Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 14: KOKKAS HRISTOS
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
01-01-2012

Texte aromâne 14: KOKKAS HRISTOS

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, fiind supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, cu părinţi aromâni, mecanic auto, absolvent al şcolii general eşi al unei şcoli de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Mini estŭ rîmănŭ şi di multi lucre nu ştiam; di aeroplani di licopteri, nu ştiamŭ. Şi deadi efkeria (3) unî oarî, eara sor-ma tu Γermaniii şi deadi efkeria s-negŭ ş-mini. Cu ţi sî negŭ tora (4) mini, afu pi aeroplanŭ nu earamŭ alinatŭ? Dzăşŭ mini harauî (5) mari, va s-negŭ cu aeroplanu. Scoşu isitiriu (6), neşŭ, mi alinai pi aeroplanŭ ģini ş-muşatŭ, si sculă aţelŭ aeroplanŭ, m-aspîrai niheamî tu arhii (7), e! dapoia car alo kiro aeroplanŭ, videam priĝosŭ horĭ, pulitii, răurĭ ş-ţi nu videamŭ, ńauî pi munţĭ. Harauî mari mini cî mi-alinai pi aeroplanŭ. Aĝumşŭ tu Γermaniii. Mi aştipta sor-ma aco, harau mari: - Ţi faţĭ? Cum eştĭ? Cum sînt acasî? Nî băşemŭ aco, mi lo acasî, mutream mini d-avriγîra videamŭ căsurĭ mări, videam erγostăsi (8). Videamŭ mări lucrurĭ. Dapoia ţi s-facŭ, vream s-l’au unŭ aftukinatŭ (9). Nesimŭ, ancupirămŭ unŭ aftukinatŭ. Vreamŭ s-fugŭ, şc-um va s-fugŭ tora singurŭ? Luai apofasea (10) s-fugŭ singur, mi-alinai pi aftukinatŭ ş-dapoia nkisii, γrîpsirî calea, cum va s-negŭ. U luai mini, mi kirui niheamî tu arhii, dapoia u aflai calea. Aĝumşŭ tu-Afstrii, tu-Afstrii trîcui, trîcui pi Γiuguslavii, feĉu vărî dzaţi orĭ di săţi, tu Γiuguslavii tricui, aĝumşŭ tu Elaδî, la sinorli (1) anosti, tricui ş-pi aco harauî mari mini ţi aĝumşŭ tu Elaδî cu aftukinatŭ. Mi duşŭ aco, duşŭ aftukinatŭ la teloniu (2). Aco la teloniu dapoia, nî kîfta mulţĭ paradzĭ. Ţi s-facŭ ţi s-nu facŭ, luai tiléfonŭ la tati, la mana li dzăşŭ aşé şi aşé, la tiloniu ni kaftî mulţĭ paradzĭ ti aftukinatŭ. – E! dzăsi mana. E! fratili ali mani, ţi s-fiţemŭ tora afu u luaşĭ aftukinatŭ, di l-u vrei ta s-faţĭ voltî (3), s-ń-aduţĭ ş-noi vroarî n-hoarî cîtî aua cîtî aco.

(3) efkeria s.f. ‘’ocazie’’ < gr. ευκαιρια
(4) tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(5) harauî s.f. ‘’bucurie’’< gr. χαρά
(6) isitiriu s.n. ‘’bilet’’ < gr. εισιτηριο
(7) tu arhii ‘’la început’’ < gr. στην αρχη
(8) erγostasiu s.n. ‘’fabrică’’ < gr. εργοστασιο
(9) aftukinatŭ s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητυ
(10) apofasi s.f. ‘’hotărîre’’ < gr. αποφαση
(1) sinuru s.n. ‘’graniţă’’ < gr. συνορο
(2) teloniu s.n. ‘’vamă’’ < gr. τελωνειο
(3) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăşŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Eu sunt aromân şi nu cunoşteam multe lucruri; de aeoplane, de elicoptere nu ştiam. Şi am avut ocazia o dată, era sora mea în Germania şi am avut ocazia să merg şi eu. Cu ce să merg acum eu, când nu fusesem niciodată cu avionul? am zis eu bucurie mare, voi merge cu avionul. Am luat bilet, am mers, m-am suit în avion bine şi frumos, a decolat avionul, mă speriai puţin la început, e! apoi după un timp vedeam dedesubt sate, oraşe, râuri şi ce nu vedeam, zăpadă în munţi. Bucurie mare că zburam cu avionul. Ajunsei în Germania, Mă aştepta sora mea acolo, bucurie mare: - Ce faci? Cum eşti? Cum sunt acasă? ne-am sărutat acolo, m-a luat acasă, mă uitam împrejur, vedeam clădiri mari, vedeam fabric. Vedeam lucruri mari. Apoi ce să fac, vroiam să iau un automobile. Am mers, am cumpărat un automobile. Vroiam să plec, şi cum voi pleca acum singur? Luai hotărârea să plec singur, am urcat în automobile şi apoi am pornit, era scris drumul, cum voi merge. Pornii eu, mă rătăcii puţin la început, apoi am găsit drumul. Ajunsei în Austria, trecui în Austria, trecui prin Iugoslavia, făcui vreo zece ore, trecui prin Iugoslavia, ajunsei în Grecia, la graniţele noastre, trecui şi pe acolo, bucurie mare că ajunsei în Grecia cu automobilul. Mă dusei acolo, dusei automobilul la vamă. Acolo la vamă apoi, îmi cereau mulţi bani. Ce să fac, ce să nu fac, dădui telefon tatălui meu, mamei mele, le-am zis aşa şi aşa, la vamă îmi cer mulţi ani pentru automobil. – E! zise mama. E! fratele mamei, ce să facem acum că luaşi automobile, dacă îl vrei să faci plimbări, să ne duci şi pe noi vreodată în sat, pe aici, pe colo.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp.32-33.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required