Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Aromânii din Peninsula Balcanică în scrierile ardelenilor S. Micu, G. Șincai și E. Murgu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
27-08-2012

Aromânii din Peninsula Balcanică în scrierile ardelenilor S. Micu, G. Șincai și E. Murgu

Rate this item
(3 votes)

În 1997 istoricul român Sorin Mitu (1965 - ) a publicat lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni. În subcapitolul „Răspîndirea” românilor: nevoia de lărgire a sferei identității naționale, S. M. prezintă scrierile intelectualilor Samuil Micu (1745 Sibiu* Transilvania – 1806 Buda*Ungaria), Gheorghe Șincai (1754 Mureș*Transilvania - 1816) și Eftimie Murgu (1805 Caraș Severin*Transilvania – 1870 Budapesta*Ungaria), care enumeră teritoriile locuite de români în secolele XVIII-XIX, în care sunt îi includ și pe aromânii din Peninsula Balcanică. Parantezele rotunde îmi aparțin.


<Răspîndirea românilor, înșiruirea „țărilor” pe care ei le locuiesc, constituie întotdeauna unul dintre primele capitol în „manualele” destinate să construiască identitatea națională. Samuil Micu, de pildă, în Scurtă cunoștință a istoriei românilor, concepe capitolul întitulat „În ce pământuri locuiesc românii”, în care se spune:  „În Dachia cea veche, în care împăratul Traian așezat pe romani [=români], care se cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți locuitori sînt români decît toate alte neamuri (…). Precum și peste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sînt români care locuiesc în Machedonia și se cheamă vlahi”.


Gheorghe Șincai vehiculează și el această imagine, subliniind ideea răspîndirii noastre chiar într-un sens polemic. Evident, străinii contestă pînă și geografia atunci cînd este vorba de români: „întinderea acestui neam daco-roman […] este mai cuprinzătoare decît ar fi după părerea unora”, scrie în Elementa linguae daco-romanae; ea însumează „întreaga Dacia veche”, delimitată de „Marea Neagră, fluviul […] Nistru, muntele Carpat, fluviile Tisa și […] Dunărea”. Teoria frontierelor naturale, argumentată încă în special pe baze entice și istorice (ele ar fi mărginit Dacia „descălecată de Traian), este deja formulate în toată cuprinderea sa. Perimetrul se lărgește apoi prin zone cum ar fi cele locuite de aromâni la sudul Dunării, pe urmă Podolia, Pocuția și Crimeea, nefiind uitate nici coloniile de negustori români din diferite orașe europene.


(…)

O trăsătură legată de motivul răspîndirii românilor este aceea a caracterului compact al locuirii acestora. Ei nu sînt numai majoritari, dar trăiesc într-un continuum territorial în zonele pe care le populează, aspect care va fi evocat îndeosebi ca argument al revendicărilor naționale.

La Eftimie Murgu, însușirea respective este relaționată cu motivul solidarității collective a românilor, ca și cel al purității etnice: „Românii au fost numeroși și, cu toate că că au fost expuși rînd pe rînd unor împrejurări triste, au rămas în trainică legătură națională; puțini din ei se găsesc răzlețiți, cea mai mare parte trăiesc  în strînsă vecinătate și nu le place să se despartă între ei; astfel este cazul în Banat, Transilvania, Valahia, Moldova, Macedonia”.>

 

SURSA

Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 310-311, 315.

Last modified on Miercuri, 05 Septembrie 2012 16:17
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required