sare (sari) și 10 grame zahăr vanilat. Se frământă (S-frimită) o cocă fragedă (aluat crehtu), de consistență potrivită (nu multu uscatu), și se lasă (s-alasă) în repaus (ta s-sheadă) 15 minute. 500 grame brânză de vaci (cashu di vacă) se amestecă (s-ameastică) cu 100 grame stafide (stafidz), 200 grame zahăr, 3 ouă, 50 grame griș, 15 grame răzătură de lămâie (arădzătură di liomonji) și 10 grame zahăr vanilat.

Coca se împarte (s-amparti) în două (doauă) părți (părtsă) egale (isa), care (cari) se întind (s-tindu) foi (peturi) cu grosimea (subtsări) de 2 mm. Una din foi se așează (s-bagă) într-o tavă (tu un tăvă) și se coace (s-coatsi) doar (mashi) pe jumătate (giumitati) la cuptor (cireapu). Se scoate (S-ascoati) tava din (dit) cuptor, se așează umplutura din brânza de vaci și se acoperă (s-anvăleashti) cu cea cealaltă (alantu) foaie. Se coace (S-coatsi) la cuptor cu temperatură moderată (cănjină di mesi). Plăcinta copată se pudrează (s-pispileashti) cu 50 grame zahăr farin. Se lasă să se răcească (s-arătsească) și se porționează (s-talji cumăts).

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurioară (cinii njică). Se mănâncă (S-măcă) cald sau rece ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 120 grame are o valoare nutritive de 546 kcalorii.

 

 

139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză

6 kg făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 18 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se clătesc (s-trec) cu apă rece (prit apă aratsi). 2,5 kg telemea (cashu) se spală și se rade (s-aradi) sau (ică) se toacă (s-matsină) cu mașina de tocat (machina di tocari).

300 grame drojdie de bere se amestecă (s-ameastică) cu 50 grame zahăr (zahari) și se dizolvă (s-tucheashti) în (tu) vreo (vără) 700 ml apă călduță (dihamină) la 35-40 grade. Se amestecă cu 1 kg făină și se obține (s-adară) maiaua peste (pisti) care (cari) se presară (s-pispileashti) puțină (niheamă) făină și se lasă (s-alasă) să dospească (s-acrească) la 35-40 grade, până (pănă) își mărește (creashti) volumul de 2-3 ori.

10 ouă se amestecă cu 50 grame sare (sari) și 250 grame zahăr și se adaugă (s-adavgă) 2,7 litri apă caldă la 35-40 grade. Se obține o compoziție care se amestecă cu maiaua și se frământă (s-frimită) cu 5 kg făină. Se obține un aluat de consistență potrivită (tamam bunu), care se lasă la dospit 20-30 minute la 35-40 grade. Aluatul se împarte (s-amparti) în 100 bucăți (cumăts) egale (isa), se modelează rotund (s-adară topci) pe (pi) planșeta (sinia) unsă (tsi s-umsi) cu ulei (untulemnu) și se lasă în repaos (arihati) 10 minute la 35-40 grade.

Telemeaua se amestecă cu 8 ouă până la uniformizare.

Fiecare (Cafi) bucată de aluat se întinde (s-tindi) cu merdeneaua (shtsala) pe planșeta unsă cu ulei, în (tu) foi (peturi) ovale (nu dipu arătundi) cu dimensiunea de cca 10-12 cm și groase (groasi) de cca 0,5 cm. La mijlocul foii (Tu mesea di petur) se așează (s-bagă) cca 29 grame umplutură, se pliază în două (s-adară prit doauă), se presează marginile, se lasă să crească cca 30 minute la 35-40 grade pe planșetă unsă cu ulei. Se introduc (S-bagă) în baia de ulei încins (upărit), se prăjesc (s-tsărgăsescu) cca 5 minute pe o parte (ună parti), apoi (deapoea) se întorc (s-shutsă) cu o paletă pe cealaltă (alantă) parte și se prăjesc încă (nica) 5 minute. După (Dupu) prăjire (tsărgăseari) se scot (s-ascotu) din (dit) baia de ulei, se așează pe un grătar să se scurgă (s-astricoară) și se montează (s-andregu) pentru prezentare (aspuneari) și servire (măcari).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 100 bucăți de langoși. 1 porție de 120 grame are o valoare nutritivă de 431 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 100-101, 105-106.


130)Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere

650 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală (s-aspeală) și se scurge (s-astricoară) de apă. 1,8 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). 1 kg mere (meari) se curăță (s-cură) de coajă și de casa seminală (simitsă): 1-2 bucăți se taie (s-talji) felii (filii), iar celelalte (alanti) se rad (s-aradu). 5 ouă (oauă) se spală, se trec prin (prit) jet de apă rece (arastsi) și se separă (s-dispartu) albușurile de gălbenușuri. 50 grame pesmet (păni uscată sh-mătsinată) se cerne (s-antsearni).

Orezul se fierbe în lapte. Când (Căndu) orezul este (easti) aproape (aproapea) fiert (hertu), se adaugă (s-adavgă) 150 grame zahăr (zahari) și 10 grame sare (sari). După (Dupu) ce (tsi) orezul a fiert (hearsi) și laptele a fost înglobat de orez (chiru tu hirbeari), se adaugă 10 grame zahăr vanilat și se lasă (s-alasă) să se răcească (s-arătsească). Merele rase (arasi) se amestecă (s-ameastică) cu 150 grame zahăr și 1 gram scorțișoară. Orezul cu lapte fiert și răcit (arătsitu) se amestecă cu gălbenușurile de ou și albușurile bătute (bătuti) spumă și se amestecă (s-minteashti) ușor (lishoru) până (pănă) se omogenizează compoziția. Într-o tavă (Tu un tăvă) unsă cu unt (tsi s-umsi cu umtu) și tapetată (pispilită) cu pesmet se așează (s-bagă) 1/3 din compoziția de orez, apoi (deapoea) un strat (arăndu) de mere rase (arasi), un strat din compoziția de orez, alternând astfel (ashi) 3 rânduri de orez cu 2 rânduri de mere, ultimul strat (arăndul dit soni) fiind (hiinda) de orez. Se nivelează suprafața, se așează felii de mere și se introduce (s-bagă) tava (tăvălu) la cuptor (cireapu) cu temperatura moderată (cănjină di mesi) timp de 20-30 minute. Budinca coaptă se lasă să se răcească puțin (niheamă) și se porționează (s-talji cumăts).

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau (ică) farfurioară (cinii). Se servește (S-măcă) cu sirop de fructe (imishi). Se poate servi cald sau rece ca desert (dultseami).

Cantitățile de ingrediente correspund unui număr de 10 porții. 1 porție de 250 grame are o valoare nutritivă de 661 kcalorii.

 

 

133)Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte

300 grame orez (ariz) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii) și se spală (s-aspeală). 3 grame de scorțișoară se macină (s-matsină).

1,5 litri lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi). Când (Căndu) dă (da) în (tu) clocot (undi), se adaugă (s-adavgă) orezul și se amestecă (s-minteashti) continuu (dipriună). Se continuă fierberea (hirbearea) la foc moderat (cu piră njică). Cu 10 minute înainte (ninti) ca să se termine (ta s-bitisească) fierberea, se adaugă 200 grame zahăr (zahari) și 5 grame sare (sari), amestecând continuu ca să nu se lipească (ta s-nu s-alichească) de vas.

Preparatul se prezintă (s-andreadzi) în compotieră sau (ică) farfurioară (cinii njică), cu scorțișoară deasupra (pisupră). Se servește (S-măcă) cald sau rece.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 150 grame are o valoare nutritivă de 263 kcalorii.

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 97, 99.

 

2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii

Bunica (Maia) sau (ică) mama (mana) pregătea (andridzea) zbulzul pentru copii (ti cilimeanj) care se jucau. 300 grame miez (njedzu) de (di) pâine (păni) se frământa (s-frimita) într-o farfurie (tu ună cinii) cu 300 grame telemea de oaie pisată (cashu chisat) cu furculița (bunela). Apoi (Deapoea) compoziția se punea într-un prosop (distimeli) sau o batistă (barbută) curate și se învârtea cu amândouă mâinile (doauli mănj) ca o minge (topci) până rezulta (s-adra) zbulzul vârtos. La sfârșit (Tu bitisita) se desfăcea (s-disfatsi) prospoul și se dădea zbulzul copilului  care–l mânca (măca) când (căndu) se juca (s-agiuca).

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 60 grame are o valoare nutritivă de 160 kcalorii.

 

9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei

Se prăjește (S-tsărgăseashti) 100 ml ulei (untulemnu) în (tu) tigaie (tighani) și se toarnă (s-toarnă) 500 grame pâine (păni) mărunțită (dinjicată) peste (pisti) ulei. Se amestecă (S-ameastică) până (pănă) se înroșește (s-aruseashti) și se presară (s-pispileashti) 100 grame zahăr (zahari) presărat și se amestecă (s-minteashti) din nou (iara).

Se prepară pentru copii.

Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție are o valoare nutritivă de 257 kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 10, 13-14

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required