Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: blestem
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Respectarea fermă a tradiţiilor laice sau religioase a fost un element care a ajutat la menţinerea neamului fărşeroţilor de-a lungul secolelor în mediul eterogen al Peninsulei Balcanice. Încălcarea lor putea avea consecinţe din cele mai dramatice.

În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean, antologie în care au inclus 621 de Blesteme, pe care le-au dublat cu versiuni proprii româneşti.


 

1.A, mur’ lai stease! – Ah, păcătosule!

2. Acasî s-nu calţî. – Pe-acasă să nu calci.

3. Acîtîrîsite! – Afurisitule!

4. Aclo s-armîni. – Acolo să rămîi.

5. Aclo s-baţ lupăţli. – Acolo să baţi lopeţile (acolo să-ţi sapi groapa).

6. Aclo s-putridzăşti. – Acolo să putrezeşti.

7. Aclo s-ţî hibî. – Acolo să-ţi fie (acolo să-ţi fie sfîrşitul).

8. Acna-ţ (a-ţ) di capu! – De cap să-ţi fie.

9. Agiunu ca cîni s-ti vedu.- Flămînd ca un cîine să te văd.

10. Agiutoru ş-di la ghifţî s-cafţî. – Să ceri ajutor şi de la ţigani.

11. Aγiu Γeani s-ti-adunî (s-nu ti-aflî, s-ţî pîlteascî). – Sfîntul Ion să tea dune (să nu-l apuci, să-ţi plătească).

12. Ahîtu s-apuţ. – Atît s-apuci (să nu mai apuci zile multe de trăit).

13. Ahîtu s-ti-amu. – Atît să te am (să nu te mai am).

14. Alargu di lumi s-cheri. – Departe de lume să mori.

15. Amarea s-ti-adunî. – Marea să te adune(să te înece).

16. Anapuda s-ţî fugî tuti. – Anapoda să-ţi meargă toate.

17. Anda s-ti vedu mortu, va s-giocu. – Cînd te-oi vedea mort, am să joc.

18. Anlu nău s-nu ti aflî. – Anoul nou să nu te găsească (anoul nou să nu-l apuci).

19. Anvîlitu pi faţî s-ti torńi (s-ti vedu). – Acoperit pe faţă să te întorci (să te văd mort).

20. Apa (arîulu) s-ti-aneacî. – Apa (rîul) să te înece.

21. Apî ditu scafî s-nu beai. – Apană din cană smălţuită să nu bei.

22. Arami s-ţî hibî bana (giuneaţa, pînea ţi u mîţ). – De haram să-ţi fie viaţa (tinereţea, pîinea ce o mănînci).

23. Araţi s-ti başu. – Rece să te sărut.

24. Arcatu pi grendî s-ti vedu. – Întins pe grindă să te văd ( să te văd mort).

25. Arcatu pi pîltări s-ti vedu. – Întins pe spate să te văd (să te văd mort).

26. Arcoatîru pitu mesi s-ţî treacî. – Roată pest emijloc să-ţi treacă.

27. Arinî s-ti faţ. – Nisip să te faci (praful să se aleagă de tine).

28. Arizili s-ti faţ. – Să te faci de batjocură.

29. Arîńi vruşi, di-arîńi s-nu-ascachi. – Rîie ai vrut, de rîie să nu scapi (răul pe care l-ai dorit să fie la tine).

30. Armânia cu ocl’il’i s-nu u vedz. – România să nu o vezi cu ochii.

31. Aruptu ca ghiftu s-imńi. – Rupt (zdrenţăros) ca un ţigan să umbli.

32. Ascîrchinatu s-nu mori. – Să mori nemîngîiat.

33. Aspindzuratu s-avdu cî cripaşi. – Spînzurat să aud că ai crăpat (ai murit).

34. Astal’i cîni ta s-mori. – Un cîine să-ţi taie calea, ca să mori.

35. Astrindzi mortulu ta s-nedz dupî elu. – Îmbrăţişează mortul ca să mergi după el.

36. Aţea ţi cafţî s-nu u-afli. – Ceea ce cauţi să nu găseşti.

37. Aţeali să ai şi-alti nu. – Acelea să ai şi altele nu (de cap să-ţi fie).

38. Avlachea s-ti ducî iu lipseaşti. – Gîrla să te ducă unde trebuie.

39. Axinu-ţ! – De-ai pocni!

40. Azgrîmatu di cîtuşi s-ti vedu. - Zgîriat de pisică să te văd.

41. Azgrumatu cu pînea n-gurî s-ti vedu. – Înecat cu pîinea în gură să te văd.

 

1.Babuγearu s-ti l’ea. – Sperietoarea să te ia.

2.Baligî noaptea s-calţî. – Baligă noaptea să calci.

3.Bana fîrmacu s-ţî hibă. - Viaţa otravă să-ţi fie.

4. Bana s-nu ţ-u vrei. – Viaţa să nu ţi-o doreşti.

5. Banî di cîni s-ai. – Viaţă de cîine să ai.

6. Banî lungî s-nu-ai. – Viaţă lungă să n-ai.

7. Bańi tu bana ta s-nu faţ. – Scăldă (îmbăiere) să nu faci în viaţa ta.

8. Barba tu locu s-ţ-u vedu. – Barba în pămînt să ţi-o văd.

9. Binălu s-ţî si-aprindî. – Bineaua (casa) să ţi se aprindă.

10. Bişiţ s-ţî si facî gura. – Să ţi se umple gura cu băşici.

11. Bîgatu pi dinţî s-ti vedu. – Întins pe burtă să te văd (vedea-te-aş mort).

12. Bîrgaci di guşi s-porţî. – Căldăruşă (de cerşetor) să porţi la gît.

13. Bîrgîdanlu s-ti upîrascî. – Mămăliga să te opărască.

14. Bîrnu di guşi s-ţ-arucu. – Să-ţi arunc ştreangul de gît.

15. Bîsearica s-nu ti-ancurunî. – Să nu te cununi la biserică.

16. Blîsteamili s-ti-agiungî. – Blestemele să te ajungă.

17. Boaţea s-nu ţ-u-avdu. – Să nu-ţi aud glasul.

18. Boaţea s-ţî chearî. – Să-ţi piară glasul.

19. Boaţi di γumaru s-ai. – Voce de măgar să ai.

20. Borgea s-ti mîcî. – Datoriile să te mănînce.

21. Braţlu s-ţî seacî.- Braţul să-ţi sece.

22. Brava di mîńi s-ţî si-acaţî. – Broasca de la uşă să ţi se prindă de mîini (să paralizezi).

23. Budza s-ţî cadî. – Buza să-ţi cadă.

24. Buneaţî di la canu s-nu vedz. – Bunătate de la nimeni să nu vezi (să n-ai parte de bine).

25. Bunela ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Furculiţa sî-ţi scoată ochii.

26. Bunî-ţ oara cîtî groapî. – Ceas bun (drum bun) către groapă.

27. Bunlu s-ti-adunî. – Buba rea (dalacul) să te omoare.

28. Bunluchi fciori s-nu-ai. – Să n-ai parte de copii mulţi.

29. Burbunarica s-ţî parî dulţi. – Măcrişul să-ţi pară dulce.

30. Burduvali ti tini s-avdu. – Veşti rele să aud despre tine.

31. Butea cu γinu s-nu ti-ambeatî. – Butea cu vin să nu te îmbete.

32. Buturlu s-ti mîcî. – Răpciuga să te mănînce.

33. Buzălu s-ti creapî. – Braga să te otrăvească.


 

1.Ca chicuta di-apî s-cheri. - Ca picătura de apă să pieri.

2.Ca cirichelu s-ti vedu. – Ca ţestul să te văd.

3.Ca foclu s-ti-astindzî. – Ca focul să te stingi.

4. Ca ghiftu s-imńi. – Ca un ţigan să umbli.

5. Ca γumarŭ s-ti vedu ancîrcatu. – Să te văd încărcat ca un măgar.

6. Ca harlu s-ti vedu. – Să te văd ca dracul.

7. Ca lilici s-amuţ. – Ca floarea să amuţeşti.

8. Ca loclu s-ti vedu. – Ca pămîntul să te văd.

9. Ca lumbarî s-ti tucheşţî. – Ca lumînarea să te topeşti.

10. Ca pînea cuclui s-ti faţ. - Ca ciuboţica-cucului să te faci.

11. Ca seu s-ti tucheşti. – Ca seul să te topeşti.

12. Ca tîtumi s-ti usuţ. – Ca tutunul să te usuci.

13. Ca turbatŭ s-aladz. – Ca turbat să alergi.

14. Ca ţeara s-ardzî. – Ca lumînarea să arzi.

15. Calu maţilî s-ţ-ascoatî. – Calul maţele să-ţi scoată.

16. Caplu s-ţî frîndzî. – Capul să ţi-l frîngi.

17. Caplu ş-cicioarli s-ţî mîţ. – Mînca-ţi-ai capul şi picioarele.

18. Caplu tu halé s-ţî-lu bagu. – Băga-ţi-aş capul în privată.

19. Caplu ţ-va stulcinari. – Crăpa-ţi-aş capul.

20. Casa focŭ ş-pulbiri s-ţî si facî. – Casa foc şi pulbere să ţi se facă.

21. Casa s-nu ti-ancapî. – Casa să nu te încapă.

22. Chealea s-ţ-arγîsescu. – Tăbăci-ţi-aş pielea.

23. Cheatrî chindisitî s-ţî bagŭ la capŭ. – Piatră scrisă (cruce) să-ţi pun la cap.

24. Cheatrî s-ti fţeai. – Să te fi făcut piatră.

25. Cheţari tu locŭ di pîni s-mîţ. – Pietre în loc de pîine să mănînci.

26. Cheţarli a tali pi caplu a tău. – Pietrele tale pe capul tău.

27. Chicuta aţa laia! – Picătura cea neagră!

28. Chicuta s-ţî chicî. – Picătura (cea neagră) să te pice.

29. Chiperŭ laiŭ limba s-ţ-ardî. – Piper negru să-ţi ardă limba.

30. Chirutŭ s-ti vedŭ. – Pierdu (dispărut) să te văd.

31. Cicioarli s-ţî frîndzî. – Picioarele să-ţi frîngi.

32. Cinghiné lai ş-corbî. – Ţigancă (femeie) nenoroctă.

33. Cingulŭ pi capŭ s-ţî cadî. - Cana de smalţ în cap săi-ţi cadă.

34. Cinuşi s-ti fţeai. - Cenuşe să te fi făcut.

35. Ciofcî s-ţ-aurlî la uşi. – Corbul să-ţi urle la uşă.

36. Cirńidî s-ti-agudeascî. – Cărămidă să te lovească.

37. Citacŭ stesŭ! – Diavol nenorocit!

38. Ciupulica s-ti mîcî. – Dezastrul să te mănînce.

39. Cîndila la capu s-ţî ardî. – Candela la cap să-ţi ardă.

40. Cîndu s-featî mlarea, atumţea s-faţ ş-tini. – Cînd o făta catîrca atunci să naşti şi tu.

41. Cîni alŭ chirîtă. – Cîine ticălos.

42. Cîni ambitatŭ. – Cîine îmbătat.

43. Cîni arîńiosŭ s-ti vedŭ. – Cîine rîios să te văd.

44. Cîni turbatŭ s-ti mîşcî. – Cîine turbat să te muşte.

45. Cîrciunlu s-nu ti-aflî. – Crăciunul să nu te găsească (în viaţă).

46. Cîsuri s-ti faţ. – Schilod să ajungi.

47. Cîsutŭ di strańi s-ti facî Aţelŭ-di-Analtu. – Cusut de haine (imobil, ţeapăn) să te facă Cel-de-Sus.

48. Cîti lilici tu-amari, ahîtî hîiri s-ai. – Cîte flori pe mare atîta bunăstare să ai.

49. Cîtî aumbrî faţi aclu, ahîtî aveari s-ai. – Cîtă umbră face acul atîta avere să strîngi.

50. Cîtranea cîtrani s-ti facî. – Catranul catran să te facă.

51. Cîtŭ carpó di mlari, ahîtu s-ai ş-di fciori. – Cîtă prăsilă ai de la catîrcă, atîta să ai şi de la copii.

52. Cîtŭ perŭ pi palmî, ahîtî pruruchii s-ai. – Cît păr în palmă, atîta pricopseală să ai.

53. Cîtŭ ti voiŭ, ahîtu s-ti-amu. – Cît te vreau, atît să te am.

54. Cîţauî lai ş-corbî. – Femeie nenorocită.

55. Corbu s-ti vedu. – Nenorocit să te văd.

56. Cripatlu s-ţî da. - Moartea să dea peste tine.

57. Cu cinuşi gura s-ţî si umplî. – Cu cenuşă să ţi se umplă gura.

58. Cu mîńli pi cheptu s-ti vedŭ. – Cu mîinile pe piept să te văd.

59. Cu oamińi arada s-nu imńi. – Să nu umbli în rind cu oamenii.

60. Cu patru cicioari s-ti vedŭ. – În patru picioare să te văd.

61. Cu unŭ ciciorŭ s-avdu cî hii. – Cu un picior să aud că eşti.

62. Cucotlu la uşi s-ţî cîntî.- Cocoşul să-ţi cînte la uşă.

63. Cucuveaua s-ti blastimî. – Cucuveaua să te blesteme.

64. Cucuveaua s-ti blastimî. – Cucuveaua să-ţi cînte pe casă.

65. Cufoarea s-ti mîcî. – Boala să te mănînce.

66. Cumăţ s-ti faţ. – Bucăţi să te faci.

67. Cumnicîturî s-nu ţî da Dumnidză. – Cuminecătură să nu-ţi dea Dumnezeu.

 

1.Dă-l’i-u cu dzaţili. – Dă-i-o înzecit (Dă-l dracului).

2. Deadunu cu fumeal’ea s-ti-angropu. - Împreună cu familia să te îngrop.

3. Defi s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

4. Demunlu di peri s-ti tragic. – Satana de păr să te tragă.

5. Di-acasî la groapî s-ti-aducu. – De-acasă la groapă să te duc.

6. Di bîgatu s-nu ti-ascol’i. – Să nu te scoli de unde eşti culcat.

7. Di capu s-ţî hibî. – De cap să-ţi fie.

8. Di cuţîtu s-ti-astindzî. – De cuţit să nu scapi.

9. Di ehţrî s-nu-ascachi. – De duşmani să nu scapi.

10. Di focu s-nu-ascachi. – De foc să nu scapi.

11. Di fumeal’i hîiri s-nu-ai. – De la copii să nu ai folos.

12. Di furi s-ţî hibî bitisita. – De la hoţi să-ţi fie sfîrşitul.

13. Di la fciori harauî s-nu-ai. – De la copii bucurie să nu ai.

14. Di la oi s-nu ti torńi. – De la oi să nu te (mai) întorci.

15. Di mprostu s-ti tucheştî. – Din picioare să te topeşti.

16. Di ocl’i s-ti-acaţî. – De ochi să tea puce.

17. Di ocl’i s-ţî hibî. – De ochi să-ţi fie (Luate-ar dracu).

18. Di poartî-poartî s-ţî hibî. – Din poartă în poartă să umbli.

19. Di pragu s-ti aspindzuri. – De prag să te spînzuri.

20. Di strańi s-ţî plîndzî. – De haine să te plîngi.

21. Di tufechi s-cheri. – De puşcă să mori.

22. Di ţiva s-nu prucpuseşţî. – De nimic să nu te pricopseşti.

23. Dicuńeari fciorl’i s-ţ-agiungî. – Cerşetori să-ţi ajungă copiii.

24. Diparti di casî s-mori. – Departe de casă să mori.

25. Distimeli lai pi capu s-ţî vedu. – Să te văd cu basma neagră pe cap.

26. Dişcl’itoarea s-ţ-ancl’idî gura. – Lacătul să-ţi închidă gura.

27. Ditu arîdîţinî s-ti usuţ. – Din rădăcină să te usuci.

28. Ditu cunachi s-nu-ascachi. – Din închisoare să nu scapi.

29. Dîmarî lai ş-corbî. – Neam blestemat şi nenorocit.

30. Dîmlaia s-ti-agudeascî. – Damblaua să te lovească.

31. Dorńi ca nidurńitu. – Dormi ca nedormit.

32. Draţl’i s-ti mutî. – Dracii să te ia.

33. Ducheanea di γerńi s-ţî si umplî. – Prăvălia să ţi se umple de viermi.

34. Dulumălu s-ţî vindzî ş-hîiri tutu s-nu vedz. – Dulama să-ţi vinzi şi pricopseală să nu vezi.

35. Dumnidză s-ţ-astingî casa. – Dumnezeu să-ţi stingă casa (să-ţi distrugă) casa.

36. Duńeaua s-ti criseascî. – Lumea (mulţimea) să te judece.

37. Dupî capu s-ţî-lu bagu. – Să te speli pe cap cu el. (Să-ţi fie de cap)

38. Dupî capu s-ţ-u da. – Să te lovească boala la cap (Lovi-te-ar damblaua.)

39. Dupî soari s-nedz. – După soare să mergi (să mergi spre asfinţit, să te stingi, să mori).

40. Durilu s-ţî psuseascî. – Roibul să-ţi crape.

41. Du-ti şi s-nu ti torńi. – Du-te şi să nu te întorci.

42. Du-ti tu neclu. – Du-te la naiba.

43. Duvalé laiu pi capu s-porţî. – Maramă neagră să porţi pe cap.

44. Dzandza s-ti-agudeascî. – Furiile să te lovescă.

45. Dzua s-ti mîcî. – Ziua să te mănînce.


1. Efcula s-ti-acaţî blîsteamili. – Blestemele să te prindă uşor.

2. Ehle s-faţ iuţido. – Înşelătorie să faci pretutindeni.

3. Ehtru n-cali s-ti-astrîvuseascî. – Duşmanul în cale să te întîlnească.

4. Ermî ş-pustî s-ţî hibî bana. – Deşartă şi pustie să-ţi fie viaţa.

5. Ermu s-ti vedu. – Pustnic să te văd.

6. Ermulu s-ti mîcî. – Pustia să te mănînce.

7. Eta tutî s-ai maşi cripări. – Toată viaţa să ai necazuri.

8. Etuslu ţi γini s-nu ti-aflî. – Anul care vine să nu te afle (în viaţă).

9. Evî tu locu! – Vedea-te-aş în pămînt!

 

1.Faţa mplinî di gîrnuţî s-u-ai. – Faţa să ao ai plină de bube.

2. Feaminî s-nu ţî da Dumnidză. – Fiică să nu-ţi dea Dumnezeu.

3. Feata s-nu ti mutreascî. – Fiica să nu te îngrijească.

4. Featili s-ţî cîrleadzî. – Fiicele să cîrtească.

5. Ferari s-nu ţî hibî zborlu. – Vorba să nu-ţi fie ascultată.

6. Filcu puté s-nu hii. – Liniştit să nu fii niciodată.

7. Filii-filii s-ti faţ. – Felii-felii să te faci.

8. Fiscu s-hii tutî bana. – Singur să fii toată viaţa.

9. Fisul’ilu s-ti mîcî. – Fasolea să te otrăvească.

10. Fituru s-nu-armînî di tini. – Nici o fărîmă să nu rămînă di tine.

11. Fîrina s-ti creapî. – Făina să te omoare.

12. Fîrî mini unî dzuî s-nu bînedz. – Fără mine o zi să nu trăieşti.

13. Fîrmaclu s-nu ti-anfarmîcî. – Otrava să nu te otrăvească.

14. Fîrnulu pondu s-ţî-lu vedu. – Frîul calului să-l văd fără tine.

15. Fluria ţi u-ai , hîirea s-nu-l’i vedz. – Să n-ai parte de galbenul pe care-l ai.

16. Foamea s-ti tucheascî. – Foamea să te topească.

17. Foartica pi dauî s-ti facî. – Foarfecele pe din două să te facă.

18. Foclu s-ti-ardî. - Focul să te ardă.

19. Frica s-ti-aprindî. – Frica să te omoare.

20. Friptu s-ti mîcu. – Mînca-te-aş fript.

21. Frîndzi-ţ caplu (zverca). – Frînge-ţi capul. (Frînge-ţi gîtul).

22. Fudulu di urecl’i s-ti vedu. – Fudul de urechi să te văd.

23. Fumeal’ea tutî s-ţî creapî. – Familia toată să-ţi crape.

24. Fumlu s-ti-ambeatî. – Fumul să te ameţească.

25. Funea di guşi s-ţ-u vedu. – Funia de gît să ţi-o lege.

26. Fustanea pustî s-ţ-armînî. – Rochia să-ţi rămînă neîmbrăcată

 

1.Gaia s-ţî bea mintea. – Gaia să-ţi bea mintea.

2. Gaia s-ţî cîntî pi casî. – Gaia să-ţi cînte pe casă.

3. Gaileadz mări s-ţî da Dumnidză. – Griji mari să-ţi dea Dumnezeu.

4.Gardulu s-ti surpî. – Gardul să te doboare.

5.Gîitani pi tini s-nu-alîxeşti. – Haină cu găitan să nu îmbraci.

6. Gîl’ina s-ti-anfarmîcî. - .Găina să te otrăvească.

7.Gîmila s-ti calcî. – Cămila să te calce.

8. Gîrnu ti tini s-dau. – Colivă pentru tine să dau.

9. Gîrnuţlu s-ti-adunî. – Buba să te omoare.

10. Geadeea s-ti chearî. – Drumul să te piardă.

11. Ghideri di capu s-ai. - Nenorocire să ai pe cap.

12. Ghideri s-ti faţ. – Nenorocit să ajungi.

13. Ghiftu s-ti faţ. – Ţigan să ajungi.

14. Ghinuitu di can s-nu hii. – Nimeni să nu-ţi dea bineţe.

15. Ghiritu pi tini s-cadî. – Trăsnetul să cadă pe tine.

16. Ghizintia s-ti curmî. – Curticica să te curme (să te omoare).

17. Gioni ca alanţî gioni s-nu-agiundzî. – Flăcău ca ceilalţi să nu ajungi.

18. Giulî tu inimî s-ţî iasî. – Păs la inimă să faci.

19. Giumitati omu s-ti faţ. – Jumătate de om să ajungi.

20. Giunaticu mari s-ai. – Tinereţe mare să ai. (Să fii burlac multă vreme, să nu te însori curînd).

21. Gl’emlu s-ti tragî. – Ghemul să te tragă. (Să te aduni ca pe ghem).

22. Gl-eţlu s-ti-arîseascî. – Gheaţa să te răcească.

23. Golu ca ghiftu s-ti vedu. – Gol ca ţigan să te văd.

24. Grailu s-ţî chearî. – Să-ţi piară graiul.

25. Grendî pi capu s-ţî cadî. – Grindă în cap să-ţi cadă.

26. Grîmusteanu s-ti dińicî. – Un grămostean să te facă bucăţi.

27. Grîsimea s-ti tucheascî. – Grăsimea să te topească.

28. Groapa s-ti-anvileascî. – Groapa să te acopere.

29. Grundzî di cheţari pi capu s-ţî cadî. – Bolovani de piatră să-ţi cadă pe cap.

30. Gugoşlu s-ti-adunî (s-ti-agudescî, s-ti mîcî). – Glontele să te omoare (să te lovească, să te mănînce).

31. Gulişanu s-aladz pitu cîsîbă. – Despuiat de haine să umbli prin tîrg.

32. Gura la urecl’i s-ţî γinî. – Gura să-ţi ajungă pînă la urechi.

33. Gura s-ţ-amurtî (s-ţî cadî, s-ţî seacî). – Gura să-ţi amorţească (să-ţi cadă, să-ţi sece).

34. Gurbia s-ţî si-acaţî. – Scovarda să-ţi rămînă în gît.

35. Gurmadzlu s-ţî si-astupî (s-ţî si umflî). – Grumazul să ţi se astupe (să ţi se umfle).

36. Guva s-ti-apridunî. – Groapa să te primească.


1.Γerńil’i s-nuti mîcî. – Viermii să nu te mănînce (să nu putrezeşti în mormînt).

2.Γîrγîriciu la groapî s-ţî bagu. – Clopoţel să-ţi pun la groapă.

3.Γîrmari s-nu-ai puté. – Firifirici (bani) să nu ai niciodată.

4.Γora ţea urîta s-ti-avinî. – Să te fugărească Gora cea urîtă.

5.Γrambo s-nu ti faţ.- Mire să nu te faci.

6.Γramî lai di tini s-agiungî. – Slova neagră de la tine sa ajungă.

7.Γumaru ghiftescu s-ti faţ. – Măgarr ţigănesc să te faci.

8.Γuneaua s-nu ti-aproachi. – Odaia de dormit să nu te primească.

9.Γunusaru orbu s-agiundzî. – Spoitor orb să ajungi.

 

1.Haftu pisti hafţî s-agiundzî. -Prostul proştilor să ajungi.

2.Hanea s-ţî si ardî. – Prăvălia să ţie se ardă.

3.Harauî di la fciori s-nu-ai. – Bucurie de la copii să nu ai.

4.Harauî n-casî s-nu-ai. – Bucurie să nu ai în casă.

5. Harei s-nu faţ tu bana ta. – Nuntă să nu faci în viaţa ta.

6. Harişu fcioru s-nu ţî da Dumnidză. – Copil dărăgălaş să nu-ţi dea Dumnezeu.

7. Harlu s-ti-adunî (s-ti-angroapî, s-ti mîcî, s-ţî greascî). – Talpa iadului să te primească (să te îngroape, să te mănînce, să te cheme)

8. Hasu omu s-nu hii canî oarî. – Om adevărat să nu fii niciodată.

9. Hatrî pţînî s-ai di partea fciorloru. – Mîngîiere puţină să ai din partea copiilor.

10. Hearea s-ţî creapî. – Fierea să-ţi crape.

11. Heavrea s-ti-acaţî (s-ti mîcî, s-nu ţî treacî). – Frigurile să te apuce (să te mînînce, să nu-ţi treacă).

12. Hicatlu s-ţ-adunî. – Să faci puroi la ficat.


1. Ianina s-ti-ardzî. – În Ianina să te ardă.

2.Ianomatli s-nu ti-ariseascî. – Drobul să nu-ţi placă.

3. Iarbî pi faţî s-ţî creascî. – Iarbă pe faţă să-ţi crească.

4. Iγuri s-nu-ai tu ţiva. – Succes să nu ai la nimic.

5. Ihtibari canu s-nu ţî da. - Cinstire să nu-ţi dea nimeni.

6. Ilechea s-ţî vindzî ş-tutu s-mori di foami. – Vesta să-ţi vinzi şi tot să mori de foame.

7. Inima s-ti-acaţî (s-ti doarî, s-ti mîcî). – Să te apuce dureri de inimă (inima să te doară, să mori de inimă).

8. Iocu s-ti faţ. – Să piei de pe faţa pămîntului.

9. Irbapi iuva s-nu hii. – Să nu fii bun de nimic.

10. Isnafi s-nu-aanvîrteşti. – Să n-ai parte de meserie.

11. Iu ti duţ s-nu ti torńi. – De unde te duci să nu te întorci.

12. Iu va ti frîndzî s-ti duţ. – Să te duci acolo unde o să-ţi frîngi gîtul.

13. Iuvá s-nu ti-aproachi. – Nicăieri să nu fii primit.

14. Izmîciunea s-nu ti aflî. – Culesul viilor să nu te găsească (în viaţă).

 

1.Jalea tutî bana s-ti ţînî. - Jalea să nu te părăsească toată viaţa.

2. Jali mari pi tuţ s-v-acaţî. – Jalea mare pe toţi să vă apuce.

3. Jarlu s-ti-ardî. – Jarul să te ardă.

4. Jgl’ioatî s-ţî da cafi omu. – Fiecare om să-ţidea un picior în spate.

5. Jumbu s-apiri. – Să te trezeşti ştirb.

 

 

1.La amarea a’ea laia s-ti duţ. – Să te duci la marea cea neagră.

2.La mirminţî s-ti portu. – La cimitir să te duc.

3. Lamba s-ti-aprindî. – Lampa să te aprindă.

4. Laptili n-focu s-ţî da. – Laptele-n foc să-ţi dea.

5. Larea s-ţî hibî tu-alantî etî. – Spălarea să-ţi fie pe lumea cealaltă.

6. Laolu s-ti blastimî. - Poporul să te blesteme.

7. Lăschi s-ti-anvileascî. – Noroaie să te acopere.

8. Lemnu secu s-ti faţ. – Lemn sec să te faci.

9. Licińi di la mirminţî s-nu-ai. – De la cimitir să nu te întorci.

10. Ligatu cu funi s-ti vedu. – Legat cu funia să te văd.

11. Lihoanî ml’eari-ta s-nu-agiungî. – Lăuză nevastă-ta să nu ajungă.

12. Lilinghi s-nu-ańiurdzeşti. – Brînduşe să nu miroşi.

13. Lima s-ţ-u da. – Lăcomia să te apuce.

14. Limba s-ţî mîşţî. – Limba să-ţi muşti.

15. Limbidî s-hii ca arîulu mintitu. – Limpede să fii ca rîul tulburat.

16. Lindina s-ti mîcî. – Lindina să te mănînce.

17. Linguricea s-ti-adunî. – Lingureaua să te mănînce. (Să mori de dureri la lingurea).

18. Livendu s-nu ti faţ. – Voinic să nu te faci.

19. Lîhtîrsitu s-hii tutî bana. – Speriat să fii toată viaţa.

20. Lîngoarea s-ti bitisească. – Boala să-ţi aducă sfîrşitul.

21. Lînî n-gurî s-ţî creascî. – Lînă-n gură să-ţi crească.

22. Lîturi tu nări s-ai. – Lături în nări să ai.

23. Lîvosu cîni ţi eşţî! – Cîine mîrşav ce eşti!

24 Loclu s-ti-adunî (s-ti mîcî, s-ti-anvîlescî). – Pămîntul să te înghită (să te mănînce, să te acopere)

25. Locu s-mîşţî. – Pămînt să muşti.

26. Luchii (luplu) s-ti mîcî. – Mînca-te-ar lupii (lupul).

27. Luna ntr-ocl’i s-ţî da. – Luna în ochi să-ţi dea.

28. Lunea s-nu-apiri. – Ziua de luni să n-o apuci.

29. Luńinî s-nu vedz cu ocl’il’i. – Lumină să nu vezi cu ochii.

30. Luschida ocl’il’I s-ţ-ascoatî. – Aşchia ochii să-ţi scoată.

 

 

1. L‘epuru di nări s-ti tragî. – Iepure să te tragă de nas.

2.L’irtatu s-nu hii di vîrnu.- Iertat să nu fii de nimeni.

 

 

1.Ma ghini s-plîngî mă-ta di cîtu mana. – Mai bine să plîngă maică-ta decît mama.

2.Macaroni s-ţî si facî perlu. – Să ţi se ridice părul măciucă în cap.

3. Marţa s-nu ti află. – Ziua de marţi să nu te găsească în viaţă.

4. Marţulu s-ti-adunî. – Luna martie să-ţi aducă sfîrşitul.

5. Maţîli azvarna s-li tradz. – Maţele tîrîş să le tragic.

6. Măndzîlia meali pi tini s-cadî. – Batjocura mea pe tine să cadă.

7. Milăńi ş-cîtrăńi s-ai tutî bana. – Supărări şi necazuri să ai toată viaţa.

8. Milii s-ţî cadî. – Leşin să-ţi vină.

9. Minghiuşi pi nari s-porţî. – Să porţi belciug la nas.

10. Mirahunî s-ţî hibî gura. – Blestemată să-ţi fie gura.

11. Misali ti tini s-tindu. – Parastas să fac pentru tine.

12. Mixosu cîni ţi eşti! – Cîine mucos ce eşti!

13. Mîcarea s-ti-anfarmîcî. – Mîncarea să te otrăvească.

14. Mîhîlălu cu cheţări s-ti-avinî. – Mahalaua să tea lunge cu pietre.

15. Mîna s-ţî seacî. – Mîna să-ţi sece.

16. Mîndîlîchi pţînî s-ţî facî fciorl’i – Supărare puţină să ai de la copii. (Să nu ai parte de copii).

17. Mîńli ş-cicioarli s-ţî si usucî. – Mîinile şi picioarele să ţi se usuce.

18. Mîrazea s-ti-acaţî. – Melancolia să te cuprindă.

19. Mîrγitu s-imńi tutî bana. – Murdar să umbli toată viaţa.

20. Mîrîturi multi s-ti-agiungî. – Necazuri multe să te ajungă.

21. Mîrtiili s-ti-acaţî. – Păcatele să se răzbune pe tine.

22. Mlarea s-ti-arcutească. – Catîrul să te trîntească.

23. Ml’earea s-tia-vinî. – Nevasta să tea lunge.

24. Mnatî s-ti faţî. – Să te chirceşti cât un pumn.

25. Moartea s-ti curî. – Moartea să te cureţe.

26. Mortu niangrupatu! – Mort neîngropat!

27. Mplinu di prońi s-ti vedu. – Plin de puroi să te văd.

28. Mprostu s-dorńi. – Să dormi de-a-n-picioarelea.

29. Muhla s-ti mîcî. – Mucegaiul să te mănînce.

30. Mul’iţa s-ti mîcî. – Molia să te mănînce.

31. Muntili s-ti-angl’itî. – Muntele să te înghită.

 

1.Naca crèchi tu-aestă oarî! – De-ai crăpa în clipa asta!

2.Nafima-ţ tat-tu ţi ti-ari. – Blestemat să fie taică-tu ce te are.

3.Nafoarî di hoarî s-cheri. - Afară din sat să pieri.

4. Nahti s-nu hii pute. – Să nu fii niciodată pe pace.

5. Naltî şi-uscatî, laia turbatî! – Naltă şi uscată, nenorocită turbată.

6. Namisa di morţî s-ti bagu. – Între morţi să te pun.

7. Narea s-ţî si usucî. – Nasul să ţi se usuce.

8. Natu tu leagînu s-nu nfaşi. – Prunc în leagăn să nu înfaşi.

9. Naua s-nu u-ai. – Să n-ai parte de nora cea mică.

10. Năulu anu s-ti pitreacî iu va elu. – Noul an să te trimită unde vrea el.

11. N-capu s-ţ-u da. – Damblaua să te loveascî.

12. N-cicioari s-plîscîneşţî. – Din picioare să te lovească.

13. Neaua s-ti batî. – Zăpada să te bată.

14. Nelu tu dzeaditu s-nu badz. – Inel în deget să nu pui.

15. Niapucate, s-nu ti-amu! – Blestemate, nu te-aş mai avea!

16. Niaveari mari s-ai. – Sărăcie mare să ai.

17. Nica aestî noapti s-ţî hibî. – Numai noaptea asta s-o mai apuci.

18. Nifapte, ti ţi ti-amu? – Ne-născutule (nenorocitule), de ce te am?

19. Nilatî inimî s-ai. – Necurată inimă să ai.

20. Niori pi capu s-ţî si vearsî. – Nori pe cap să ţi se verse.

21. Nipîrtica s-ti mîşcî. – Vipera să te muşte.

22. Nipîtidzatu s-armîni. – Nebotezat să rămâi.

23. Niputearea s-nu ti-alasî. – Boal să nu te lase.

24. Nisîturatu s-hii totna. – Nesăturat să fii totdeauna.

25. Nitutu tu minti ţi hii! – Netot la minte ce eşti!

26. Niţi soţl’i s-nu ti-angroapî. – Nici tovarăşii să nu te îngroape.

27. Nîpoi s-ţî fugî tuti. – De-a-ndărătelea să-ţi meargă toate.

28. Nîrîitu s-imni tutî eta. – Mînios să umbli toată viaţa.

29. Notlu s-ti batî. – Austrul să te bată.

30. Ntregu s-ti-aflu. – Întreg să te găsesc (în mormînt).

31. Nuca s-ţ-astupî gurmadzlu. – Nuca (nodul gîtului) să-ţi astupe grumazul.

32. Numa s-ţî creapî. – Numele să-ţi crape (să ţi se stingă).

33. Nuntru s-ti mîcî. – Să te roadăpe dinăuntru.

34. N’eara s-ţî parî amarî. - Mierea să-ţi pară amară.

35. N’icî ti fţeşi, aşi s-crechi. – Mică te-ai născut, aşa să crăpi.

36. N’iclu ţi va lu-ai, sicatu s-s-facî. – Copil ce-o să-l ai, schilod să se nască.

37.N’ilî canu s-nu ţî aibî. –.Nimeni să-ţi arate milă.

38. N’iluitu s-nu hii di canu. - Nimănui să nu-i fie milă de tine.

39. N’irî-ţ, lăi cîne! – Mirarea-ţi cîine! (Cîine buimac!)

40. N’irlu pi tini s-nu-alîxeşţî. – Haine ca toată lumea să nu îmbraci

 

1.Oarfînu di strain s-hii. – Sărac de haine să fii.

2.Oarî-ţ bunî cîtî tu necu. – Drum bun spre pierzanie.

3. Oasili tu hîpsînă s-ţî putridzascî. – Oasele în închisoare să-ţi putrezească.

4.Oaspiţ n-casî s-nu ţî calcî. - Prieteni în casă să nu-ţi calce.

5. Ocl’il’I s-ţ-ansarî (s-ţ-ascoatî, s-ţî iasă). – Ochii să-ţi sară (să ţi-i scoată, să-ţi iasă).

6. Ocl’i-ţ şi-urbarea-ţ. – Ochii-ţi şi orbirea-ţi!

7. Ocna-ţ ca di pucna. – Sări-ţi-ar ochii.

8. Ocna-ţ ş-di capu. – De cap să-ţi fie.

9. Ohtulu tu ohtu s-ti pingî. – Din dâmb în dîmb să te izbeşti.

10. Ondusu s-ai pi inimî. – Să ai păs la inimă.

11. Opistaru di guşi s-ţî vedu. – Vedea-te-aş oblînc la gît.

12. Orbu s-ti vedu. – Orb să te văd.

13. Ornili s-ti mîcî. – Vulturii să te mănînce.

14. Oslu-a tat-tui! – Osul lui taică-tu!

15. Oslu di carni s-ţî da. – Osul să ţi se atingă de carne (Os prin os să-ţi treacă).

 

1.Panî s-ti faţ. – Nurdar ca funinginea să fii.

2. Paracripatu s-hii tutî bana. – Necăjit să fii toată viaţa.

3.Parafta ţi-agiundzî, hîbărli s-ţi γinî. – De îndată ce ajungi, să vină veşti că ai murit.

4. Paştili s-nu ti-aflî. – Paştele să nu te găsească în viaţă.

5.Perlu s-ţî cadî. – Părul să-ţi cadă.

6. Peru pi limbî s-ţî creascî. – Păr pe limbă să-ţi crească.

7. Pi pînticî s-ti tradz. - Să te tîrîi pe burtă.

8. Pi sulî s-ti frigu. – Să te frig în frigare.

9. Piducl’i s-ti mîcî. – Păduchii să te mănînce.

10. Pija s-armîńi. – Nebotezat să rămâi.

11. Piscuri ti tini s-adaru. – Prescuri pentru tine să fac.

12. Pisti canu s-nu ţ-aibî. – Încredere nimeni să nu aibă în tine.

13. Pişniclu să-ti ardî. – Cuptorul să te ardă.

14. Piştireauî s-ti fţeai. – Împietrit ca o stîncă să te fi născut.

15. Pîltărli s-ti-acaţî. – Durerile de spate să te apuce.

16. Pîltîniţa s-ţî cadî. – Cosiţa să-ţi cadă.

17. Pînea s-nu ţî hibî bunî. – Pîinea să nu-ţi pară bună.

18. Pînî ti Sumchetru s-nu ti-amu. – Pînă la Sînpetru să nu te mai am.

19. Pîrînţîl’i s-ti-avinî di n-casî. – Părinţii să te alunge din casă.

20. Pîrîpusitu s-crechi. – Paraponisit (supărt, mîhnit) să crăpi.

21. Plîmînl’i s-ţî si usucî. – Plămînii să ţi se usuce.

22. Ploaci la capu să-ţî bagu. – Lespede la cap să-ţi pun.

23. Ploaia s-ti batî. – Ploaia să te bată.

24. Polimlu s-ti chearî. – Războiul să te piardă.

25. Pondu s-ti vedu. – Pustiit (sihăstrit) să te văd. (Blestemat să fii).

26. Pondu s-ţî ved fîrnulu. – Fără stăpîn să-ţi văd frîul (calului).

27. Porcu surdu s-ti faţ. – Porc surd să te faci.

28. Pravdî pisti locu s-ti faţ. – Vită să ajungi pe faţa pămîntului.

29. Preasinli s-nu ti-agiungî. – Păresimile (postul paştelui) să nu te găsească în viaţă.

30. Preftu la capu s-ţî cîntî. – Preot la cap să-ţi cînte.

31. Psoflu s-ti mîcî. – Moartea să te mănînce.

32. Psohiu ca cîni s-ti vedu. – Mort ca un cîine să te văd.

33. Puhondru laiu ş-corbu! – Nenorocit blestemat!

34. Pustî şi-ermî s-ţî hibî bana. – Pustie să-ţi fie viaţa.

35. Puşcl’ea s-ti-adunî. – Puşcheaua să te cureţe (să te mănînce).

36. Putanî s-ti vedu. – Femeie de nimic să te văd.

37. Puté s-nu ti torńi di iu hii. – De unde eşti să nu te întorci niciodată.

.

1. Rauli s-ţî si-arupî. – Zulufii să ţi se rupă.

2. Renda s-ti-arîndiseascî. – Rindeaua să te strunjească.           

3. Riza di pi trupu s-ţî vindzî şi s-nu-ai ti mîcari. – Cămaşa să-ţi vinzi şi să nu ai de mîncare.

4. Rizili s-ti faţ. - De batjocură să te faci.

5. Rîsadini s-ti vedu. – Răsad (în pămînt) să te văd.

6. Ruvelea s-ti mîcî. – Revolverul să te mănînce ( să te omoare).


1.Sacu di guşi s-ţî badz. – Sac (de cerşetor) să-ţi pui de gît.

2.S-ai prucuchii cîţ peri pi limbî. – Să ai pricopseală cît păr pe limbă.

3. S-aladz ca cîni turbatu. - Să umbli ca cîine turbat.

4. S-aladz di paru-paru. S-aladz ca pîrălu. – Să umbli din par în par. Să umbli precum banul. (Să nu stai locului).

5.Samuvilu laiu ş-corbu! – Vîrcolac (strigoi) nenorocit!

6. S-apustuseşţî la mirminţi. – Să te odihneşti la cimitir.

7. Sarchi di gaileadz s-porţî. – Potop de griji să duci.

8. S-armînî cîţ pîtidzai io. – Să rămînă cîţi am botezat eu.

9. S-aruţ topea. – Să dai ortu popii.

10. S-aurl’i ca cîni turbatu. – Să urli ca cîine turbat.

11. Scami pitu ocl’i s-ţî iasî. – Să-ţiiasă scame prin ochi.

12. Schińi ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Spinii ochii să-ţi scoată.

13. S-crechi. – Să crăpi.

14. S-crechi şi s-plîscîneşţî. – Să crăpi şi să pocneşti.

15. Sfulgulu s-ti-agudeascî. – Trăsnetul să te lovească.

16. Sicatu di mîńi ş-di cicioari s-ti fţeai. – Schilod de mîini şi de picioare să te fi născut.

17. Sicatu s-ti vedu. – Schilod să te văd.

18. Sihati lai cîndu ti fţeşi! – Ceasul rău cînd te-ai născut.

19. Singuru s-hii tutî bana. – Singur să fii toată viaţa.

20. S-mori aγońea. – Să mori curînd.

21. S-nedz la draţ ş-la piramadz. – Să mergi la draci şi la Satana. (Du-te la toţi dracii).

22. S-nedz tu pînîvrăchi. – Să te pierzi în şalvari.

23. S-nu-ai fîrinî tu trastu. – Să n-ai făină în traistă.

24. S-nu-apiri. – Să n-apuci zorile.

25. S-nu-apuţ. – Să n-apuci!

26. S-nu hii tu duńeauî. – Să nu exişti pe lume.

27. S-nu ti-aflî altî dzuî. – Altă zi să nu t egăsesc (în viaţă).

28. S-nu ti-amu. – Să nu te am.

29. S-nu ti –ascol’i di bîgatu. – De unde eşti culcat să nu te scoli.

30. S-nu ti mîcî loclu. – Să nu te mănînce pămîntul. (Să nu putrezeşti în pămînt).

31. Soţl’i s-nu ti va. – Tovarăşii să nu te iubească.

32. S-plîscîneşţî. – Să plesneşti.

33. S-taţ ca porcu surdu. – Să taci ca porcul surd.

34. S-ti adunî şi s-ti mîcî. – Să te adune (să pieri) şi să te mănînce.

35. S-ti-aspindzuru di limbî. – Spînzura-te-aş de limbă.

36. S-ti-astindzî. – Să te stingi (din viaţă).

37. S-ti curî Dumnidză. – Să te cureţe Dumnezeu.

38. S-ti doarî bîrîclu. – Să ai dureri de burtă.

39. S-ti frîndzî pi patru. – Să te frîngi în patru.

40. S-ti mîcî inima cu sîndzi şi prońi. – Inima să te omoare (să te mănînce) cu singe şi puroi.

41. S-ti plîndzî di ocl’i. – Să te plîngi de ochi (din cauza ochilor).

42 S-ti spulbiri di-aua. – Să piei de aici.

43. S-ti tal’i Stîmăria. – Sfînta Maria să te taie.

44. S-ti usuţ ca lilicea. – Să te usuci ca floarea.

45. S-ti vedu cu lingura di bîrnu. – Să te văd cu lingura (de cerşetor) la brîu.

46. Stogu di oasi s-ti faţ. – Grămadă de oase să te faci.

47. Stogu s-ti-aduńi. – Să te strîngi grămadă.

48. S-turbedz, nihite! – Să turbezi, blestematule!

49. S-turghi ca luplu. – Să turbezi ca lupul.

50. S-ţ-algheascî perlu. – Să-ţi albească părul.

51. S-ţiuri ca cîni. - Să scheuni ca cîine.

52. S-ţî cadî dinţîl’i. - Să-ţi cadă dinţii.

53. S-ţî cadî mîna. – Să-ţi cadă mîna.

54. S-ţî γinî gura la ureacl’i. – Gura să-ţi vină la ureche.

55. S-ţî l’eai perl’i. – Du-te învîrtindu-te.

56. S-ţî mîcu gîrnulu. – Mîncaţi-aş coliva.

57. S-ţî muţ pol’ili n-capu. – Să-ţi ridici poalele în cap.

58. S-u-ascoţ pi limbî. – Să scoţi bubă rea pe limbă.

59. Suflitlu pi l acuru s-ţî iasî. – Sufletul să-ţi iasă prin fund.


1.Şahulu corbî! – Neroadă nenorocită!

2. Şapşalu laiu ş-corbu! – Prost nenorocit!

3. Şcurtulu s-ti curî. – Luna februarie să te cureţe.

4. Şeati pisti locu s-hii. – Haimana să fii pe faţa pămîntului.

5. Şineaclu s-ti mîcî. – Gerul să te omoare.

6. Şiripatu s-hii de Dumnidză. - Dumnezeu să te otrăvească.

7. Şoaricu ocl’il’i s-ţ-ascoatî. – Şoarecele să-ţi scoată ochii.

8. Şpirtulu s-ti-aprindî. – Chibritul să te aprindă.

9. Şpirtusea-ti di-aua! – Ia-ţi tălpăşiţa de aici!

10. Ş-tu locu s-nu-ai izini. – Nici în pămînt să nu fii primit.

11. Şumuroańi s-ti-avinî. – Cîrtiţele să te fugărească.

12. Şupla s-nu ti-ariseascî. – Plăcinta de dovleac să nu-ţi placă.


 

1.Tahina s-nu-apiri. – Dimineaţa să no apuci.

2.Taifa s-ţî chearî. – Familia să-ţi piară.

3.Tarta s-mori. – Pe loc să mori!

4.Tat ţi ti-ari! – la naiba cu taică-tu ce te are!

5.Ti ligarî hii, corbe! – Eşti bun de legat, nenorocitule!

6.Ti-apî s-crechi. – Să crăpi de sete.

7. Ti fîţeşi cu limbî di nipîrticî. – Te-ai născut cu limbă de viperă.

8. Tihi s-nu-ai la nsurari. – Noroc să n-ai la însurătoare.

9. Tihilaiu cîni! – Cîine nenorocit.

10. Tilefi s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

11. Timńitorlu la capu s-ţ-anvîrtescu. – Să-ţi cădelniţez cădelniţa la cap.

12. Timtu s-ti-aflu. – Întins (lat) să te găsesc.

13. Tirtipi n-casî s-nu-ai. – Rînduială să n-ai în casă.

14. Tizlarea s-ti l’ea. – Moartea să te ia.

15. Tîmîhearî s-ţî hibî fumeal’ea. – Lacomă să-ţi fie familia.

16. Torlu s-ţî chearî. – Să-ţi piară urma.

17. Trastu di guşi s-porţî. – Traistă (de cerşetor) să porţi la gît.

18. Treacî cu canu s-nu-ai. - Înţelegere să n-ai cu nimeni.

19. Trimiru nî banî s-ţîńi. – Să ţii post toată viaţă.

20. Trisal’iu s-ţ-arucu. – Să împart colivă pentru tine.

21. Trîpîlicu s-ti-aneacî. – Gîrla să te înece.

22. Tu bana-ţ cîruni s-nu başi. – În viaţa ta să nu săruţi cununiile.

23. Tu banî budza s-nu ţ-arîdî. – Să n-ai parte de bucurii în viaţă.

24. Tu cheali scheri. – Să crăpi în piele. (Să fierbi în suc propriu).

25. Tu hicati s-ti-agudeascî. – Să te lovească durerea la ficat.

26. Ti lăi s-ti vedu. – Să te văd în doliu.

27. Tu leagînu s-nu leadzîńi. – Să nu legeni (copil) în leagăn.

28. Tu locu s-ti-aurlu (s-ti bagu). – În pămînt să te arunc (să te bag).

29. Tu strańi s-nu-ai cîmeaşi. – În haine (hainele de înmormîntare) să n-ai cămaşă.

30. Tu strańi s-nu ţî hii. – Hainele să nu te primească.

31. Tu ţarî s-ti bagu. – În pămînt să te bag.

32. Tufechea s-ti curî. Puşca să te cureţe.

33. Turbişia s-ti-acaţî. – Pandaliile să te apuce.

34. Turbulu s-ţî da. – Turbarea să dea peste tine.

35. Tusea s-nu ţî treacî. – Tusea să nu-ţi treacă.

36. Tuti ml’erli s-ti blastimî. – Toate femeile să te blesteme.


1.Ţaplu s-ti-ambutî. – Ţapul să te împungă.

2. Ţara s-nu ti va. – Ţărîna să nu te primească.

3. Ţasi ca niţîsutî. – Să ţeşi ca apucata (de parcă n-ai mai ţesut).

4. Ţerlu s-nu ti-aproachi. - Cerul să nu te primească.

5. Ţigîrsitu pi heari s-ti vedu. – Fript pe grătar să te văd.

6. Ţinî puté s-nu ţińi. – Cină niciodată să nu cinezi.

7. Ţirlu s-ti-anţearnî. – Ciurul să te cearnă.

8. Ţiva di tini s-nu-armînî. – Nimic să nu rămînă din tine.

9. Ţîruhili s-nu ţî vrei. – Opincile să le suporţi.

10. Ţîţa s-ţî si usucî. – Ţîţa să ţi se usuce.

 

1.Udophiu n-casî s-nu-ai. – Ordine în casă să nu ai.

2. Udu ca cîni s-hii. – Ud ca un cîine să fii.

3. Ugeaclu s-ţî si-astingî. - Hogeacul să ţi se stingă. (Casa să ţi se risipească).

3. Umtu cu cîtrani s-ti vedu. – Uns cu catran să te văd.

4. Unu eşţî, s-nu ti aveamu. – Unul eşti, să nute fi avut.

5. Urbarea s-ţ-u da. – Orbirea să dea peste tine.

6. Urdzîcî pi cheptu s-ţî creascî. – Urzică pe piept să-ţi crească.

7.Urγia s-ti-acaţî (s-ti-agiungî, s-ti mîcî). Urgia să tea puce (să te ajungă, să te mănînce).

8. Urîtî mutrită s-ai. – Urîtă înfăţişare să ai.

9. Ursa pitu mesi s-ti calcî. – Ursul peste mijloc să te calce.

10. Uşa iuţido s-ţî hibî ncl’isî. – Pretutndeni uşa să-ţi fie închisă.


1.Va ti-arupu! – O să te rup!

2. Va ti disicu! – O să te despic!

3. Va ti tuchescu! – O să te topesc!

4. Valé s-nu poţ s-ti faţ. – Înstărit să nufii nicidată.

5. Valea s-ti-angl’itî – Rîul să te înghită (să te înece).

6. Varvara s-nu u-aştepţî. – Sărbătoarea Sfintei Varvara să n-o apuci.

7. Videalî s-nu-ai. – Să n-ai lumina ochilor.

8. Viţinl’i cu leamni s-ti-avinî. - Vecinii să tea lunge cu lemne.

9. Vîcaru a hoarîl’ei s-agiundzî. – Să ajungi văcarul satului.

10. Voina s-ti mîcî. – Armata să te mănînce.

11. Vulpi pi pîltări s-ti tragî. – Să te tragă vulpea pe spate. (Vedea-te-aş mort).


1. Xichi s-ţî hibî bana (pînea).Lipsită să-ţi fie viaţa (pîinea).

2. Xinitu s-hii ti casî.- Străin să fii pentru casă.

3. Xodγi mări ti fciori s-faţ. – Cheltuieli mari să faci pentru copii.

 

1.Zacatili (zîgurli) s-ti mîcî. - Bolile să te mănînce.

2. Zborlu mutu s-ţî hibî. – Vorba să-şi fie mută.

3. Zboru s-hii la duńeauî. – Să intri în gura lumii.

4. Zbuldzulu s-ţî si-acaţî. – Bulzul să ţi se oprească în gît

5. Zdurmintau s-tia-aflu. – Zdrobit să te găsesc.

6. Ziγa s-nu ti γixeascî. – Cîntarul să nu te cîntărească.

7. Zîndanea s-ţî l’ea bana. – Închisoarea să-ţi ia viaţa.

8. Zîăvonlu s-ti –anvîleascî. – Volaul de mireasă să te acopere. (Să mori tînără, nemăritată).

9. Zmeanî pi curu s-nu-ai. - Să n-ai izmanăpe fund.

10. Zmeanî s-hii ti tutî lumea.Ca o izmană (de batjocură) să fii pentru toată lumea.

11. Zmelciu s-ti-anfarmicî. – Melcul să te otrăvească.

12. Zori mari s-vedz tu banî. – Nevoi mari să ai în viaţă.

13. Zulapea s-ti mîcî. - Sălbăticiunile să te mănînce.

14. Zurleaţa s-ţî γinî. – Nebunia să-ţi vină.

15. Zvacu s-ti faţ. – Praful să se aleagă de tine.

16. Zvarna s-ti tradz tutî eta. – Să te tîrăşti toată viaţa.

17. Zverca pi dauî s-ţî si facî. - Ceafa pe din două să ţi se facă.

18. Zvolu s-ti mîcî. – Bulgărele de pămînt să te mănînce.

 

 

SURSA

Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 60-93.

 


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 38 de poezii ale lui Nuşi Tulliu (1872-1941), transpuse de ei în română: Nsus tu munte (K.I.), Cilnicamea ş-picuraril'i (H. C.), Cîntic (K. I.), Seară (K. I.), Flueara (K. I.), Trîşi la treile şopute...(K. I.), Blăstem di vrut (K. I.).

 

Nsus tu munte (Sus, la munte)

Jalea cîinilor -

Jalea armânilor

(Jalea îinilor -

Jalea aromânilor)

 

Nsus tu munte-aurlă cînil'i,

Picuraril'i plîng acasă.

Vor si s-aducă tra s-l'i-angană

Ma mul'erile nu-l'i alasă,

Că chirdură oile toate

Şi nu pot tra s-li hrănească -.

S-mută perlu cîndu l'i-avdzî,

Mintea sta si se-alăcească!

Nsus pri dzeană-aşteaptă bacil'i

Cu afărlicele tu mînă,

Ma nu ved iuva, măraţl'i,

Ni cupie, nică stînă;

Şi cînd fug , bătuţ di jale,

Munţîl'i gol'i di oi mutrescu;

După nîşidi foame cînil'i

Piste dzenuri ma zghilescu!

(Sus, la munte, urlă cîinii,

Păcurarii plîng acasă...

Vor să meargă şi să-i cheme,

Dar femeile nu-i lasă,

Căci pierit-au turmele,

Cîinii nu pot săţi hrănească

Se-nspăimîntă cînd i-aud

Mintea să le-nnebunească!

Sus, pe deal, aşteaptă bacii

Cu cîrligele în mînă

Nicăieri nu văd, săracii,

Nici o turmă, nici o stînă.

Cînd se duc, cuprinşi de jale,

Munţii fără oi privesc

După ei, de foame, cîinii

Peste dealuri hăituiesc.)

 

 

Cilnicamea ş-picuraril'i (Celnici* şi păstori armâni)

La turuştile di-n dzeană picuraril'i toţ se-adună,

Di pri Elimbu l'i mutreaşte nvirinată albă lună.

Ma nu ştiu tră care lucru picuraril'i se-adunară

La turuştile di-n dzeană, a lor celniţi iu-l'i cl'imară!

Lumea dzîţe că nîşi canda si zburîră s-nu-nchisească

Anlu-aestu cu cupiile ruga pîn's-nu lă plătească;

Că di dzaţe meşi di dzîle a vîrnui nu l'i-au plătită,

Nu-au ţăruhe tu cicioare şi ţipunea lă-i tuchită.

Ţara-l'i mîcă pri tu munţî, nu-au niţi pîne di sicară.

Cilnicame, cilnicame, pînă ş-cînil'i va lă moară!

Di-agiunaticu ş-dibslăbinţă niţi căţalile nu feată,

Că mărata armâname-agiumsi astădzi dispul'iată.

Picuraril'i?... Oh, lăiţl'i! Tu-an nă oară vin acasă,

Şi niveastile lă plîngu că fărină nu lă-alasă.

Plîng ficioril'i tră bubotă, plîngu corghil'i şi s-dirină -

Te vreţ, celniţî, tu Hasandra picuraril'i tra s-vă vină?

Maşi cărligu cu tămbarea easte ntreaga-a lor aveare;

Ia plătiţ-lă ruga toată, cu tutiputa vă cheare...

Ia plătiţ-lă ma curundu, că va-acaţă munţîl'i neauă

S-va s-vă cheară toţ birbeţl'i ş-nu va-armînă vîrnă neauă!

(Şi se strîng la tîrle, sus, toţi păstorii - la răstimp,

Privegheaţi de luna plină - ca o strajă, pe Olimp.

Dar de ce se tot adună bieţii oameni, cînd şi cînd?

Care pricină-i frămîntă şi îi face numai gînd?

Umblă zvonuri că anume, de la celnici vor să ştie

Că ăst an n-au să trudească iarăşi, făr de simbrie!

A trecut atîta vreme de cînd n-au luat vreo plată -

De-au ajuns ca vai de lume: cerşetori sadea arată...

Nu mai ştiu nici ei de cînd n-au văzut culoarea pîinii;

O, voi, celnici, - pîn şi cînii ni se sting de foame, cînii!

Nici căţelele nu fată... leapădă pe unde-apucă -

Parcă e sfîrşitul lumii, parcă totul e pe ducă...

La un an, păstorii - dacă, pe acasă mai coboară,

Flămînzesc ai lor în vatră, n-au ce măcina la moară...

Se topesc văzînd cu ochii - plozi, femei, bătrîni mereu...

Cum de vă slujim, stăpîni? Nu v-ar răbda Dumnezeu!...

Că doar căţele şi sarici sînt averea noastă toată;

Turmele sînt ale voastre - munţii - cît se vede, roată...

Ci plătiţi-ne simbria, nu vă mai ţineţi semeţi,

C-altfel, vă lăsăm cu ele - să vă-ngropaţi în nămeţi!)

* Celnicul era mare proprietar de turme şi şeful mai multor familii (n. ed.)

 

 

Cîntic (Cîntec)

Murminţî vedzî pit căl'iuri

Şi morţî pit cărări,

Tu case avdzî suschir,

Pri praguri maşi uhtări;

Că moaşile s-dirină

Cîndu torcu tru ubor:

Iu sunt ficiorl'i-a lor?...

Sunt morţî trî mileti

Şi naturile lî plăng

Ca puil'i piste dîrmă,

Cînd mamile ma-şi frîng

Di jale a lor palme

Ş-ţălufrile ş-li scotu.

Nu-i casă tra s-nu plîngă

Un frate, ver, nipotu;

Şi noaptea, cînd dormu

Şi ţeru şi-amare ş-locu,

Ascultă-amarlu plăngu

Şi suschiru di focu

Ţe vine di diparte

Pri aripe di vimt,

Ş-uhteadză corbul suflit

Di-un dor amaru, neastimt!

(Pe drumuri vezi morminte

Şi morţi vezi pe cărări

În case-auzi suspine,

Pe praguri doar oftări;

Bătrînele bocesc

Cînd torc în curtea lor,

Căci unde li-s bărbaţii,

Unde-s feciorii lor?

Murit-au pentru neam...

Copiiii azi le plîng

Ca păsările-n cuiburi

Şi mamele îşi frîng

De jale-ale lor mîini,

Podoabele îşi scot.

Nu-i casă să nu plîngă

Un frate, văr, nepot.

Iar noaptea, cînd dorm,

Cer, mare şi pănînt,

Ascultă-amarul plîns

Suspinul făr' cuvînt

Ce vine de departe

Pe aripe de vînt.

Şi-oftează bietul suflet

De dor amar şi sfînt!)

 

 

Seară (Seară)

Seară!

Muşeat tu munte-asună un cîntic di fluiară,

Cupiile trec în dzare şi dzeana ma şi-u-alină;

Dit chinill'i llăi şi-anălţî arsare luna mplină.

Diparte, la turuşte, se-alumtă picuraril'i,

Cînd laptili şi-l frîngu cîntîndalui căşearil'i.

Doi celniţi trec căvală pri cal'i ţe canda-azboară;

A nia maşi îni plîndze mărata di inioară

Cînd avdu pitpalaclu cum cîntă pri tu grîne,

Ş-la şoputlu dit vale muşeatile armâne

Ţe plîng că oile toate tui Agrafe lă loară...

Ah! ţe muşeată-i seara, ma cît îni pare-amară

Nigritaa-a l'ei dulţeame di lună hrisusită!

Ascultu piturnicl'ia cu inima jilită

Şi moartă-ni para canda luţita primuveară. -

Iu easte Armânamea?... Ţe plîndzî, o, fluiară*

(Seară!

Un fluieraş la munte duios răsună iară.

Urcînd dealul, cuminte, trec turmele în zare

Şi dintre pinii nalţi acum luna răsare.

Se iau la trîntă-acuma, la stînă, păcurarii

În cîntece-şi frămîntă-acum laptele căşarii*.

Doi celnici trec călare pe cai ce parcă zboară

Şi mie doar îmi plînge sărmana inimioară.

Cînd pitpalacu-aud cîntînd în lan de grîne,

La şipotul din vale, frumoase aromâne

Jelesc că turme mîndre la Agrafa** le luară.

Ah! Ce frumoasă-i seara, dar cît este de-amară!

Nespusa ei dulceaţă de luna aurită!

Ascult şi turtureaua cu inima jelită

Şi moartă parcă-mi pare frumoasă primăvara -

Unde-i aromânamea? De ce plîngi, fluier, iară?)

* Ciobanii care fac brînza, caşul. Din lat. casearius (n. ed.)

** Localitate în Tesalia, la sud de Tricala (Tricol) şi la nord de Cîărpeniş, Grecia (n. ed.)

 

 

Flueara (Cavalul)

Pri măghulă, cătră seară,

Bate dulţe nă flueară;

Bate-agalea şi jiloasă

Cînd da luna scîntil'ioasă.

(Înspre seară, pe un deal,

Dulce cîntă un caval;

Cîntă-agale,-ndurerat

Cînd răsare luna-n sat.)

Care-armân îşi plîndze dorlu

Cînd l'ia oile ciorlu-ciorlu

Tra să s-ducă la sărine

Pri tu mardzinea de-avine?

(Care-armân îşi plînge dorul

Cînd îşi mînă-ntreg cioporul

Să le ducă - sute, mii,

Prin cîmpiile cu vii?)

Bair-bair oile-azgheară

Pri măvulă, cătră seară.

Şi flueara jălos bate,

Di-ni mi tal'e tu hicate!

(Şiruri, şiruri, turmazbiară

Pe colină, către seară.

Şi duios cavalul cîntă...

Biata inimă mi-e frîntă!)

 

 

Trîşi la treile şopute... (La cele trei şipote...)

Trăşi la treile şopute

Se-avdu dulţi-aropute,

Canda plîngu clopute...

Plîngu-acolţe izvurile,

Izvurile ş-fîntînile

Iu se-aspeală dzînile,

Dzînile dail'ianile,

Cu muşeate dzeanile!

Plîngu-acloţe şi-frîndzîle.

Frîndzîle nişcatile

Di vimturi - blăstimatile!

Plîngu greu ş-pădurile,

Di lă se-avd murmurile.

Toamna plîngu arinil'i,

Arinil'i şi paltinil'i.

Că tot mor lilicile

Ţe li calcă pricile;

Că se-aspargu stînile

Şi că fug armânile,

Albile ca dzînile;

Că l'i-alasă oile

Şi l'i-alumtă ploile

Ţe-aghunescu verile,

Puil'i ş-prumuverile!

(La cele trei şipote

S-auzeau dulci ropote,

Parcă plîngeau clopote...

Acolo izvoarele

Tot plîng cu fîntînele

Und' se spală zînele

Zînele cu mîndre gene

Cu frumoasele sprâncene.

Acolo plîng frunzele,

Frunzele, mişcatele

De vînt - blestematele!

Freamătă pădurile,

Li se-aud murmurele.

Iar apoi se plîng arinii

Arinii şi cu paltinii

Că se uscă florile -

Le calcă jivinele,

Că se strică stînele

Şi că fug armânele,

Albe ca şi zînele;

Că le pleacă oile

Şi că le bat ploile,

Ce alungă verile

Şi cu primăverile!)

 

Blăstem di vrut (Blestem către iubită)

Ni puil'u di om, ni vimtu graiu dulţe s-nu ţ-aducă.

Şi lăcrinile dit ocl'i durearea s-ţî usucă;

S-nu ştii iu cade truplu-ni, iu groapa va ni-u sapă,

S-te-avină totna-aumbra-ni şi loclu s-nu ti ncapă.

Din cap s-ţî zmuldzi perlu şisomnul s-nu te-acaţă,

Si-ngălbineşti ca moartea tu frîmte şi tu faţă.

Ca ţeara pri murmintu di dor si-ni titucheşti,

Si suschiri bana-ţ toată, cu boaţe si zghileşti.

Si-agiundzi s-ţî urăşti părinţîl'i şi surările,

Se-aladzî prit munţî plîmtă,s-pitrundzî toate-amările.

Iuva s-nu-ni dai di urmă, s-ti deapiri di dureare,

S-ţ-aruchi cu mînile-ţ sinlu, sîndze se-ascuchi di vreare,

Se-arîdă lumea toată di jalea ta ş-di tine,

Si-ţ pară ţerlu chisă, goc stealile sirine.

La moartea-ta ta s-nu hibă ni soră, niţi frate,

Şi corghil'i lăi si-ţ mîcă şi inimă ş-hicate...

Blăstem, blăstem prin tine, muşeata mea armână,

Cu-arîsu muşeat ca anghil, cu suflit di pîngînă.

(Să nu-ţi aducă vîntul şi pui de om grai dulce,

Şi lacrimele toate durerea-ţi le usuce;

Să nu ştii unde-i trupu-mi, nici groapa unde-o sape

Să-mi simţi de-a pururi umbra, pămîntul nu te-ncape.

Din cap să-ţi smulgi şi părul şi somn nu-ţi deie soartea

La frunte şi la faţă să-ngălbeneşti ca moartea.

De doru-mi, ca făclia încet să te topeşti

Şi să suspini întruna, viaţa-ţi s-o urăşti.

S-ajungi să-ţi blestemi casa şi fraţii şi surori,

S-alergi prin munţi plîngînd şi în afund de mări.

Şi urma să nu-mi afla, să taci în neştire,

Să-ţi rupi cu mîna pieptul, nebună de iubire,

Să rîdă lumea toată de jalea-ţi şi de tine,

Să-ţi pară cerul iad, foc - stelele senine.

La moartea ta să n-ai nici soră şi nici tată

Şi corbii să-ţi mănînce mîndreţea ta de fată!

Te blestem azi cu jale, frumoasa mea armână,

Cu zîmbetul de înger, cu suflet de păgînă!)

 

 

Pri un purumbu... (Cu un porumbel...)

Pri-un purumbu-azburător

Ţi-l pitrecu măratlu-ni dor,

Fără carte, fără zbor;

Ca s-vrei tine, ocl'iu laiu,

Ni-l pitreaţe maşi cu-un graiu.

Moi lilice di tru maiu!

Altoară c-un birbil'iu

Va-ţ pitrecu muşeat cundil'iu

Di-ună peană di sirvil'iu:

S-ţî scrii dorlu-a tău curatu

Şi mirăchile ţe-ni ti batu

Cînd ti culţi plîmtă-n patu.

Pînă-atunţi, trandafilă,

Scumpa mea garafilă,

Vearsă-ţ lacrima di dor

Şi-ni pitreaţe-u pri-un nior,

I pri vimtul călător

Tra s-ni-u beau di jale, s-mor.

(Cu porumbul călător

Îţi trimit sărmanu-mi dor,

Fără carte, doar pe nor.

Draga mea, cu ochiul lai*,

Să-mi trimiţi un singur grai,

Floare, tu, din luna mai!

Dacă-ai să mă rogi duios

Îţi trimit condei frumos

Dintr-un lemn de chiparos:

Să-ţi scrii dorul tău curat,

Gîndurile ce te bat,

Plînsă cînd te culci în pat.

Fată dragă, pînă-atunci,

Garofiţă de pe lunci,

Varsă-ţi lacrima de dor,

Şi trimite-mi-o pe-un nor,

Sau cu vîntul călător,

Ca s-o beau, apoi să mor!)

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 85-133.

Tulliu, poezie, antologie, editor, Cândroveanu, Iorgoveanu, 1985, Cartea, Românească, transpunere, română, păstorit, celnic, Olimp, Dumnezeu, tămbare, veacsarică, cîrlig, neam, Flueara, Cavalul, Cîntic, familie, căşar, Tesalia, Tricala, Cărpeniş, Grecia, Hasandra, Agrafa, şoput, blestem, dragoste

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required