Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Ianina
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Satul fărşerot Pleasa este aşezat în sudul Albaniei, în apropierea oraşului Korce (’’Corcea’’ sau ’’Corceaua’’ în aromână) şi a graniţei cu Grecia.În mijlocul satului se ridica şcoala,  una din cele trei construcţii ale comunităţii alături de biserică şi de adăpostul de la Şipotul mare.

După Nicolae Pipa, şcoala a fost construită în 1881.

Conform unui document consular românesc din Ianina din 1925 ’’şcoala naţională’’ s-a deschis în 1883. Era o clădire mare cu etaj, realizată numai din piatră.

Ultima parte a antologiei lirice grămostene alcătuită de Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi fureşti, di giunatic ş-di alumtă (Cântece de hoţie, de voinicie şi de luptă) şi cuprinde 15 cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1.Velis, cîsîbă ma mari (Velis, oraş mai mare)

Velis, cîsîbă ma mari -

Iu ş-avea un gioni bun,

Gioni bun, gioni crîştin,

Lu-acîţară doi cîceaţ:

- Gione, va ti-nturchipsim,

Ili sîndzili-ţ virsăm?

- Voi, cîceaţ, o voi lăi fraţ,

Trei dzîli muhleti-ni daţ,

Că ni-am trei surări să-ni ved...

Ş-trapsi ndrept la sor ma mari:

- Bună-ţ dzua, sor ma mari...

-Ghini vinişi, fratili-a meu...

-Spune-ni , soro, ţi s-ni fac,

Ţi s-ni facu ş-ţi s-adar?

Mi-acîţară doi cîceaţ -

Vor mini s-mi-nturchipsească,/

Ili sîndzili s-ni vearsă!/

-Ma ghini sîndzi virsat,

Dicît turchipsit mîrat...

(Velis, oraş mai mare -

Unde era un tânăr bun,

Tânăr bun, tânăr creştin, 

Îl prinseră doi tâlhari: 

-Tinere, să te turcim sau sângele să-ţi vărsăm? 

- Voi, tâlhari, o voi blestemaţi fraţi

Trei zile răgaz să-mi daţi, 

Că mi-am trei surori să-mi văd... 

Şi s-a dus direct la sora mai mare: 

- Bună-ţi ziua, soră mai mare... 

- Bine venişi, fratele meu... 

- Spune-mi, soro, ce să-mi fac, 

Ce să-mi fac şi ce să fac? 

M-au prins doi tâlhari - 

Vor ca pe mine să mă turcească, 

Sau sângele să-mi verse! 

- Mai bine sânge vărsat, 

Decât sărman turcizat...)

În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru publica o antologie de poezie populară aromână, în care a inclus şi lirică de haiducie. Cele 12 scurte poezii de acest tip, cărora editorul le-a ataşat o versiune proprie în română, sunt: Cînticlu ali Pisuderi (Cîntec din Pisuderi), Cînticlu al Nacea (Cîntecul lui Nacea), O, lai soţî, o,lai măraţ (O, sărmani de voi fîrtaţi), Cînticlu Şirgăniaţlor (Cîntecul Şirgăniaţilor), Cînticlu alu Fetu-Mari (Cîntecul lui Fetu-Mare) (2 variante), Fraţl’i Giuvara (Fraţii Giuvară), Cînticlu a Hoarăl’ei Şipsca (Cîntecul satului Şipisca), Cînticlu al Caciandoni (Cîntecul lui Caciandoni), Cînticlu al capitanlui Dail’iani (Cîntecul căpitanului Dailiani), La valea di Ianina (Pe valea din Ianina) şi Cînticlu al capitanlui Salamura (Cîntecul căpitanului Salamura).


Cînticlu ali Pisuderi a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este respingerea atacului gheganilor asupra satului aromânesc Pisuderi de către întreaga suflare a localităţii: Daţ pri toacă ş’pri cîmbană,/Nic şi mari si-şi ansară,/S’fugă Gheganu din hoară,/Tra si ştibă, o, lai frate, /Pisuderea că nu-s bate; /Tra să ştibă el’i,măraţ,/Nu him ml’eri, că him bărbaţ. (Bateţi clopot,toacă, tare,/Ca să sară mic şi mare/Să iasă Ghega afară./Ca să ştie, -nvinsă, frate,/Pisuderi nu se poate!/Frică prindă-acei turbaţi,/Nu muieri, sîntem bărbaţi!) Editorul explică într-o notă de subsol că gheganii sunt locuitori din nordul Albaniei (albanezul gëgë). Într-o altă notă este citat Dimitrie Bolintineanu cu privire la aromânii din comuna Pisuderi, situată la sud de oraşul Bitolia din Macedonia: ‘’Gobişenii şi pisoderenii sînt cei mai războinici; ei singuri se pot măsuracu ghegii albanezi, nu se lasă să se calce de nimeni,sprinteni, vii, viaţa lor este mai mult armele. Iau parte la orice războaie s-ar ivi împrejurul lor. Atît ei cît femeile lor sînt bruni, nalţi, bine făcuţi’’.

 

Cînticlu al Nacea a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei fragmentate este chemarea-omagiu a aromânilor călcaţi de Ali-paşa către viteazul Nacea: Nace s’primna pritu sucache,/Ncl’inăciuni la tine frate, frate,/Nă tăl’iară ca lumache,/Oile nă li loară toate,/Şi bineclu di căvală,/Ncl’inăciuni la tine, frate,/Nă alăsară casa goală,/Ali-paşa li lo toate. (Trece Nace pe ulicioare,/Frate, ţie închinare!/Ca pe ramuri ne tăiară, /Toate oile ne luară,/Calul bun de-ncălecare,/Frate, ţie închinare!/Casa goală ne-au lăsat/Ali-paşa tot ne-a luat!) Editorul îl citează pe C. Fauriel (Chants populaires de la Grece Moderne, I 1824, II 1825) cu privire la Ali—paşa: ’’Dar Ali-paşa, al cărui despotism avid pătrundea oriunde şi atingea totul,a sfîrşit prin a tulbura existenţa acestor sărmani nomazi în solitudinea lor, ca şi aceea a poporului sedentar al oraşelor şi satelor.El ia cu drept de confiscare nenumărate turme (...) În sfârşit, pune extraordinare impozite pe capitalul şi produsele vitelor, care au ruinat familiile pînă atunci cele mai fericite’’.

 

O, lai soţî, o,lai măraţ a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este dorinţa testamentară a unui luptător aromân în apropierea morţii presimţite în lupta cu turcii: Ninga un zbor, amăr di zbor,/Staţ, ascultaţ, c-aonia, mor:/Dzioră, laea Dziorică,/Ţe-i dilbidiră ca nă pirdică,/C-un capitan şi si mîrită,/Ş-un muşat gioni cu el s-amintă,/Ş-armatile a meale aţel s-li l’ea,/Şi pi turcami tut si da. (Încă-o vorbă,-amar cuvînt,/Mi-ascultaţi, că mor curînd:/Dora, biata mea Dorică,/Mîndră ca o potîrnică,/După-un căpitan s-o dea,/Să-aibă un voinic cu ea,/Armele să mi le ia,/Şi în turci mereu să dea!)


Cînticlu Şirgăniaţlor a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este migrarea locuitorilor satului Şargani/Jarcani din Albania în regiunea Moreea din sudul Greciei, ca urmare a distrugerilor lui Ali-paşa: Z-duc tu ponda di Mureauă,/Iu nu-şi cade albă neauă,/S-crească iarba tră cupii,/Tră muşate erghilii./Mea ş-chirură ntreag’-aveari,/Mea ş-muriră di căloare. (Merg în Morea blestemată,/Unde nu dă nea vreodată:/Iarbă pentru turme-a fi,/Pentru mîndre herghelii./Dar avutul şi-l pierdură,/Şi muriră de căldură. )


Cînticlu alu Fetu-Mari a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Poezia este un cântec de jale a memoriei viteazului Fetu-Mare: Fetlu ş-easte fără soţi,/Ş-ul plî’ngu fîrtaţl’i toţi./O, le-le! măratlu d-el!/O, le-le! ţe ş-eara gione!Mea ş-ul plîndzi ş-ună dadă,/Cu caplu laea pri vatră. (Fetlu-n lume n-are soţ,/Cum îl plîng fîrtaţii toţi,/Lele,o, sărman de el,/Lele, ce mai voinicel!/Maica lui îl plînge, biata,/Capul îi atinge vatra.) În cealaltă variantă se cântă vitejia acestui luptător: Fetu-Mare sculă munţîl’i/S-agunească tuţî turţîl’i;/Sculă munţîl’i cu rumă’nil’i/Săl’i astingă tuţî pîngî’nil’i./Unu avdzîtu Fetu-Mari,/Tuchi-ascherea-al Bidini în chiare:/’’Tradzi-ţî turţi, jabeţi năpoi,/S-nu vă tal’iupi tuţî ca oi’’! (Fetu-Mare sculă munţii,/Să alunge pe toţi turcii!/Sculă munţii cu românii,/Ca să-i stingă pe păgîni./ Şi vestitul Fetu-Mare,/Pe Bidin bătu în chiare./’’Turcilor, vă daţi ’napoi,/Că vă tai precum pe oi!’’ La această variantă editorul explică într-o notă de subsol că membrii familiei lui Fetu-Mare au fost luptători vestiţi în timpul revoluţiei greceşti antiotomane din 1821.


Fraţl’i Giuvara a fost preluat din Antologia aromânească publicată de Tache Papahagi în 1922. Poezia este un omagiu adus celor doi viteji fraţi Giuvara: Giuvăraţ, pala de-asime!/Cu tufechea di flurie/ S-bat cu-nă ntreagă Turchie;/Cu pălăştile-afumate,/Vor se-aducă criştinătate!/Giuvăraţ, ficiori rumăni,/Bagă moartea pri tu căni! (Giuvăraţim spadă-argintată, Mîndru ştiu să se mai bată!/Şicu puşca de flurie, /Ei se bat cu o Turcie!/Cartuşe-n aur suflate,/Ei aduc creştinătate!/Giuvăraţi, voinici români,/Aduc moartea printre cîini!)


Cînticlu a Hoarăl’ei Şipsca a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este apărarea eroică a satului aromân Şipisca, distrus de către turci: Niardzîţ niheam ma năinte,/Vahi v’aduţiţ voi aminte/Codrul ţelor noauă fraţ, /Şipiscani gioni ni-ngrupaţ./El’i aclo ca zmei s’bîtură/Cu pîngîni,piste di cîni,/Tră Hristolu nîşi cîdzură,/Ma cu hlambura tru mîni,/O,lai fraţ, o, lai giuname,/Las’ s’vă niargă-a voastră name;/Se-avd armânil’i di diparte/Şi s’vă plîngă dupî moarte. (Mergeţi un pic mai nainte/Doar o să vă vină-n minte/Codrul celor nouă fraţi,/Şipiscani neîngropaţi./Precum zmeii se bătură,/Cu păgîni, credinţi de cîini,/Şi pentru Hristos căzură,/Tot cu flamura în mîini./O, voi fraţi, o, voi voinici/Las’ s-audă-al vostru nume/Aromânii de departe,/Să vă plîngă după moarte.)


Cînticlu al Caciandoni a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Subiectul poeziei este reprezentat de execuţia căpitanilor aromâni Caciandoni şi Giorgia în oraşul Ianina: Un Caciandoni şi Giorgia dol’i,/Doil’i căpitani noi,/Doil’i cîţară şi-l’i ligară/Şi Ianina l’i-aminară;/Mea tu brăndzi îl’i bîgară,/Di j-vidzură nă lîhtară,/Nă lîhtară, nă trumară/Os di os mea-l’i dinicară,/Lail’i gioni ţi şă păţară! (Caciandoni şi Giorgea, doi,/Căpitani noi amîndoi,/Mi i-au prins şi mi-i legară,/Şi spre Ianina-i mînară/Şi în fiare-i ferecară,/Şi-au văzut cruzime mare,/Grea şi înspăimîntătoare:/Os cu os le fărîmară,/Bieţi voinici, ce îndurară!) Într-o notă de subsol, editorul îl citează pe C. Fauriel (Chants populaires de la Grece moderne, 1824-1825) referitor la Caciandoni: ’’Era însă mic la trup şi cam uscăţiv, avea o voce puţin blîndă şi piţigăiată (...) Caciandoni – afară de un exterior impozant – avea tot ce-i trebuia pentru a ajunge un haiduc înspăimîntător. Era viteaz pînă la nesocotinţă, cu o flexibilitate şi uşurinţă de corp minunată, avea spiritul fecund în viclenii, cunoştea de minune tot labirintul munţilor săi.’’ C.I. D. completează despre sfîrşitul lui Caciandoni că îmbolnăvindu-se, a fost trădat şi prins în peştera în care se adăpostea de către albanezi; dus la Ianina împreună cu fratele său, au fost executaţi în piaţa oraşului, prin zdrobirea picioarelor cu ciocanul.


Cînticlu al capitanlui Dail’iani a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este apelul soţiei căpitanului aromân Dailiani de a fi eliberată de acesta din robia turcilor: Lai Dail’iani, lai fundă mare,/Nu ti ncl’ină tră mul’iare!/Multi mul’ieri sun şi nveaste,/Ma Dail’iani unu ş-easte;/ Şi tră greţî şi tră armâni, /Sil’i-ascapă di pîngîni. (Dailiani, canaf mare,/Nu te lua după muiere, /Multe sunt muieri, neveste,/Dailiani doar unul este,/Pentru greci, pentru aromâni,/Să ne scape de păgîni!) Într-o notă de subsol, editorul îl citează pe P.P.: ’’Dailiani trăia, înainte de revoluţia grecească, în Tesalia. Se revolta contra autorităţilor turceşti, ameninţîndu-le cu tragerea în ţeapă pentru cea mai mică nedreptate făcută creştinilor. Neputînd să-l supună prin forţa armată, turcii îi iau soţia şi copilul şi-i duc în fortăreaţa dinTesalia, Veleştin, sperînd în supunerea lui Dailiani. Dar nu se supune şi atunci soţia, copilul şi rudele apropiate au fost tăiaţi de turci.’’.


La valea di Ianina a fost preluată din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este cântecul de jale al unei tinere aromânce pentru viteazul său soţ: ’’Fă-ni-te vale, cama ncoa,/Ca si-ni trec tu Ianina,/Ianina, hoară di furi, /Iu sun munţî grei ş-pîduri,/Îni vîtîmarî gionle a neu,/Gionle a neu, avdzîtlu-a neu./Gionle a neu protu capitan,/Tu strani di satrazam./Io nul’i plîngu armata lui,/Ma-l’i plîngu giuneaţa lui.’’ (Fă-te, vale, mai încoa’,/Ca să trec în Ianina,/Ianina oraş de furi,/Unde-s munţi nalţi şi păduri,/Mi-au ucis voinicul meu,/Mîndrul meu, vestitul meu,/Căpitan era de frunte,/Îmbrăcat în haine scumpe./Eu nu hainele-i bocesc,/Tinereţea i-o jelesc!’’)


Cînticlu al capitanlui Salamura a fost preluat din culegerea folclorică publicată în 1900 de Pericle Papahagi: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este doliul femeilor aromânce pentru uciderea căpitanului Salamura de către Custaceni: Flurii armâne s-nu bîgaţ,/Cămara s-nu lî tradziţ,/Că Salamura se-agudi,/Di cînil’i Custaciani./Trei tufechi l’i-deadiră. Ma treile-arada, rada: Ună şi-llo prisupră-l’i,/Ş-alantă trăşi pri capu,/Ş-alantă mplină di fărmacu,/Şi-l lo trăşi tu inioară. (De flurii nu vă-ngrijiţi,/ Mîndria să le simţiţi,/Că rănit e Salamura/de cîinii Custaceni./Ei trei puşti îşi descărcară. /Toate trei iară şi iară./Primul glonte-n sus ţîşni,/Cel’lălalt capu-i nimeri/Şi-altul plin de-otravă-amară,/Îl lovi în inimioară.)


SURSA

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru, Antologie de poezie populară aromână, editura Minerva, Bucureşti, 1976, pp. 337-369.

La valea di Ianina – În valea din Ianina

La valea..lea mano lea..
La valea di Ianina.
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea

(În valea, tu mama tu

În valea din Ianina

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea)

‘Clo featâ ..lea mano lea
‘Clo featâ ma plândzea
Ea valea pâlâcârsea
Fan’ti va..lea mano lea
Fan’ti vali cama’ncoa
Fan’ti vali cama’ncoa
S’n ti antreb di Ianina

(Colo o fată, tu mama tu

Colo o fată plângea

Ea valea ruga

Fă-mi-te vale, tu mama tu

Fă-mi-te vale mai încoa

Fă-mi-te vale mai încoa

Să mi te întreb de Ianina)

La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea

(În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea
În valea din Ianina

Colo o fată plângea
În valea din Ianina

Colo o fată plângea)

Ianina..lea mano lea
Ianina’i hoarâ di furi
Ianina’i hoarâ di furi
Nu’i di furi câ’i di almineş
Nu’i di furi lea mano lea
Nu’i di furi câ’i di almineş
Nu’i di furi câ’i di almineş
Vâtâmarâ gionli a ei

(Ianina, tu mamă tu

Ianina-i sat de hoți

Ianina-i sat de hoți

Nu-i de hoți, că-i de albanezi
Nu-i de hoți, tu mama tu

Nu-i de hoți, că-i de albanezi

Nu-i de hoți, că-i de albanezi

Îl uciseră pe iubitul ei)

La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea..lea mano lea..
La valea di Ianina.
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
La valea di Ianina
‘Clo featã ma plândzea
(În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea, tu mama tu

În valea din Ianina

În valea din Ianina

Colo o fată plângea

În valea din Ianina

Colo o fată plângea)


La valea di Ianina

La valea di Ianina
Di Ianina

(În valea din Ianina
În valea din Ianina
Din Ianina)

 

 

SURSA

Ioana, Papu & Dincuta - La valea di Ianina, ”giony”, Versuri, 2 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/papu-dincuta---la-valea-di-ianina/1504 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Nã featã di Ianina / O fată din Ianina


featã di Ianina
A bre featã di Ianina
featã di Ianina
Bre gionli era ditu poli

(O fată din Ianina

A, bre o fată din Ianina

O fată din Ianina
Bre, junele era din oraș)


Gionli era ditu poli
A bre gionli era ditu poli
Gionli era ditu poli
Bre, ei doji sã' ndãmãsea

(Junele era din oraș

A, bre junele era din oraș

Junele era din oraș

Bre, ei doi se întâlneau)

Ei doji sã' ndãmãsea
A bre ei doji sã' ndãmãsea
Ei doji sã' ndãmãsea
Bre, pi'unã punti arafimã
(Ei doi se întâlneau

A, bre ei doi se întâlneau

Ei doi se întâlneau

Bre, pe un pod subțire)

Pi'unã punti arafimã
A bre pi'unã punti arafimã
Pi'unã punti arafimã
Bre, arafimã shi s'leaganã

(Pe un pod subțire

A, bre pe un pod subțire

Pe un pod subțire

Bre, subțire și se leagănă)

Arafimã shi s'leaganã
A bre , rafimã shi s'leaganã
Arafimã shi s'leaganã
Tsi stai featã pi punti

(Subțire și se leagănă

A bre, subțire și se leagănă

Și se leagănă

Ce stai fată pe pod)

Tsi stai featã pi punti
A bre, tsi stai featã pi punti
Tsi stai featã pi punti
Bre, nj'am unu gionj lãndzitu

(Ce stai fată pe punte

A bre, ce stai fată pe pod

Ce stai fată pe pod

Bre, mi-am junele bolnav)

Nj'am unu gionj lãndzitu
A bre, nj'am unu gionj lãndzitu
Nj'am unu gionj lãndzitu
Bre, tsi'nj pitreatsi arustico

(Mi-am junele bolnav

A bre, mi-am junele bolnav

Bre, că-mi trimite dulciuri)

Tsi'nj pitreatsi arustico
A bre, tsi'nj pitreatsi arustico
Tsi'nj pitreatsi arustico
A bre, cashu dultsi di iepuru

(Că-mi trimite dulciuri

A bre, că-mi trimite dulciuri

Că-mi trimite dulciuri

A bre, brânză dulce de iepure)


SURSA

Maria, Costa Daileanu & Aleclu - Nã featã di Ianina, 17 aprilie 2010, http://giony.ro/versuri-p/costa-daileanu---aleclu---n---feat---di-ianina/1925 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

Batii lea vintul batii – Bate, tu, vântul bate

Nu`nhi mi creapâ gione 
Cu`a ta antribari, 
 dada la tini, 
Gione, nu`nhi mi da… 

Nu mă supăra june

Cu a ta întrebare

Că mama ție

June, nu mă dă)

Refren – Refren (1)
Nu`nhi ti giur` pi steali 
 iasti mârtii, 
Caftâ`ts altâ featâ 
Pi uidia ta… 

(Nu te jura pe stele

Că este păcat

Caută-ți altă fată

Ca să-ți fie pereche)

Refren – Refren (2)
Bati lea vintul bati 
Tu mesea di noapti, 
Mini mâratlu 
Ca tseara`nhi mi tuchii… 

(Bate, tu,vântul bate

În miezul de noapte

Eu bietul

Ca ceara mă topesc)

Ai nu`nhi tsâni calea 
Cându nedz` în treabâ 
 dada la tini, 
Gione, nu`nhi mi da… 

(Hai nu-mi ține calea

Când merg la apă

Că mama ție

June, nu mă dă)

Refren –
Refren (1)

Refren –
Refren (2)

 

SURSA

Mihai, Ianina, Pindu, Ciocolata - Batii lea vintul batii, ”giony”, Versuri, 24 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---ianina-pindu-ciocolata---batii-lea-vintul-batii/2925 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.



 

Gioni Armani – Juni aromâni

 


Haidi gioni armãnj , inshitsã tu lumi 
Di la voi s'avdzãmu , daima lucri buni 
Haidi gioni armãnj , inshitsã tu lumi 
Di la voi s'avdzãmu , daima lucri buni 

 

(Haide june aromâni, ieșiți în lume

 

De la voi să auzim mereu lucruri bune

 

Haide june aromâni, ieșiți în lume

 

De la voi să auzim mereu lucruri bune)

 

Refren - Refren
Gionj armãnj , tiniri vlãstari 
Ti voi nu'ari greu , anda'i alumtari 
Di la voi , armãnamea ashteaptã 
Msheatã numã sã'i dai , cã'i mileti aleaptã 

 

(Juni aromâni, tinere vlăstare

 

Pentru voi nimic nu e greu, când trebuie să luptați

 

De la voi neamul aromân așteaptă

 

Frumos renume să-I dați, că-i neam ales)


Vini oara s'grimu : "Dishteaptã'ti armãne!" 
Shi s'nu minduimu, mashi la dzuua di mãni 
Vini oara s'grimu : "Dishteaptã'ti armãne!" 
Shi s'nu minduimu, mashi la dzuua di mãni 

 

(A venit momentul să strigăm: ”Deșteaptă-te aromâne!”

 

Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine
A venit momentul să strigăm: ”Deșteaptă-te aromâne!”

 

Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine)

 


Refren –
Refren

 


Armãnescul zboru, 
ma nãpoi s'nu'armãnã 
Deadunu pi'a lui coru , miletea armãnã 
Armãnescul zboru, 
ma nãpoi s'nu'armãnã 
Deadunu pi'a lui coru , miletea armãnã 

 

(Vorba aromânească să nu fie uitată

 

Împreună cu hora aromânească, neamul aromân

 

Vorba aromânească să nu fie uitată

 

Împreună cu hora aromânească, neamul aromân)


Refren -
Refren

 

 

 

SURSA

Mihai,  Ianina,Pindu,Ciocolata - Gioni armani, ”giony”, Versuri, 24 noiembrie 2011 http://giony.ro/versuri-p/all-stars---ianina-pindu-ciocolata---gioni-armani-ascultatz-mi-ficiori-s-featii/2924 (Audio)

 


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


 


 

Ascultatz'mi ficiori's featii – Ascultați-mă flăcăi și fete

 

Ascultatsã'mi ficiori sh'feati 
Unu zboru io cara v'aspunu 
S'nu  mpãrtsãmu ti isnafi 
Vremu tutsã s'him deadunu 
S'nu  mpãrtsãmu ti isnafi 
Vremu tutsã s'him deadunu 

 

(Ascultați-mă flăcăi și fete

 

Un cuvânt eu vă spun

 

Să nu ne îndepărtăm de neam

 

Vrem toți să fim împreună

 

Să nu ne îndepărtăm de neam

 

Vrem toți să fim împreună)

Feati armãne, tsãnetsã minti 
Cu armãnj gionj cãndu  adunatsã 
Armãneashti s'azburatsã voi 
S'nu  arushunatsã 
Armãneashti s'azburatsã voi 
S'nu  arushunatsã 

 

(Fete aromâne, țineți minte

 

Cu juni aromâni când vă întâlniți

 

Aromâna s-o vorbiți voi

 

Să nu vă rușinați

 

Fete aromâne, țineți minte

 

Cu juni aromâni când vă întâlniți

 

Aromâna s-o vorbiți voi

 

Să nu vă rușinați)

Cã'nj mi arupshu 
di a mea hoarã 
Nu'astipsescu cu tsiva 
Di la mini zborlu'a s'kiarã 
Zboru di limba mea 
Di la mini zborlu'a s'kiarã 
Zboru di limba mea 
(Chiar dacă am plecat din al meu sat

 

Nu voi greși cu nimic

 

Eu nu voi uita nici un cuvânt

 

Cuvânt din limba mea

 

Eu nu voi uita nici un cuvânt

 

Cuvânt din limba mea)

Voi armãnji di la hoari 
Iutsido pri iu va's hitsã 
Pãrinteasca dimãndari 
Voi s'nu agãrshitsã 
Pãrinteasca dimãndari 
Voi s'nu agãrshitsã 

 

(Voi aromânii de la sate

 

Oriunde veți fi

 

Testamentul părintesc

 

Voi să nu-l uitați

 

Testamentul părintesc

 

Voi să nu-l uitați)

 

 

 

 

 

SURSA

 

Mihai, Ianina, Pindu, Ciocolată - Ascultatz'mi ficiori's featii , ”giony”, Versuri,

 

24 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---ianina-pindu-ciocolata---gioni-armani-ascultatz-mi-ficiori-s-featii/2924 (Audio)

 

NOTĂ

 

Versiune românească de Marius Teja

 

 


Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).


Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.


E. I.  a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.


<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.


Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>

 

SURSA

Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.

 

 

NOTE M.T.

*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).

**Ohrida  - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).

*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.

******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.

*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.

********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.

*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.

*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.

*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.

*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.

*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.

*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.

*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.

*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.

*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.

Cântece: Haidi'n dzeana / IANINA

Duminică, 30 Septembrie 2012 16:45

 

NOTĂ

Versiuni românești de Marius Teja.

 

 

Haidi'n dzeanaaaa – Haide în sus

 

Haidi`n dzeanâ, oi lele, 
Haidi`n dzeanâ 
La cutarlu al Coli… 

(Haide în sus, oi lele

Haide în sus

La stâna lui Nicolae)

Shi`aminarâ, oi lele, 
Shi`aminarâ 
Doau` trei ciftoanji… 

(Și traseră, oi lele

Și traseră

Două trei arme de vânătoare)

Di s`avdzârâ, oi lele, 
Di s`avdzârâ 
S`avdzâ pânâ`n hoarâ… 
(De se auziră, oi lele

De se auziră

Se auzi până-n sat)


Picurarii , oi lele , 
Picurari 
Di la oi, moi… 

(Păcurarii, oi lele

Păcurarii

De la oi, măi)

 

SURSA

Mihai, Ianina - Haidi'n dzeanaaaa, ”giony” / Versuri,  27 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/ianina---haidi-n-dzeanaaaa-/3043 (Audio)

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required