Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Ceara
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1994 profesorul universitar de limba română Matilda Caragiu Marioţeanu (1926-2009) a publicat volumul de versuri Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, în aromână şi română.


Volumul l-am găsit în biblioteca mătuşii mele Eugenia Pitu, iar pe Internet este postat pe saiturile ‘’Scribd’’ şi ‘’Biblioteca Culturală a Aromânilor’’, fiind înregistrat la secţiunea Literatură a saitului meu.


Cartea are următorul motto din gândirea microbiologului francez Louis Pasteur (1822-1895): ‘’Je ne demande pas quelle est ta race, ta nationalite ou ta religion, mais quelle ta souffrance’’. În traducerea mea: ‘’Eu nu te întreb care-ţi este neamul, cetăţenia sau religia, ci care-ţi este durerea’’.


Urmează Precizări în aromână şi română din partea autoarei:

30 di aesti poezii li scoşu întânea oară tu padi tu disculu Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Suntu nali: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

Tu aduţearea tu limba literară, ţânui multu si s-veadă latinitatea şi unitatea a limbil’ei străromâneşti, chirăndalui, di multi ori, muşuteaţa versului armânescu.

Scriarea:

l’ – gl, di-tu italiană (ex.: famiglia)

ń – gn, di-tu italiană (ex.: legno)

ţ – zz, di-tu italiană (ex.: pazzo)

dz – z, di-tu italiană (ex.: zinco)

y – γ, di-tu greacă (ex: γinaika)

th – θ, di-tu greacă (ex.: θeatron)

dh – δ, di-tu greacă (ex.: δramion)

 

‘’30 din aceste poezii au apărut prima oară în discul cu acelaşi titlu, Di nuntru şi-di nafoară, ELECTRECORD, Bucureşti, 1991. Sunt noi: Scară, Adil’iu, Bârni, Muzică tu amurdzită, Omega, Ghini vinişi!, Toma-Apostallu, Disicatu.

În transpunerea în limba literară, am preferat să fiu fidelă litinităţii şi unităţii străromânei, sacrificând, îb acest fel, adeseori, frumuseţea versului aromânesc.’’

 

O notă de subsol a editurii arată că: ‘’Dinraţiuni tipografice se notează prin dz africata dentală sonoră în loc de d + semn diacritic dedesubt, ca în cazul consoanei surde corespunzător ţ.

 

Cele 40 de poezii ale volumului sunt structurate în 6 capitole: Adil’eri / Respirări, Praguri /Praguri, In memoriam / In memoriam, Natlu / Natul, Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi / Patru vise cu ochii închisşi, Trei blâsteami (ti şicali) / Trei blesteme (de şagă) şi, separat, Cânticu ti ginta latină / Cântul gintei latine (de Vasile Alecsandri).

 

Adil’eri include 10 poezii: Dhyeată ti hil’i-mea / Diată pentru fie-mea, Adil’iu / Respir, Datlu / Datul, Oara a-Nsirăril’ei / Ora Înserării, Adamlu şi Eva /Adam şi Eva, Căpăchi di ocl’I / Pleoape, Venus / Venus, Cruţi maltezi / Răscruci malteze, Muzică tu amurdzită / Muzică în amurg, Omega / Omega. Poezia Omega are următoarea dedicaţie: Ti omlu a meu, Noi şi Omega, tu budză di bană, Măgura, 1987 / Pentru soţul meu, Noi şi OMEGA, Măgura, 1987.

 

Praguri include 9 poezii: Praguri, Mardzini / Margine, Giocu şuţătu / Joc invers, Doru di bană / Dor de viaţă, Zvici / Bice, Scară / Scară, Frică / Frică, Bărni / Brâie (Generaţii), Ghini vinişi! / Bine-ai venit!.

 

In memoriam cuprinde 7 poezii: Cupacilu / Stejarul, Disicatlu / Despicatul, Toma-Apostallu / Toma-Apostolul, Iu-i guşa mea di lelicu? / Unde-i guşa mea de cocor?, Orchestra a munţăloru / Orchestra munţilor, Unu omu / Un om, Caprili di Santorin / Caprele din Santorin. Capitolul are următorul motto din Toma Caragiu, Pome şi alte confesiuni: ‘’Morţii lipsesc de la o vreme dintre noi’’. Poezia Cupacilu are următoarea dedicaţie: Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhă, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantă Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu… / Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişte, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul… Poezia Iu-I guşa mea di lilecu are următoarea notă: Mama, ‘’lelicu’’ a meu, nu-I, ma zboarâli aesti a l’ei eara, tu auşaticu: ‘’Oi-i , featili-a meali, iu-I guşa mea di lilecu? / Mama, ‘’cocorul’’ meu, nu mai este, dar aceste cuvinte ale ei sunt, (spuse) la bătrâneţe: ‘’Vai, fetele mele, unde-i guşa mea de cocor?’’ Poezia Orchestra a munţăloru are următoarea notă-dedicaţie: Lucru ţi si-ari faptă, isturisită di tată- ńiu, Nico Caragiu. A lui l’i-u-ncl’inu aestă simfonie / ‘’Lucru real, istorisit de tatăl meu, Nico Caragiu. Lui îi închin această simfonie’’. Poezia Unu omu are următoarea dedicaţie: Ti George Zima. / ‘’Pentru George Zima’’. Poezia Caprili di Santorin are următoarea dedicaţie: Ti Cola Ceara / ‘’Pentru Cola Ceara’’. Aceeaşi poezie are următoarea notă: SANTORIN (gr. THERRA), di-tu Eladhă, locu avdzâtu ti picturili di pi muril’I di piştirei. Ună di eali ari numa ‘’Căprili di Santorin’’. / SANTORIN (gr. THERRA), din Grecia, loc celebru pentru frescele sale rupestre. Una dintre ele este cunoscută sub numele de ‘’Antilopele de la Santorin’’.

 

Natlu cuprinde 6 poezii: Cheatra treaţi, apili armânu / Piatra trece, apele rămân, Imnu ti mumili armâni / Imn pentru mamele aromâne, Apa yie / Apa vie, Si-ncurună zboarâli / Se cunună cuvintele, Merlu şi ńedzlu a loclui / Mărul şi miezul pământului (morcovul şi cartoful), Luna şi-meslu / Luna şi ‘’mes’’-ul (luna calendaristică). Poezia Cheatra treaţi, apili armânu are următoarea notă: Optuli versuri din capu suntu turnati di mini tu grailu a nostru după poezia ’’Pe glob’’, di Mihai Codreanu (1876-1957) / ’’Aceste opt versuri sunt din Mihai Codreanu (1876-1957), poezia ’’Pe glob’’’’.

 

Patru yisi cu ocl’i-ncl’işi cuprinde 4 poezii: Yisu di primâveara / Vis de primăvară, Yisu di veara / Vis de vară, Yisu di toamna / Vis de toamnă, Yisu di iarna / Vis de iarnă.

 

Trei blâsteami (ti şicae) cuprinde3 poezii: Blăsteami di mumă ţi u creapă ficiorili / Blesteme de mamă pe care o necăjesc copiii, Blăsteami di-nveastă ţi-l’I fudzi bărba-su tu Amirichie / Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America, Blăstemu di dadă ţi-l’I fudzi ficiorlu si s-facă yeatru / Blestem de mamă căreia i.a plecat băiatul să se facă doctor.

 

Cânticu ti ginta latină are următoarea notă în aromână: Poezia aestă fu scriată di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzâsi la ‘’Concursul Felibrilor’’, di Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. Năsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încl’inată ti latinitati. CÂNTUL GINTEI LATINE fu adusu tu limbili: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, tu 100 di ani), şi după 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastră (si-avdză-ntâńea oară tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.). Redau eu în româneşte: Această poezie a fost scrisă de Vasile Alecsandri în mai 1878. Poetul a citit-o la ‘’Concursul Felibrilor’ din Montpellier, Franţa, la ‘’Societatea limbilor romanice’’. El a fost încununat acolo cu premiul pentru cea mai bună şi mai frumoasă poezie închinată latinităţii. CÂNTUL GINTEI LATINE a fost tradus în limbile: latină, franceză, italiană (1878), provensală (1885), retoromană (1896), spaniolă, portugheză (1978, la aniversarea a 100 de ani), şi după 110 ani am tradus-o în limba noastră (a fost citită prima dată în 1989, la cel de-al VI-lea Congres al Aromânilor de la Bridgeport, SUA).

 

Gheorghe Vrană, Matilda Caragiu Marioţeanu şi poezia polimorfă / Alexandru Gica, Carti di vreari trâ Matilda, Editura Sammarina, Bucureşti, 2003 (Biblioteca Culturii Aromâne, pp. 1-12)

 

Gheorghe Vrană, Poezia aromână între tradiţie şi modernitate / Istorie şi civilizaţie românească, Fundaţia Culturală Andrei Şaguna, 1998 (Biblioteca Culturii Aromâne).

 



SURSA:

Matilda Caragiu Marioţeanu, Stihuri armâneşti. Di nuntru şi-di nafoară / Stihuri aromâne. Din năuntru şi din afară, Cartea Românească, Bucureşti, 1994, 120 p.

 


George Ceara s-a născut la 18 octombrie 1881 în satul Xirolivad (''Livada secetroasă'' în greceşte) din Grecia.


Satul se află în munţii Veria, lângă râul Bistriţa, la 40 km de vărsarea acestei ape în golful Salonic. În pofida numelui, livezile sunt înfloritoare.


Primăvara G.C. învaţă în şcoala primară românească din sat, iar toamna şi iarna în aşezarea transhumantă de la şes, unde învăţătorii îi urmau pe păstorii aromâni.
Apoi studiază la liceul românesc din Bitolia (Macedonia otomană).

Titi Ceară s-a născut în 1957 la Techirghiol, în județul Constanța.


A absolvit Academia de Arte Frumoase din Iași.


Din 1984 a participat la expoziții personale și de grup.


În țară a expus la Galeria Orizont București, Palatul Parlamentului București, Galeria Simeza București.


Este cunoscut și în străinătate unde a participat la următoarele expoziții: Szombately Gallery (Ungaria 1990), Galerias del Este (Valencia, Spania, 1992), Galeria Antiquo Mercado (Requena Spania 1995), Untergrund Messehalle (Leipzig, Germania, 1998).


A realizat sculpturi monumentale în țară și în străinătate (Slovenia).


A primit premii importante: Premiul pentru Sculptură al Academiei de Arte ’’Pietro Vannucci’’ (Perugia, Italia, 1991) și Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Artă Ambientală (2000).


Criticul de artă român Pavel Șușară îl situează în ’’importanta categorie a artiștilor care au revenit la antromorfism’’, ’’cu o voce gravă și personală’’.



 

SURSA

 

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.10.


Poezii de G. Ceara în antologia H. Cândroveanu – K. Iorgoveanu

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână. În această antologie lirică cultă cei doi editori au inclus trei poezii ale lui George Ceara (1881-1939), cu ''transpuneri'' româneşti în viziunea lui H.C.

Cîntic (Cîntec) - motiv folcloric

Armâna s-aspila
La nă fîntînă-araţe
Ş-tu apă-şi ghilicea
Aleapta-l'i muşiteaţă:
- ''Moi niată cum nu-şi fu,
Albeaţă ca di anghil,
Voi ocl'i chindisiţ
Şi dzeane cundil'iate
Subţîre mesi-a mea
Şi trup ca chiparişlu
Cari gione va vă l'ia
Şi cari va vă hîrsească?''
Araţea ploae avde
Şi lailu loc îi greaşte:
- ''Io, feată, va ti l'iau,
Şi io va li hărsescu!''
(Şi mi se limpezea
Cu apă de fîntînă,
Şi în apă-şi oglindea
Mîndreţea-i de cadînă:
- ''Tu, chip de cadră veche,
Descins din paradis, -
Voi, ochi fără pereche, -
Sprînceana mea de vis,
Şi tu, mijloc mlădiu,
Şi trunchi de chiparoasă, -
Menite sunteţi - cui,
Să vă aducă-n casă?''
Şi lespedea aude -
Şi zice de sub unde:
- ''Îmi eşti menită mie,
Tu, glas de ciocîrlie!'')


Te-aştiptai (Tot te aştept) 

Te-aştiptai aseară s-vini
Sum umbrata ţea di chini
Pat di muşcl'iu si-ţ adar,
Feata mea di picurar, -
(Tot te aştept de zile-ntregi
Pe la pinii nalţi să treci
Să-ţi fac pat de muşchi şi dor
Fată mîndră de păstor.)

Te-aştiptai şi nu vinişi,
Vruta mea, mi agărşişi?
Şi-agărşeaşte-ahîtă vreare,
Dulţe, scumpa mea vişteare?
(Eu te aştept neîncetat,
Tu, iubito, m-ai uitat...
Spune-mi, draga mea comoară,
Dragostea, poate să moară?)

Moi lilice dit livădz,
Tot cu tine mi-nvisedz;
Azi dimneaţa cînd sîrmai
Tot tră tine io-ntribai!
(Floarea mea, floare de plai,
Nopţi de-a rîndul te visai;
Azi plecai la oi bolind,
Că te port mereu în gând!)

Munţîl'i mi-ntriba cu dor:
- ''Iu-i lilicea munţîlor?''
Şi fîntîna-ni puşpura::
- ''Iu-ni ţ-u, gione, vruta ta?''
(Mă întreabă munţii-n cor:
- ''Unde-i floarea codrilor?''
Izvorul mă ispiteşte:
- ''De la mîndra, ce mai veste?...)

Ni pitricu muşeata-ni dor (Îmi trimise mîndra dor)

Ni pitricu muşeata-ni dor
Lilici dit hoara lor,
Şi-cu lilici cartea avea
Şi tu carti ni scria,
Îni scria jilos şi-amar:
''Gione picurar!
O, lai gione dit tu munte,
Cu luţiafirlu tu frunte,
Gione picurar!
(Îmi trimise mîndra dor -
O floare din satul lor,
Şi în floare - o scrisoare,
Că-mi vine să pier, să mor:
''Dragul meu păstor!
Dragul meu păstor din munte,
Cu luceafărul pe frunte,
Dragule păstor!)

O, lai gione picurar,
Di cînd niarssişi cale-ambar - 
S-lîndzidzîră laile oi,
Că nu-i vîrnu dinăpoi;
Putridzî şi-a meu cutar,
Gione picurar!
Plîngu fadzl'i şi fîntînile,
S-deapăru, s-dirină chinil'i,
Gione picurar!
(Tu - păstorul meu cel drag,
De cînd m-ai lăsat în prag -
Oile-s bolnave-moarte,
Că nu-i cine să le poarte;
S-afundă tîrla-n mohor,
Dragul meu păstor!
Plîng fîntîni şi plîng cei fagi,
Plîng şi pinii tăi cei dragi,
Dragul păstor!)

O, lai gione picurar
Di cînd niarsişi cale-ambar - 
S-lîndzidzîră nialele,
Nialele ca stealile,
Că nu pot tra s-le-angan iar,
Gione picurar!
Şi va s-cheară laile niale!
Nilă nu-ai, gione, di eale,
Gione picurar!
(Tu - păstorul meu cel drag,
De când m-ai lăsat în prag -
Tînjesc toate mielele,
Mielele ca stelele,
Că eu ne le zic de dor,
Dragul meu păstor!
Şi-au să piară oi şi miele -
Cum ţi-e milă de ele,
Dragule păstor!)

O, lai gione picurar, gionle-a meu,
Si-ni te-ajungă dorlu greu,
Dorlu greu di vicil'i-a tăi,
Şi di doi doil'i-ni ocl'i lăi,
Şi s-te-aducă cama tr-oar',
Gione picurar!
Vinu, gione, vinu, frate,
Nu-i picat di-a meale niate,
Gione picurar!''
(Dragul meu, o - dragul meu,
Să te-ajungă dorul greu,
Dorul de mioare dalbe
Şi de ochii-mi ca smaralde, -
Să te-ntorci pe vînt, pe nor,
Dragul meu păstor!
Vino, nu întîrzia,
Că îmi trece vremea mea,
Dragul păstor!'')


SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 194-196.

 

Disc poezii Electrecord

Marţi, 13 Decembrie 2011 11:00

În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti lansa pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică popular aromână.

 

Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia copertei scanate a unui disc cu poezii aromâne selectate de Vasile G. Barba.

 

Pe disc sunt înregistrate următoarele 27 poezii cu numele autorilor şi durata:

1. Dimîndarea părintească (Cerinţa părintească) (1’05’’) Constantin Belimace (1848 Milovişte, Macedonia / Turcia - 1932) (AUDIO)

2. Auşlu cîrvînar (Bătrânul cărăuş) (0’45’’) Constantin Belimace

3. Îni pitrec muşatlu dor (Îmi trimit frumosul dor) (1’50’’) George Ceară (18.10.1881 Xirolivad, Grecia – 01.04.1939 Cavarna / Caliacra, România)

4. Cucotlu (Cocoşul) (0’30’’) Constantin Belimace 

5. Nu s-acaţă armânlu (Nu este prins aromânul) (2’20’’) Nicolae Batzaria (20.11.1874 Cruşova,

Macedonia / Turcia – 28.01.1952 Bucureşti, România) (AUDIO)

6. Cu foartica (Cu foarfeca) (2’40’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

7. Fure, fure (Hoţule, hoţule) (1’30’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

8. Auşlu (Bătrânul) (2’00’’) Marcu Beza (29.06.1882 Vlaho-Clisura, Macedonia / Turcia – 30.05.1949 Bucureşti, România)

9. Nu ti arîdi feată ńică (Nu te lăsa păcălită fată mică) popular

10. Cânticlu ali vruti (0’40’’) popular

11. Nani, nani (1’25’’) popular

12. Vor să-s mărită moaşele (Vor să se mărite babele) (3’00’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

13. Grailu armânescu (Graiul aromân) (1’25’’) George Murnu (01.01.1868 Veria, Grecia – 17.11.1957 Bucureşti, România) (AUDIO)

14. Sirma (Sirma) (1’25’’) George Murnu

15. Toamna-n Pind (Toamna-n Pind) (1’15’’) Zicu A. Araia (01.08.1877 Samarina, Grecia – 1945)

(AUDIO)

16. Lasă-ţ furca (Lasă-ţi furca) (0’40’’) popular

17. Feată cu nelu (Fată cu inel) (1’00’’) popular

18. Cîntic di Beala (Cântec din Beala) (0’35’’) popular

19. Dă-ńi-mi dado (Mărită-mă, mamă) (0’45’’) popular

20. Grămăticuva (Grămăticuva) (1’00’’) popular

21. Întribari picurărească (Întrebare păstorească) (0’45’’) popular

22. Cânticlu al Nauni (Cântecul lui Nauni) (1’30’’) popular

23. Lilicea vrearil’ei (Floarea dragostei) (1’00’’) Nuşi Tulliu (23.04.1872 Avdela, Grecia – 08.04.1941 Bucureşti, România) (AUDIO)

24. Ună feată muşeată (O fată frumoasă) (0’45’’) popular

25. Loară valea (Au pornit la vale) (0’50’’) Marcu Beza (AUDIO)

26. Cîntic di jali (Cântec de jale) (1’25’’) Nuşi Tulliu

27. Tră armâname (Pentru aromâni) (1’00) George Murnu (AUDIO)

Titlurile româneşti, datele biografice şi linkurile la fişierele audio-video de pe Internet ale poeziilor îmi aparţin.

 

Poeziile sunt recitate în ordine de: Toma Caragiu (21.08.1925 Hrupişti, Grecia – 04.03.1977 Bucureşti, România) (1-7), Matilda Caragiu-Marioţeanu (20.07.1927 Hrupişti, Grecia – 11.03.2009 Bucureşti, România) (8-12), Ion Caramitru (09.03.1942 Bucureşti, România - ) (13-15), Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (22.09.1948 N. Bălcescu / Tulcea, România - ) (16-19), Atanasie Nasta (02.12. 1912 Grămăticuva, Grecia – 1996 România) (20-22), Decebal Celea (23-24), Vasile G. Barba ( - 20.10.2007 Freiburg, Germania) (25-27).

Datele biografice ale recitatorilor îmi aparţin.

 

1.Aidi lea tetă (Haide măi mătuşe)

2.Dor di hoară (Dor de sat)

3.Duti lena

4.Prezentare

5.Cara s-armîneam în hoară (Dacă am fi rămas în sat)

6.Dusi feata la pîduri (Se duse fata în pădure)

7.Spuni-ňi tini lilici (Spune-mi tu floare)

9.Ore pi mîhucă

10.Piturnichi pit pîduri (Potârniche prin pădure)

11. Cum s-adar (Cum să fac)

 

 

Solist vocal: STELICĂ BICĂ

Armonică: NICU CEARĂ

Clape: VICTOR CAPSALI

Chitară, voce şi procesare sunet: GIGI RUŞA

 

Producător şi distribuitor: GEORGE NĂSTASE

 

Notă: Versiunile româneşti ale titlurilor melodiilor de pe casetă îmi aparţin.


A.

1. Nică-i vruta mea* (Mică-i draga mea)

2. A zină...*

3. Treaţi noaptea (Trece noaptea)

4. Vini Hroni (A venit Hroni)

B.

1. Ma-a mi vrei* (Dacă mă vrei)

2. Tambara, tambara

3. M-aş să ştiu* (Doar să ştiu)

4. Dă-ni gura ta* (Dă-mi gura ta)

 

Solist vocal: STELIAN ARĂU

Armonică: COSTA DĂILEANU

Clape: MIKY CEARĂ

Chitară armonie: NICU JURCĂ

Chitară bas: STELICĂ GROSU

 

*Muzica şi versurile: ’’SAMARINA’’

 

Producător şi distribuitor: GEORGE NĂSTASE

 

Notă: Versiunile româneşti ale titlurilor melodiilor de pe caseră îmi aparţin.

Di alargu – De departe

 

Di alargu vruta mea tsã ascriu 
S-nji aspuni di acasã voi  stiu 
Di multu vdzit ma nu aspusesi 
Ia ca tricura treii mesi 
(De departe iubita mea îți scriu

Să-mi spui de acasă vreau să știu

De mult plecat dar nu ai spus

Uite că au trecut trei luni)


Diparti hiu cavai di io 
Pi suflit nji-am mari caimo 
Cu tsi mirachi asteptu s-negu 
Acasa vruta mea su vedu 

(Departe sunt ca vai de mine

În suflet mi-am un mare dor

Cu ce plăcere aștept să merg

Acasă iubita mea s-o văd)

Ma Dumnidzãlu tsi nji adrã 
Cu greu blastem mi blastimã 
ca nji arãu ca mi mascã 
Avdzai ca vruta si martã 
(Dar Dumnezeu ce mi-a făcut

Cu greu blestem m-a blestemat

O ce mi-e rău că m-a rănit

Am auzit că iubita s-a măritat)


Di arsini acasã nu potu s-negu 
Tru xinitie io vas shedu 
Tsi iaram gione ca stehiu 
Chirut tru xeani io va-nji hiu 
(De rușine acasă nu pot să merg

În străinătate eu voi sta

Că eram june puternic

Pierdut în străinătate eu voi fi)


Iara armaname na murisi 
Frate cu sora dispartsasi 
Ah lai xeana corbã s-mori 
 luasi di acasa a nostra fciori 

(Iar neam aromân ai murit

Frate cu soră s-au despărțit

Ah neagră străinătate nenorocită să mori

Ne-ai luat de acasă ai nostril flăcăi)

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vali Tulica, Gino Ceara & Andrei Grosu-Di alargu versuri, ”giony”, Versuri, 6 septembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---vali-tulica--gino-ceara---andrei-grosu-di-alargu/2844 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

Lele, tserlu-i mari! – Lele, ceru-i mare!


Voi s'bãnedz tu noapti, sh'tserlu'i casa meau 
S'hiu io mashi cu vruta, io cu vruta meau 
Voi s'bãnedz tu noapti, sh'tserlu'i casa meau 
S'hiu io mashi cu vruta, io cu vruta meau 

(Vreau să trăiesc în noapte și ceru-i casa mea

Și eu doar cu iubita, eu cu iubita mea

Vreau să trăiesc în noapte și ceru-i casa mea

Și eu doar cu iubita, eu cu iubita mea)


Refren -
Refren
Lele tserlu'i mari, sh'io la vruta voi s'mi ducu 
Sã'nj mi'adunu cu mshata , di vreari sa'i dzãcu 
Lele tserlu'i mari, loclu nu mi'acatsã 
Oclji anda'i mutã inima'nj ngljeatsã 

(Lele ceru-i mare și eu la iubita vreau să mă duc

Să mă întâlnesc cu frumoasa, de iubire să-i zic

Lele ceru-i mare, locul nu mă prinde

Ochii când îi mișcă inima-mi îngheață)

Voi pi tseru di vearã, caldu sh'cu harau 
Cu fatsa sirinã, s'plãngu bana meau 
Voi pi tseru di vearã, caldu sh'cu harau 
Cu fatsa sirinã, s'plãngu bana meau 

(Vreau pe cerul de vară, cald și cu bucurie

Cu fața senină plâng viața mea

Vreau pe cerul de vară, cald și cu bucurie

Cu fața senină plâng viața mea)

Refren –
Refren


Pi tseru , priimnari, ca pi'unã amari 
Fãrã dipisitã , plãndzi a noastrã vreari 
Pi tseru , priimnari, ca pi'unã amari 
Fãrã dipisitã , plãndzi a noastrã vreari 

(Pe cer, plimbare ca pe o mare

Fără sfârșit, plânge a noastră iubire

Pe cer, plimbare ca pe o mare

Fără sfârșit, plânge a noastră iubire)

Refren -
Refren

 

 

SURSA

Flory Caragop, Vali Tulica, Gino Ceara & Andrei Grosu-Lele, tserlu-i mari!, ”giony”, Versuri, 6 septembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---vali-tulica--gino-ceara---andrei-grosu-lele--tserlu-i-mari!/2843 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

Voi ficioriVoi feciori

Ficiori voi hiţâ tu likii 
Tuţâ hiţâ di nsurari 
Featili tuti aşteaptâ 
 suntŭ ti mârtari 

(Feciori voi sunteți tineri

Toți sunteți de însurat

Fetele toate așteaptă

Că sunt de măritat)

Bis -
Bis

Refren-Refren

Voi ficiori , ficiori , ficiori 
Multŭ  easti arşini 
Luaţâ featili ş-li giucaţâ 
Voi ficiori ţi staţâ 

(Voi feciori, feciori, feciori

Mult vă este rușine

Luați fetele și le jucați

Voi feciori ce stați)

Bis –
Bis


Ghini easti s-vâ nsuraţâ 
Câtŭ hiţâ tu likii 
Featili tuti aşteaptâ 
 aşi easti ghini 

(Bine este să vă însurați

Cât sunteți

Fetele toate așteaptă

Că așa este bine)

Bis
- Bis

Refren-Refren

 

Bis - Bis

 

 

SURSA

Maria, Vali Tulica & Bambi & Gino Ceara - Voi ficiori, ”giony” / Versuri, 17 iulie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vali-tulica---bambi---gino-ceara---voi-ficiori/2285 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Spuni feata, spuni – Spune fată spune

 

Spuni featâ spuni 
Ţi ai di vindeari 
Spuni featâ spuni 
Spuni vruta mea 
Spuni featâ spuni 
Ţi ai di vindeari 
Spuni featâ spuni 
Spuni vruta mea 

(Spune fată spune

Ce ai de vândut

Spune fată spune

Spune iubita mea

Spune fată spune

Ce ai de vândut

Spune fată spune

Spune iubita mea)

 

Va’ţ ancupâr dultsi vrut 
Muşuteaţa cunâscutâ 
Hai hai hai 
Lilici ditru mai 
Va’ţ ancupâr dultsi vrut 
Muşuteaţa cu n’â sutã 
Bo bo bo 
Bo bo ţi dor mi luâ 

(Îți voi cumpăra dulce iubit

Frumusețea cunoscută

Hai, hai, hai

Floare de mai

Îți voi cumpăra dulce iubit

Frumusețea cu o sută

Bo bo bo

Bo bo, ce dor mă luă)

 

Nu ai ti vindeari 
A ta muşuteaţâ 
Budzâli aroşi 
Muşata albâ faţâ 

 

(Nu ai de vânzare

 

A ta frumusețe

 

Buzele roșii

 

Frumoasa-ți albă față)

Va’ţ ancupâr dultsi vrut 
Muşuteaţa cunâscutâ 
Hai hai hai 
Lilici ditru mai 
Va’ţ ancupâr dultsi vrut 
Muşuteaţa cu n’â sutã 
Bo bo bo 
Bo bo ţi dor mi luâ 
(Îți voi cumpăra dulce iubit

Frumusețea cunoscută

Hai, hai, hai

Floare de mai

Îți voi cumpăra dulce iubit

Frumusețea cu o sută

Bo bo bo

Bo bo, ce dor mă luă)

 

Nu ai ti vindeari 
A ta muşuteaţâ 
Budzâli aroşi 
Muşata albâ faţâ 
Io nu’ni vindu di ciudii 
Ni ti sutâ,ni ti nii 
Hai hai hai lilici ditru mai 
Io nu’ni vindu di ciudii 
Ni ti sutâ,ni ti nii 
Bobobo bobo ti dor mi lua 

(Nu ai de vânzare

A ta frumusețe

Buzele roșii

Frumoasa-ți albă față

Eu nu o vând nicicum

Nici pentru o sută, nici pentru o mie

Hai, hai, hai, floare de mai

Eu nu o vând nicicum

Nici pentru o sută, nici pentru o mie

Bo bo bo bo bo ce dor mă luă)


 

 

SURSA

Ioana, Vali Tulica & Bambi & Gino Ceara - Spuni feata, spuni, ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/vali-tulica---bambi---gino-ceara---spuni-feata--spuni/1152 (Audio) 

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Mintea u' am la tini – Mă gândesc la tine

 

Bana iasti luminatâ 
Maş di lucri muşati 
Di ghineaţâ, di harauã 
Ti ficiori ş’ti feati. 
Am un cântic ţi va’l cântu 
Ti voi armâname 
Iasti cu’n gione armân 
Ş’ cu lilicea vreariei 

(Viața este luminată

Doar de lucruri frumoase

De fericire, de nuntă

Pentru feciori și pentru fete

Am un cântec pe care-l voi cânta

Pentru voi aromâni

Este cu un june aromân

Și cu floarea iubirii)

 

Refren-Refren
Mintea u am la tini 
La tini feata mea 
Vrute maş ti tini’ni bati inima 
Mintea u am la tini 
La tini feata mea 
Vrute maş ti tini’ni bati inima 
(Mă gândesc la tine

La tine fata mea

Iubite doar pentru tine îmi bate inima

Mă gândesc la tine

La tine fata mea

Iubite doar pentru tine îmi bate inima)

 

Vrearea mea ti tini’i ca luţeafir dit ţer 
O lea scumpâ vrutã nu voi ca’s ti cher 
Mas angâldâseşţâ featã vrearea mea 
Io va’s in astarâ featã ca’s ti iau 

(Iubirea mea pentru tine-i ca luceafărul de pe cer

O tu scumpă iubită nu vreau ca să te pierd

Dacă înțelegi fată iubirea mea

Eu voi veni diseară ca să te iau)


Refren-
Refren

 

SURSA

Ioana, Vali Tulica & Bambi & Gino Ceara - Mintea u' am la tini, ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2009 http://giony.ro/versuri-p/vali-tulica---bambi---gino-ceara---mintea-u--am-la-tini/1151 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cu perlu laiu, cu oclj lai – Cu părul negru, cu ochii negri

 

Cu perlu lai cu ochilu lai 
Cu faţa hrisusitâ 
Ca pi la poartaâ cându treţ 
Ţ’aruţ şi a ta mutritâ. 

(Cu părul negru, cu ochii negri

Cu fața luminoasă

Că pe la poartă când treci

Își arunci a ta privire)

 

Refren-Refren
Featã muşatã ina s’i a mea 
Io va’s in lãi gione ti tutâ bana. 
Featã muşatã ina s’i a mea 
Io va’s in lãi gione ti tutâ bana. 

(Fată frumoasă vino și fii a mea

Eu voi veni măi june pentru toată viața

Fată frumoasă vino și fii a mea

Eu voi veni măi june pentru toată viața)


Aşteaptâ armânlu s’treacâ azi 
La oara ţea ştiutã 
 mârata inima mea 
Di vreari ma’ni luâ tutâ 

(Așteaptă aromânul să treacă azi

La ora știută

Că biata inima mea

Din iubire mi-o luă toată)


Refren-
Refren

Aşteptu aşi chirutâ’n is 
Tu is ţi vrei s’dişteaptâ 
 mârata inima a mea 
Di vreari ma’l aşteaptâ 

(Așteptu așa pierdută-n vis

În vis ce vrei să se trezească

Că biata inima mea

Din iubire îl așteaptă)


Refren-
Refren

 

 

SURSA

Ioana, Vali Tulica & Bambi & Gino Ceara - Cu perlu laiu, cu oclj lai, ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/vali-tulica---bambi---gino-ceara---cu-perlu-laiu--cu-oclj-lai/1150 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Haidi cantic – Haide cântec

Iestâ noapti 

Mindui.. 
La cânticlu ţi ahurhi 
S’i aflu zboarâ uidisite 
S’hiba muşati ş’tinisiti 

(În această noapte

Mă gândii

La cântecul ce-l începui

Să găsesc vorbe potrivite

Să fie frumoase și curate)

 

Refren-Refren
Haidi cântic cara’s ieşi pi hari.. 
Va’ni aflu irtari 
Va’ni ti cântu cântic ş’fârâ zboarâ 
La a meu gioni în hoarâ 

(Haide cântec dacă ești zis cu har

Îmi voi găsi iertare

Te voi cânta cântec și fără cuvinte

Junelui meu în sat)


Ţei ţi’s ti avdâ 
S’ciuduseascâ 
Tu minutã s’ti angrâpseascâ 
Ş’s ti cântâ 
Cu harauã 
S’hârseascâ ‘ntreaga duniau.. 

(Cei care te vor auzi

Să se minuneze

Imediat să te scrie

Și să te cânte

Cu bucurie

Să se veselească întreaga lume)


Refren-
Refren

Cu a tãu mihu s’ahurhiascã 
Corlu anda s’anchiseascâ 
Ş’ tu joc feati ninga’fciori 
S’agârşeascâ a lor cripãri 

(Cu al tău să-nceapă

Hora când s-o pornească

Și-n joc fete lângă feciori

Să uite ale lor supărări)


Refren-
Refren

 

SURSA

Ioana, Vali Tulica & Bambi & Gino Ceara - Haidi cantic, ”giony” / Versuri,  13 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/vali-tulica---bambi---gino-ceara---haidi-cantic/1149 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Bardu Nistor – bibliograf / 1979-1987; 1990-1991

Bedivan Cati – bibliotecar / 2004-2006

Caxi Tina – bibliotecar / 1999-

Ceară Iuliana – economist / 2000-

Culicea Vanghele – bibliotecar; șef serviciu / 1980-

Giumba Maria – mânuitor carte / 1967-1991

Giumba Maria – îngrijitor / 1998-2004

Iane Cherana - bibliotecar / 1994-2005

Mela Mihaela – bibliotecar / 1997-

Pariza Cornelia – bibliotecar; director / 1996-

Pariza Maria – bibliotecar; șef serviciu / 1973-2000

Pitu Adriana – bibliotecar / 1990-

Pița Mihaela – bibliotecar / 1994-

Șatrapele Zoița – analist programator / 1995-2006

Vulcan (Ghinu) Petru (1866/1869 Târnova*Imperiul Otoman/Macedonia-1922 Constanța*România) – întemeietorul primei biblioteci publice în Constanța 1897-1904

 

SURSA

Constantin Cioroiu (coordonator), Cartea și lectura la Pontul Euxin. 75 de ani de la înființarea Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, Constanța, editura Ex Ponto, Constanța, 2006, pp. 162-171.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required