Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Rossios
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În anul 1992 Tipografia Universităţii Bucureşti publica lucrarea Texte aromâne din comuna Nea-Zoi , jud. Tricala (Grecia).


Lucrarea fusese discutată în cadrul Catedrei de limba română a Facultăţii de litere şi este destinată studenţilor din anii II – III din facultăţile cu profil filologic.


Cele 54 de pagini ale lucrării includ:

  • Notă asupra volumului
  • Precizări preliminare:

1.Date asupra comunei şi a locuitorilor ei

2. Date asupra subiecţilor şi a anchetei

3. Date asupra graiului din Nea-Zoi

  • Transcrierea fonetică
  • Texte

Conform Notei redactate în decembrie 1989 de conf. dr. Liliana Ionescu Ruxăndoiu, textele au fost culese de absolventa Maria Kokka în comuna sa natală. Ele au fost anexate lucrării de diplomă cu tema Observaţii asupra schimbărilor la nivelul vocabularului în graiul aromânesc din comuna Nea-Zoi (jud. Tricala, Grecia), susţinută în ianuarie 1988 sub îndrumarea L. I. R.. Textele au fost înregistrate pe casete în august 1986 – septembrie 1987 şi au fost transcrise fonetic conform sistemului utilizat în lucrările de dialectologie sud-dunăreană, în prelucrarea materialului studenta beneficiind de suportul conf. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu. Importanţa textelor era dată de faptul că reflectau aspectul contemporan al aromânei vorbite într-o zonă care nu se afla sub influenţa românei şi că aduceau la zi materialul didactic dialectologic care folosea încă antologiile lui Pericle Papahagi din 1900 şi 1905. Textele au fost ordonate în funcţie de informatori şi li s-au ataşat glose pentru împrumuturile din neogreacă.


Datele asupra subiecţilor şi anchetei arată că textele au fost obţinute de la 16 subiecţi. Subiecţii I – XIII aparţineau la trei familii: KOKKAS (rude din partea tatălui autoarei), ROSSIOS (rude din partea mamei autoarei) şi KOLIŢAS, în timp ce subiecţii XIV –XVI aparţineau familiilor BABANI, GIANIS şi PAILA. Subiecţii erau reprezentativi pentru 3 generaţii: părinţi, copii şi nepoţi. Textele conţin relatări pe trei teme: o zi petrecută acasă, o zi petrecută în oraş (lucru, şcoală) şi întâmplări, bătrânilor cerându-li-se şi povestirea unui basm.


Datele asupra graiului din Nea Zoi arată că graiul textelor are un caracter mixt: atât fărşerot originar, cât şi pindean şi grămostean. Vocabularul folosit indică faptul că (î), absent din graiul fărşerot, apare ca rezultat al închiderii unui (ă) neaccentuat (fîţemu), dar în poziţie nazală este prezent (căni). Ca şi în graiul fărşerot, (u) final este asilabic. Spre deosebire de graiul fărşerot, apare închiderea vocalelor neaccentuate de apertură medie prin trecerea lui (e) la (i) în (triţea) şi (o) la (u) în (upurii ’’opării’’). În consonantism se observă prezenţa fricativelor împrumutate din greacă (θ, δ, γ), explicabilă prin bilingvism şi reducerea unor grupuri consonantice la o consoană simplă (leami ‘’lemne’’). Există de asemenea un aspect comun al graiului fărşerot cu meglenoromâna: palatalizarea labialei (f) cu dispariţia acestei consoane (s-ibî), faţă de (s-h’ibî) în celelalte graiuri aromâne. Litera (u) apare ca marcă a formei articulate la singularul masculinelor şi neutrelor nu numai la cazurile nominative şi acuzativ, ci şi la genitive şi dativ (Al lupu i dzîţea lali Cola – ‘’Lupului îi zicea unchiul Cola’’), aspect regăsit în Liturghierul aromânesc din secolul XVIII. Puternica influenţă neogreacă în lexic este explicată prin ‘’contextul geografico-politic’’ în care este folosit graiul.

 

Transcrierea fonetică:

á, é, ó, í, ú (vocale accentuate)

- ĭ, - ŭ (vocale finale asilabice)

Ќ, ģ (occlusive paletale)

ľ, ń (sonantele lichidă şi nazală înmuiate)

h’ (fricative paletală rezultată din paletalizarea lui f)

θ, δ, γ (fricativele împrumutate din limba greacă)

ç (africata dental sonoră)

ĉ, ĝ (africatele prepalatale)

 

 

Cele 36 de texte revin subiecţilor astfel: I / 1 -2, II / 3, III / 4-5, IV / 6-9, V / 10, VI / 11, VII / 12, VIII / 13-15, IX / 16-17, X / 18-21, XI / 22-24, XII / 25-27, XIII / 28-30, XIV / 31-34, XV / 35, XVI / 36.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Texte aromâne 10: ROSSIOS VASILIOS

Miercuri, 28 Decembrie 2011 15:52

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIOS VASILIOS, de 44 de ani, tâmplar, absolvent de şcoală generală şi şcoală tehnică de tâmplărie în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Unî dzuî di bana meauî.

Mi cl’amî Rossios Vasilios. Tahina cănd apirî, epiδi (1) voi ahăt multŭ lucurŭ, nu mi acaţî somu. Mi scolŭ tu şaptili oara. Am cafeia etimî (2) ţi u faţi ml’ari-mea. Bim doil’ĭ cafei. Dapoia aştiptăm fičori ta s-scoalî. Lî fîţemu laptili, bea şi el’ĭ, unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi, ḑiţemŭ şi cîtî văru zboru, ma susŭ ta s-fugî dol’ĭ dadunŭ la sculio, ala unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi. Cănd scapî, fugŭ dadunŭ pali (3). Dapoia mi scolŭ ş-mini, fugŭ, negŭ la mîγîzii, caţe amŭ mîγîzii. La mîγîzii cănd negŭ, alţĭ aflu aco ipalilĭ (4), alţĭ γin ma nipoi, alţĭ ma ninti, discl’idemu mîγîziia, aprindemŭ focu tora (5) iara, caţe estanŭ avem şi multî ńauî. Cănd γin aco aprindemŭ foc, s-ngîlḑăstu niheamî. Ş-caθi unŭ dapoia, alţĭ ţi ştirŭ acaţî lucuru singurĭ, alţĭ cari nu ştirŭ treabî. Ţi s-fîţemŭ azî? iu va niḑemŭ azî? Ahurhimŭ dapoia aco, alţĭ cu curδala (6), alţĭ cu blana (7), alţĭ acaţî s-bagî aco, caţe noi lucurŭ a nostu easti marango (8). Fîţemŭ uşĭ, firiḑi ti căsurĭ. Multi orĭ stîtamŭ aco, multi orĭ işemŭ nafoarî tu icuδunii (9), caţe fîţemu pulicatikii (10). Dapoia γini prănḑu, adunăm tuţĭ aco, lomŭ culaţio (11), mîcămŭ, altŭ traḑi ţigarî, altŭ nu traḑi, altŭ ḑăsi pîrîmiθi (1) pîn s-treacî disî di sati ţi fîţem colaţio. Ni sculăm dapoia pali ş-ahurhimŭ pali idγiu (2) lucru pînî tu ţinţili oara. Dapoia d-aco cl’idemŭ pali, γinim acasî. Acasî ţi γinimŭ curmaţi veveea (3) cu strańi di la lucurŭ, tuti ml’eri aurî ta s-nu intrămŭ cu sconi* n-casî, caţe avem sconi di priuniδi (4). Niḑemŭ nuntu tu tualetî, ni lămŭ. E! dapoia γinŭ-n-casî, ml’ari-mea, veveea, cu cafeia pali tu mirindi, caţe h’im curmaţĭ, stăm, zburăm, pînî s-treacî vărî sati ma-n-susŭ, dapoia işemu vărî voltî nafoarî, caţe noi lucurŭ easti nafoarî tu cu γrafii (5) cu mihanicaḑĭ (6), cu arhitectonĭ, zburăm ti lucurŭ, zburăm ti alti luγrii. Treaţi dapoia satea, γinim acasî.

Acasî ţi γinimŭ bîgăm misalea, protu bîgăm misalea mini voi s-beau şi văru ţipurŭ (7). A! ḑiţamŭ dapoia, treb fičorl’i cum tricurî ḑúua, cum neasirî la sculio unú ma ninti, dapoia ma nipoi altú, feaţim aşe alantu adîrăm aşe, altú neasim ecδromii (8). Mîcăm dapoia, bem văru γinŭ, stîtem vărî […], paraculuθisimŭ (9) ş-tiliorasia pînî γini oarati somŭ. Dapoia tricu ḑúua ş-durńimŭ.

(1) epiδi conj. “fiindcă” < gr. επειδη
(2) etimî adj. F. “pregătită“< gr. ατημα
(3) pali adv. “iarăși“< gr. παλι
(4) ipalilu s. m. “funcționar“< gr. υπαλληλος
(5) tora adv. “acum“< gr. τωρα
(6) curδela s.f. “mașină-fierăstrău“< gr. κορδελα
(7) blanî s.f. “blană de scândură groasă“< bg. ’blana’
(8) marango s.m. “tâmplar“< gr. μαραγυος
(9) icuδunii s.f. “construcție“< gr. οικοδομη
(10) pulicatikii s.f. “bloc“< gr. πολυκατοικια
(11) culaţio “micul dejun“< gr. Κολατσιο < it. ‘collazione’
(1) pîrîmiθi s.f. “basm“< gr. παραμυθι
(2) idγiu adj. n. “același“< gr. ιδιο
(3) veveea adv. “desigur“< gr. βεβαια
(4) priuniδi s.f. “rumeguș“< gr. πριονιδι
(5) γrafiu s.n. “birou“< gr. γραφειο
(6) mihanico s.m. “inginer mecanic“< gr. μηχανικος
(7) ţipurŭ s.n. “tescovină“< gr. τσιπουρο
(8) ecδromii s.f. “excursie“< gr. εκδρομη
(9) paraculuθisimŭ vb. IV, ind. prez., pers I pl; paraculuθisestu ‘’a urmări’’< gr. παρακολουθει

* sconi s.f. “praf“ ++

++ V. DDA, unde este semnalat cu sensul de “praf medicinal“, “hap“, “pilulă“, sens inexistent în graiul autoarei.


Sublinierile din text, notele de subsol şi parantezele drepte aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Repetarea numărului de ordine al notelor se explică prin faptul că aparţin unor pagini diferite.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’O zi din viața mea.

Mă cheamă Rossios Vasilios. Dimineața când se luminează, fiindcă îmi place atât de mult munca, nu mă prinde somnu. Mă scol la ora șapte. Am cafeaua pregătită de nevasta mea. Bem amândoi cafeaua. Apoi așteptăm băieții să se trezească. Le facem laptele, beau și ei, unul mai repede, celălalt mai apoi, mai vorbim câte ceva, ma susu ca să plece amândoi la școală, dar unul mai repede, celălalt mai târziu. Când termină, pleacă împreună iarăși. Apoi mă pregătesc și eu , plec, merg la atelier, căci am un atelier. Când ajung la atelier, găsesc acolo pe unii angajați, alții vin mai apoi, alții mai înainte, deschidem atelierul, aprindem focul acum iarna, căci anul acesta a nins mult. Când vin acolo aprindem focul, să se încălzească puțin. Și fiecare apoi, unii care știu ce au de făcut încep să lucreze singuri, cei care nu știu întreabă. Ce să facem azi? unde vom merge azi? Începem apoi acolo, unii cu mașina-ferăstrău, alții cu blana de scândură groasă, alții încep să bage acolo, căci munca noastră este tâmplăria. Facem uși, ferestre pentru case. De multe ori stăm acolo, de multe ori ieșim afară la construcție, căci facem blocuri. Apoi vine prânzul, ne strângem toți acolo, luăm micul dejun, mâncăm, unul fumează, altul nu, altul zice basme până să treacă timpul micului dejun. Ne pregătim apoi iarăși și începem iarăși munca până la ora cinci. Apoi închidem iarăși, venim acasă. Acasă venim obosiți desigur cu hainele de la muncă, toate nevestele strigă să nu intrăm cu praf în casă, căci avem praf de la rumeguș. Mergem înăuntru la toaletă, ne spălăm. E! apoi intru-n casă, nevastă-mea, desigur, cu cafeaua iarăși la chindie, căci suntem obosiți, stăm, vorbim, până să treacă vreo oră mai încolo, apoi ieșim afară la o plimbare, căci munca noastră este în afara birourilor cu inginerii mecanici, cu arhitecți, vorbim despre muncă, vorbim despre alte lucruri. Trece apoi ora, venim acasă.

După ce ajungem acasă punem masa, întâi eu vreau să beau vreo tescovină. A! zicem apoi, întreb băieții cum le-a mers ziua, cum le-a mers la școală unul mai întâi, apoi celălalt, bem ceva vin, stăm vreo […], ne uităm și la televizor până vine ora de culcare. Apoi trecu ziua și dormim. ’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea București, Facultatea de Litere, București, 1992, pp. 27-28.

Texte aromâne 11: ROSSIOS AHILEAS

Joi, 29 Decembrie 2011 11:47

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea sa natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Opnescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rossios Ahileas, de 60 de ani, cioban, absolvent a două clase în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
...S-feaţi şapti ańĭ. S-feaţi fiĉoru di şapti ańĭ. Eno (1) iia, fiĉoru l-u avea telios (2) dispul’iatŭ n-avea strańi pi năsŭ. Iia, strańili ţi avea pi iia, fustania ţi avea pi iia, s-feaţi curelî (3).
Dupu doi, trei ańĭ sî scîpă polimu (4) cu vasil’élu. Scîparî pulemati vini acasî vasil’élu, nu u află mul’ari-sa, afu avea datî δiataγii (5) ta s-u vatîmî mul’ari-sa. Vini acasî dapoia acoţi, ţi s-facî ş-elŭ, ţi s-facî, ţi s-adarî, stinuhurii (6) mari. Şidzu un an, doi, trei, patru… şapti ańĭ, şidzu acasî. Dapoia al ţilui omŭ ţi avea embistŭ (7) acoţi elŭ l’-dzăsi: - Ore! s-nidzemŭ unî voltî (8) aco iu vîtîmaşĭ mul’ari-mea, dzăsi. Aşe ta s-ńi fugî heamî stinuhorγia, dzăsi. A! nidzem s-videm locu, s-videmŭ locu iu-i vîtîmatî. – S-nidzemŭ, dzăsi. Lo elŭ avlarhu (9) şi doi stratioţĭ (10). S-dusirî parei (11) ti kiniγi (12). - A! nidzem ti kiniγi, dzăsi. Dusi ti kiniγi vasil’élu, avlarhu şi doi stratioţĭ ţi vîtîmarî mul’ari-sa. Dusirî tu iδγiu (13) locŭ aţelŭ ţi u vîtîmarî. Dzăsi oti, pistusea (14) el’ĭ tora s-u aflî γii efta hrona (1), şapti ańĭ. Dusirî aco, iu u adusirî. – Aua, dzăsi elŭ, u vîtîmămŭ. Ş-mutrea elŭ avriγîra.  – Cum nu s-aflî ţiva oasi dipŭ aua? dzăsi elŭ, d-ahăţi ańĭ, dzăsi elŭ, di şapti ańĭ cara, dzăsi. Ai să n-arîspîndimŭ aua, dzăsi, s-videm naca aflăm ţiva, dzăsi. S-agudim vărî zarcaδî. Feaţi aşe vasil’élu, dapoia află zarcaδea, vasil’élu…

(1) Eno adv. ‘’în timp ce’’ < gr. ενω
(2) telios adv. ‘’complet’’ < gr. τελειως
(3) curelî s.f. ‘’zdreanţă’’ < gr. κουρελι
(4) polimu s.m. ‘’război’’ < gr. πολεμος
(5) δiataγii s.f. ‘’ordin’’ < gr. διαταγι
(6) stinuhurii s.f. ‘’supărare’’ < gr. στεναχωρια
(7) embistŭ s.m. ‘’credincios, om de încredere’’< gr. εμπιστος
(8) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα
(9) avlarhu s.m. ‘’mareşalul palatului’’< gr. αυλαρχης
(10) stratiotu s.m. ‘’soldat’’ < gr. στρατιωτης(11) parei s.f. ‘’companie’’ < gr. παρεα
(12) kiniγi s.f. ‘’vînătoare’’ < gr. κυνηγι
(13) tu iδγiu adj. ‘’acelaşi’’ < gr. ιδιο
(14) pistusea vb. IV, imp. pers. III pl.: pisutusestu ‘’ a crede’’< gr. πιστευω
(1) efta hrona ‘’şapte ani’’< gr. εφτα χρονια


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele explică grecismele din aromână. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’... Trecură şapte ani. Împlini băiatul şapte ani. În acest timp, ea băiatul îl avea complet dezbrăcat, nu avea haine pe el. Ea, hainele ce le avea pe ea, rochia ce o avea pe ea, se făcuse zdrenţe.
După doi, trei ani se termină războiul regelui. Terminară războiul, veni acasă regele, nu o găsi pe soţia lui, căci dăduse ordin să o omoare pe soţia lui. Veni acasă apoi acolo, ce să facă el, ce să facă, ce să facă, supărare mare. Stătu un an, doi, trei, patru... şapte ani. Apoi îi zise omului său de încredere: - Măi! să mergem la o plimbare acolo unde ai omorît-o pe soţia mea, zise. Aşa, ca să-mi treacă puţin supărarea, zise. A! mergem să vedem locul, să mergem la locul unde a fost omorâtă. – Să mergem, zise. Luă cu el pe mareşalul palatului şi doi soldaţi. Se duseră împreună la vânătoare: - A! mergem la vânătoare, zise. Se duse la vânătoare regele, mareşalul palatului şi doi soldaţi ce o omorâseră pe soţia regelui. Se duseră exact în locul în care o omorâseră.’’ Zise oti, credeau ei acum că o vor găsi vie după şapte ani, şapte ani. Se duseră acolo, unde o duseseră.  – Aici, zise el, am omorît-o. Se uita el împrejur. – Cum de nu sunt oase deloc aici? zise el, după atâţia ani, zise el, după şapte ani adică, zise. Hai să ne răspândim pe aici, zise, să vedem dacă nu cumva găsim ceva, zise. Să omorâm vreo căprioară. Astfel făcu regele, apoi găsi căprioara, regele...’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere,  Bucureşti, 1992, pp. 29-30.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required