Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Rossiu
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Texte aromâne 1: ROSSIU AΓURIŢA

Luni, 19 Decembrie 2011 19:21

În 1986 – 1987, Maria Kokka, originară din satul aromân Nea – Zoi (Grecia), a efectuat o anchetă de teren în localitatea natală pentru lucrarea de diplomă de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIU AΓURIŢA de 84 de ani, neştiutoare de carte şi vorbitoare de aromână şi greacă, care a povestit următorul basm:


Tu palo kiro (1). Eara unŭ ţi avea trei feati. Dzăsi vasiľé (2): - Mini voi s-ńi aduţĭ, dzăsi. Nu-ai fiĉiori s-pitreţĭ fandarĭ (3), dzăsi, s-ńi aduţĭ trei feati greali, dzăsi: - D-iu s-aflu trei feati greali mini? Dzăsi. – Nu ştiu. Elŭ plăndzea. Neasi marea, ľ-dzăsi: - Ţi plăndzĭ, tati? Dzăsi. – Ţi s-facŭ? Dzăsi, vasiľélu, dzăsi, vrea trei feati greali, dzăsi. Neasi δeftera (4): - Ţi plăndzĭ, tati? Dzăsi. – Dzăsi vasiľé, dzăsi, vrea trei feati greali, dzăsi. Neasi trita (5). [dzăsi]: - Ţi plăndzĭ tati? - Dzăsi vasiľélu cî vrea trei feati greali. Ţi ti miliseaşti (6) tini, dzăsi. Mini va li aflŭ, dzăsi íịa.

Dzăsi ali mari: - Bagî unu cîpitińŭ dininti aua, dzăsi, sum fustani.

Dzăsi ali δefteri: Bagî ş-tini unu cîpitińŭ, dzăsi, va s-bagu ş-mini, dzăsi. Tora (7) va nidzemu la vasiľélu, dzăsi, va s-ţî dzăcî aţăia, dziţea ali mari: Ţi măţĭ tini tora ţi eşti greauî? Ţi vrei? dzăsi: - Mini voi patru dzăţĭ di soi di salăţĭ, dzăsi. Ľ-adusirî. Ali ńicî i dzăsi: - Tini ma sî dzăcî, dzăsi, va s-dzăţĭ, dzăsi: - Voi unu peaşti dit munti s-ibî sîratŭ. Dzăsi ali ńicî: - Tini ţi măţĭ? Dzăţi vasiľélu: - Mini voi unŭ peaşti dit munti s-ibî sîratŭ. Mini ştiu ţi va s-dzăcŭ, dzăsi. Íịa i-dzăsi. – Tini? Dzăsi: - Mini voi unî perδicî (1), dzăsi, si s-frigî pi sulî di ţearî şi s-căntî, dzăsi. Easti δinato (2), dzăsi, tas s-frigî perδica pi sulî di ţearî şi s-căntî? Dzăsi vasiľélu. – Em tini, easti δinato s-aducî tati trei feati greali, dzăsi, d-iu s-li aflî, dzăsi.

-Bravo! Dzăsi. Mini va ti ľau muľeri, dzăsi.

 

(1)    Tu palo kiro ’’odinioară’’ (literal: ’’în vechea vreme’’) <gr. Τον παλίο κίρό

(2)    vasiľé    s.m. ‘’rege’’ <gr. βασίλίας

(3)    fandaru s.m. ‘’soldat’’ <gr. Φανταρος

(4)    δeftera num. ord. ‘’a doua’’ <gr. Δέντέρι

(5)    trita num. ord. ‘’a treia’’ <gr. τρίτη

(6)    (ti) miliseaşti vb. unipers. ’’te interesează’’ <gr. Τέ μέλλέ

(7)    tora  adv. ‘’acum’’ <gr. Τωρα

(1) perδicî s.f. ‘’potîrniche’’ <gr. Πέρδίκα

(2) δinato adv. ‘’posibil’’ <gr. Δννατον

 

Notă.: Sublinierile şi notele de subsol aparţin editorilor şi se repetă pentru că erau pe pagini diferite. Pentru a simplifica aspectul transcrierii am păstrat din regulile de transcriere fonetică ale lucrării doar pe acelea care implică diferenţieri: grecescul (δ), (ĉ) de la fiĉori, (ľ) de la vasiľé şi de la ľ-dzăsi, (é) de la vasiľé, (ń) de la s-ńi. În locul lui (d cu sedilă) pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane (dz): dzăsi.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Era în vremurile de demult. Era un om care avea trei fete. Zise basileul: - Eu vreau să-mi aduci, zise. Nu ai feciori să-i trimiţi în armată, zise, să-mi aduci trei fete gravid, zise. – Unde să găsesc eu trei fete gravid? Zise. – Nu ştiu. El plângea. Veni fata cea mare şi-i zise: - De ce plângi, tată? Zise. – Ce să fac? Zise, basileul vrea trei fete gravide, zise. Veni fata mijlocie: - De ce plângi, tată? Zise. – Zise basileul, zise, că vrea trei fete gravid, zise. Veni fata cea mică: - De ce plângi, tată? Zise. – Zise basileul că vrea trei fete gravide Ce te priveşte pe tine, zise. Le voi găsi eu, zise ea.

Îi zise celei mari: - Pune-ţi o pernă dinainte, zise, sub rochie.

Îi zise celei mijlocii: - Pune-ţi şi tu o pernă, zise, îmi voi pune şi eu, zise. Acum vom merge la basileu, zise. Vom merge la basileu, zise, îţi va zice ţie, îi zicea celei mari: - Ce mănânci tu acum că eşti gravid? Ce vrei? zise: - Eu vreu patruzeci de soiuri de salate, zise. Îi aduseră. Celei mijlocii îi zise: - Tu, dacă îţi va zice, zise, vei zice, zise: - Vreau un peşte de la munte să fie sărat. Zise celei mici: - Tu ce mănânci? zise basileul: - Eu vreau un peşte de la munte să fie sărat. Eu ştiu ce voi zice, zise. Ea îi zise. – Tu? zise: - Eu vreau o potârniche, zise, friptă pe frigare din lumânare şi să cânte, zise. – Este posibil, zise, să se frigă potârnichea pe frigare din lumânare şi să cânte? zise basileul. – Dar pentru tine este posibil să aducă tata trei fete gravid, zise, unde să le găsească, zise.

-Bravo! zise. Te voi lua de nevastă, zise.’’

 

 SURSA:

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 11-12.

 

 

 

Texte aromâne 12: ROSSIU VASILIKI

Vineri, 30 Decembrie 2011 15:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Unversităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rosiiu Vasiliki, de 55 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă:
Eara ţi nu ş-eara. Eara unî oarî unŭ vasil’é ţi avea unî featî. Tora (2) aţa feată avea unî flurii pi trapezi (3). U lo fluriia di pi trapezi feata, s-aĝuca nafoarî. Ş-cîdzu tu curpăi. Cara  s-cîdzu tu curpăi, neadzi cuţucocuta (4) şi u l’a. Alagî aua, alagî aco ta s-u aflî fluriia, nu u aflarî. Şi u avea cuţucocuta tu peani. Lu luarî cuţucocuta t as-u l’a, nu puturî s-u l’a fluriia. Şi aco dapoia dusi, l-arucarî aco la cal’ĭ, t as-ul vatîmî cal’i. Şi cal’I psusuirî. Aco iu arucă la gîl’ińĭ, mîcă gîl’ińĭ.Psusirî tuti gîl’ińĭ. Ş-neasi la unî veduu dapoia ş-dzăsi: - Ţi vrea a h’il’e aţa, nu l-amŭ orexea (5) mini aţîlui aco, dzăsi. Şi u luarî s-lu bîgarî tu ipoγiu (6) di s-cîrcă di liri. Neasi pali la doamî-sa acasî.: - Scuturaţi-mi, dzăsi, cî mini estu cîrcatŭ di liri. Cît u scuturarî psusi ş-elu.


(2) Tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(3) trapezi s.f. ‘’masa’’ < gr. τραπεζι
(4) cuţucocuta ‘’cocoş şchiop (în batjocură)’’ < gr. Κουτεος + arom. cucutŭ  + gr. a
(5) orexi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη
(6) ipoγiu s.n. ‘’pivniţă’’ < gr. υπογειο


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’A fost o dată ca niciodată. Era o dată un rege care avea o fată. Acum acea fată avea o salbă de aur pe masă. Luă salba de pe masă fata, se juca afară. Şi căzu în gunoi. După ce căzu în gunoi, merse cocoşul şchiop şi o luă. Caută aici, caută acolo ca să găsească salba, nu o găsiră. Şi o ţinea cocoşul şchiop în aripă. Prinseră cocoşul ca să i-o ia, nu putură să-i ia salba. Şi acolo apoi, îl aruncară la cai, să-l omoare caii. Şi caii muriră. Acolo unde îl aruncară la găini, mâncă găinile. Muriră toate găinile. Şi merse la o văduvă apoi şi zise: - Ce vrea fiica aceea, nu am pofta aceluia, zise. Şi-l luară şi-l băgară în pivniţă unde se încărcă cu lire. Merse din nou la stăpână-sa acasă: - Scuturaţi-mă, zise, că sunt încărcat cu lire. Cât îl scuturară muri şi el.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 30.


Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required