Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Familii de aromâni deportate la Măzăreni în 1951-1955
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
16-02-2012

Familii de aromâni deportate la Măzăreni în 1951-1955

Rate this item
(6 votes)

În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 regimul comunist de la București a deportat numeroși locuitori din localitățile situate în apropierea frontierei cu Iugoslavia. Regimul comunist de la Belgrad condus de mareșalul Tito intrase în conflict cu Stalin în 1948 și ca urmare toate statele satelit ale URSS rupseseră legăturile cu Iugoslavia. Pentru liderul comunist român Gheorghiu Dej bănățenii, între care sârbi, germani, basarabeni, bucovineni și aromâni, erau considerați sensibili la propaganda titoistă. În consecință Ministerul de Interne a fost însărcinat cu operațiunea de deportare a acestor cetățeni din județul Timiș în diverse locații din câmpia Bărăganului.

Una din aceste locații unde deportații transportați cu vagoane de vite au înființat ’’comune speciale’’a fost Măzăreni, situată nu departe de Brăila, în apropierea Dunării. Noua așezare avea ca repere la nord movila Mirești, la nord-vest gara Urleasca (înconjurată de Securitate) de pe calea ferată București-Brăila, la vest I.A.S. Urleasca, la sud șoseaua București-Brăila, la nord-est gara Traian-sat.


Filiala Constanța a Comunității Aromâne din România deține o schiță a lagărului în forma unui patrulater de aproximativ 1 m X 1 m. Harta a fost realizată de Gheorghe Alexandru, grafica aparținând arhitectului Daniela Costea. La realizarea schiței și-au adus contribuția în calitate de ’’martori’’: Gheorghe N. Alexandru (Santa al Culachi al Todi Tuduradz), Tudor Z. Stere (Thegul al Yica al Todi), Tudor T. Gheorghe (Toda al Tashea al Todi) și Epure N. Dima (Dima al Coli al Epure). În paranteză sunt trecute versiunile aromâne ale numelor.

Noua așezare înființată de cele 643 de familii de ’’oameni gospodari și cu frică de Dumnezeu’’ este denumită în schiță ’’lagăr cu d. o.’’(domiciliu obligatoriu).


În centrul schiței se află clădirile primăriei și sfatului popular, miliției, cooperativei, școlii, dispensarului și terenul de sport al școlii. Tot în centru este locația primului puț cu apă potabilă și a bălții cu apă infectată din care au băut toți deportații.

Acest nucleu era înconjurat de 6 linii și 8 coloane de case.

Locuințele inițiale, bordeie adânci de 2 m în pământ, erau ’’construite’’ de deportați din puțina mobilă pe care avuseseră permisiunea s-o ia, scânduri, covoare, pături, fiind acoperite cu paie. Ulterior, casele au fost ridicate pe parcele de 80 m X 30 m, corespunzând la 100 m de stradă. În casele cu 2 camere locuiau 2-3 persoane, în cele cu 3 camere locuiau 6-12 persoane. Fiecare locuință era marcată de un țăruș pe care era trecut numele capului de familie.

 

Într-o fotografie apar 14 aromâni din comuna timișană Becicherecu Mic: (Culaki al Todi), (Tashi al Todi), Zoia (Ița) / 2 ani, Nicolae Caracoti (Santa al Caracoti), Papacu T. (Tashi al Papacu), Damian Ecea (Dimcea al Ecea), Papac T. (Teha al Papac), Enache Nicolae (Nachi al Cola), Gheorghe Cracu (Yoryi al Cracu), Tănase Malama (Tashi al Malama), (Zica al Todi), (Tega al Ecea), Dumitru T. Goga (Mita al Tashi al Goga), Nicolae Epure (Coli al Iepuru).

Într-o altă fotografie apar (Toda al Todi), (Santa al Todi) și (Teha al Ecea) făcând corvoadă cu căruța pentru miliție.

O a treia fotografie prezintă un grup de 14 tineri aromâni care au sărbătorit eliberarea: (Vanghiu al Todi), (Toda al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Todi), Dumitru Nicolae (Mita al Cola), (Costa al Ambitatu), Papacu Zica (Zica al Papacu), Iancu Ecea (Iancu al Ecea), Tănase Malama (Tashi al Malama), Malama (Halcea al Malama), Papac (Halcea al Papac), Gheorghe Cracu (Yioryi al Cracu), Constantin Papac (Costa al Papac), Tănase Papac (Nasi al Papac).

A patra fotografie prezintă 5 tineri aromâni așezați pe acoperișul unui bordei prăbușit din cauza ploii: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Halciu al Todi), (Santa al Todi), (Tehu al Oani al Colea), Zica Nicolae Papac (Zica Coli al Papac).

Într-o a cincea fotografie apare un grup de 19 aromâni: Tănase Șabani (papu Nasu al Shabani – 105 ani), Gheorghe Arușanu (Ghioghi al Arușanu), (Culaki al babi Leni), Papacu (Halcea al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli Aregiu), Tănase Cuturela (Nasi al Cuturela), (Teha al Tudicu), Nicolae Deda (Coli al Deda), (Teha al Tehuci), Zicu Șabani (Zicu al Shabani), (Teha ali babi Leni), Gheorghe Papacu (Ghioghi Papacu), Tănase Goga (Tashi al Goga), Tănase Zgumă (Nasi al Zgumă), (Ghioghi ali babi Leni), Tănase Papacu (Nașu al Papacu), (Santa al Todi), Constantin Manci (Costa al Manci), Constantin Papacu (Costa al Papacu Îmbitatu).

A șasea fotografie reprezintă o imagine de la o nuntă a aromânilor din lagăr, în cor (horă) fiind surprinse 8 persoane: Tănase Zgumă (Nasi Zgumă), (Teha al Sabani), Nicolae Deda (Coli al Deda), Gheorghe Papacu (Yioryi al Papacu), (Tana Culaki al Todi), (Teha al Tehuci), Maria Papacu (Maria al Papacu), Nicolae Aregiu (Coli al Aregiu). În legenda pozei se precizează că doar aromânii mai făceau nunți în condițiile date.


 

Sunt menționați ca decedați în timpul deportării: Mita Santa Todi în vârstă de 21 de zile, Ocea Papacu de 28 de ani, Goga Bela Capu de 50 de ani, Palicari de 90 de ani, Spiru Butcaru de 28 de ani.


 

Lista alfabetică capilor de familii aromâne din Măzăreni având în paranteză numărul de ordine al casei:

BUTCARU COLA (430)

BUTCARU VANGHELI (403)

CAPA B. NICOLAE (614) / Cola al Bela Capa

CARACOTI ALEXANDRU (268)

CARACOTI STERE (267)

CRACU YIORYI (623)

CULEȚU PETRE (484)

CULEȚU VELGIN (483)

ECEA DUMITRU (260)

ECEA IANCU (617)

ECEA IANCU (628)

ECEA NICOLAE (618)

ECEA STERE (259)

EPURE NICOLAE (620)

GHEORGHE N. ALEXANDRU (615) / Santa al Culachi al Todi Tudurazi

GHEORGHE NICOLAE (616) / Culachi al Todi Tudurazi

GOGA DUMITRU (261)

MALAMA DINA (632)

MALAMA GHEORGHE (633)

MALAMA HALCIU (631)

PAPACU COSTA (187)

PAPACU DUMITRU (188)

PAPACU NICOLAE (186)

PAPACU NICOLAE (270)

PAPACU STERE (199)

PAPACU TAȘA (269)

SĂRĂCĂCIANU HRISTA (537)

SĂRĂCĂCIANU MITA (538)

STERE COSTA (272)

TOPA (539)

 

Last modified on Miercuri, 30 Mai 2012 10:39
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required