Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Junimea
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman / Grecia – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.


Printre cei 12 oameni politici români interbelici cărora le-a făcut portrete literare, S.D. l-a inclus și pe marele istoric Nicolae Iorga, premier în 1931-1932.


Într-unul din momentele legate de educația  viitorului savant a fost implicat și profesorul aromân Ioan Caragiani (1841 Avdela * Imperiul Otoman / Grecia – 1921 Iași * România). Absolvent de filologie la Atena, el a ocupat posturi de profesor de greacă la Gimnaziul Central din Iași și apoi la Universitatea din capitala culturală a Moldovei. Specialist în folclorul aromânilor, I.C. va devein membru al Academiei Române ca reprezentant al acestora.


<Fostul prim-ministru, Gheorghe Mironescu*, într-un discurs ocazional, evocînd cu simplitate și căldură amintirea anilor petrecuți la Liceul Național din Iași, vorbește de elevul Nicolae Iorga ca de o apariție fenomenală.

Aceeași impresie o va produce ca student și ca profesor, manifestîndu-se cu zgomot și cu strălucire pe toate tărîmurile, unde desfășoară o activitate, afară din cale de prodigioasă.

Uimește și înspăimântă pe toată lumea prin vasta și multilaterala lui cultură, prin formidabila lui memorie, prin uriașa lui putere de muncă, care nu ostenește ci necontenit produce. În fața unui asemenea exemplar, juriul examinator rămâne buimăcit.

Alexandru Odobescu**, președintele comisiei, e cît se poate de uluit.

-”Ce zici? îl întrebă el pe Caragiani, care făcea și dînsul parte din juriu.

-”Ce săzic? îi răspunde simpaticul membru al Junimii***, cunoscut prin humorul lui, Iorga ăsta îmi face impresia că e un călăreț, care călare pe un armăsar din cel mai pur sînge, dar care îl duce pe călăreț unde-i place și cum îi place, prin rîpi și peste cîmp. Georgian e călare pe o mîrțoagă, dar pe care o mînă cum îi place.”

În spusele lui Caragiani e o parte de adevăr.

Explicația însă e cît se poate de firească. În primul rînd, e considerentul vîrstei; Iorga avea pe atunci abia 24 de ani, etate puțin prielnică pentru coordonarea și sistematizarea cunoștințelor  ca și pentru formarea spiritului de discernămînt.>

 


SURSA

Sterie Dimandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, p. 159



NOTE M.T.

*Gheorghe (George) Mironescu (1874-1949)  – Prim-ministru  din partea Partidului Național Țărănesc în 1930 și 1930-1931.

**Alexandru Odobescu (1834-1895) – Scriitor, arheolog, academician și politician. Profesor de arheologie la Universitatea București și director al Școlii Normale Superioare.

***Junimea – Asociație culturală înființată la Iași în 1863 ca formă instituțională a unui curent literar caracterizat de ironie, spirit filozofic, oratoric și critic și gust clasic și academic. Fondatorii au fost tineri întorși de la studii în Occident: Titu Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi.

<NO. 1 BUCUREȘTI,  IANUARIE 1921 ANUL LIII

În ziua de 13 ianuarie 1921 a încetat din viață bătrânul profesor de limba și literatura elină la Universitatea din Iași, Ioan Caragiani.

Născut în ziua de 11 fevruarie 1841 i-a lipsit numai o lună ca să împlinească vârsta de 80 de ani. Studiile secundare și superioare Caragiani le-a făcut la Atena și era un bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Totuși el n-a voit să rămîie în Grecia, ci, bun Român de origine și sentimente, el a emigrat în 1864 în România unde i s-a încredințat catedra care a ocupat-o mai bine de jumătate de secol.

La înființarea Academiei Române în anul 1867, printre membrii din toate provinciile locuite de Români care aveau a reprezenta unitatea culturală și națională a României a fost numit și Caragiani, apoi, ultim supraviețuitor al celor ce compuseseră instituțiunea în 1867, a avut mulțumirea să asiste la serbarea solemnă pe care a organizat-o Academia la împlinirea unei jumătăți de secol.

Așezîndu-se în Iași în 1865, el făcu parte din membrii societății „Junimea”, frecventând regulat ședințele ei hebdomadare timp de 20 de ani; în „Convorbiri literare” Caragiani a publicat un șir de traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit, precum și articole originale despre Românii din Macedonia și poezia lor populară. El a făcut parte și dintre membrii societății „Junimea” care țineau prelegeri populare, filosofice, literare și istorice la Universitatea din Iași.

Caragiani avea un caracter egal, plăcut și totdeauna vesel. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe. Caragiani era apreciat de toți cunoscuții săi și lasă o amintire dureroasă în cercul numeroșilor săi prieteni. >

 

SURSA

Al. Tzigara-Samurcaș, Necrologul unui junimist. Ioan Caragiani, Almanah „Convorbiri literare”, Iași, 1981, p. 16.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required