Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » T-V » Displaying items by tag: 2007
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Anca Floriana Deaconu s-a născut în 1978, la Cernavodă, în județul Constanța.


A absolvit Facultatea de Arte Plastice și Decorative, specializarea Pedagogia Artei, din cadrul Universității ''Ovidius'' Constanța.


În 2000-2006 a participat la realizarea unor lucrări de artă monumentală religioasă, alături de Marin Deaconu și Gheorghe Firică.


În 2004-2007 a participat la expoziții de grup la Constanța și la București.


Expozițiile personale au fost găzduite de Muzeul de Artă Constanța (2009), Galeria Orizont București (2008), Galeria Museion.


În 2010 a primit două distincții din partea Uniunii Artiștilor Plastici: Premiul Special al Juriului la Bienala Artelor ''Ion Andreescu'' de la Buzău și Premiul pentru Performanță la Nivel Național – Arte Vizuale de la filiala Constanța a UAP.


Din 2007 este profesor coordonator al Cercului de Pictură în cadrul Palatului Copiilor Constanța.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p.16.

Mihai Tugearu s-a născut la 23 noiembrie 1952 la Constanța.

Provine dintr-o familie de aromâni originară din Bulgaria.

Îşi petrece cea mai mare parte a timpului în atelierul său de sculptură, situat într-o clădire veche a fostului liceu de artă, în centrul Capitalei. Povesteşte cu drag despre originile armâne şi despre  numele Tugearu, care se păstrează de cinci generaţii. Sculptura e însă arta care îl defineşte cel mai bine. „Arta îi apropie pe oameni şi creează punţi de legătură”, spune artistul.

Tugearu Mihai


Artiştii nu sunt afectaţi de criza financiară


Mihai Tugearu este nemulţumit de faptul că artiştii români sunt mult mai mult apreciaţi în străinătate şi pentru că, în ţară, nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului. „În ţări precum Franţa sau Germania, artiştii primesc sprijin pentru atelierele de creaţie. La noi, nici măcar Uniunea Artiştilor Plastici nu mai are sediu”, spune sculptorul.
El aminteşte şi despre criza de care se vorbeşte la tot pasul. „Artiştii sunt  printre cei puţini care nu sunt afectaţi. De ce? Pentru că artiştii nu prea au bani! Au însă satisfacţia că lasă lucrări în urma lor”, afirmă zâmbind sculptorul.


Prima expoziţie, distrusă în ‘77


Prima sculptură, un cap de bătrân, a realizat-o din pământul găsit sub scara din faţa casei, când era în clasa a VII-a. A urmat apoi Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”.  Lucrările primei sale expoziţii au dispărut însă, odată cu seismul din ’77. „Atunci am expus prima dată, la Sala Dalles. Toate lucrările s-au distrus din cauza  cutremurului”,  îşi aminteşte sculptorul. Timp de aproape 10 ani, a lucrat pentru Patriarhie. Altarul Catedralei Ortodoxe din Montreal, altarele unor biserici din Germania, Franţa şi, nu în ultimul rând, din Bucureşti îi poartă semnătura. După revoluţie, a realizat o troiţă în memoria victimelor, care se află şi astăzi la Biserica Sfântul Fanurie din Capitală.


Păstrează tradiţiile armâne


Sculptorul încearcă să păstreze vii obiceiurile armâne, prin lucrările sale. Pentru că principala îndeletnicire a armânilor era îngrijirea oilor, aceasta esta şi una dintre temele adoptate în sculpturile sale. Spre exemplu, un baston sculptat, cu un cap de berbec, face trimitere la vechile îndeletniciri şi este unul dintre simbolurile specifice întâlnite în colecţia sa. 
De-a lungul timpului a fost sprijinit atât de armâni, cât şi de români, şi a avut parte mereu de îndrumarea
şi sfaturile profesorului Grigorie Minea. „Artiştii sunt ca o mare familie, indiferent de naţionalitate”, spune sculptorul.


„Conexiuni“, promovarea legăturilor culturale


Mihai Tugearu este membru al Societăţii Culturale Armâneşti şi a coordonat expoziţia „Conexiuni”, care reuneşte lucrările a 40 de artişti armâni şi români. „Arta este liantul care coagulează idei şi modalităţi de expresie diferite, specifice fiecărei culturi, iar această expoziţie îşi propune promovarea conexiunii între culturi”, încheie Mihai Tugearu.


Întrebări  şi răspunsuri ale ziarului ''Adevărul''
1. Ce obiceiuri păstraţi?
M.T.: Bucătăria armână. Nu am renunţat la preparatele culinare armâneşti, precum Pităroanji di prashi cu peturi coapte (plăcintă cu praz din foi coapte).

2. De cât timp sunteţi în Bucureşti?
M.T.: Am venit din Bulgaria acum 44 (? - n.n.) de ani. Îmi amintesc că părinţii cumpăraseră o casă la Obor, din care am fost daţi afară după un an, din cauza actelor. Am reuşit, într-un final, să recuperăm casa după foarte mulţi ani.

Ce-i place
Pe lângă preparatele tradiţionale, îi place să stea ore întregi în atelier şi să se bucure de vacanţă, împreună cu soţia şi cele trei fete.


Ce nu-i place
Nu îi place modul în care mass-media românească promovează violenţa. Nu suportă invidia oamenilor şi nu îi place să se uite la televizor. „Actele de violenţă primează întotdeauna în faţa actelor culturale”, adaugă sculptorul.



A participat la expoziții de grup la Bordeaux (Franța) 2007 și la Tabăra de Artă Internațională Kicevo (Macedonia) 2009.


Împreună cu Grigore Minea a organizat în 2009 expoziția itinerantă ''Călători în spațiu și în timp''.


Lucrări ale sale se află în colecții particulare din România, SUA, Germania și Franța.



SURSE

Irina Lapoviţă, Mihai Tugearu, sculptorul armân adoptat de Bucureşti, ''Adevărul'', Bucureşti, 1 iunie 2009, http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-Tugearu-Mihai-sculptorul-adoptat_0_53394917.html

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 19.


Ecaterina Vrana s-a născut la 18 iunie 1969, la Constanța.


Absolvă Academia de Artă, la clasa Sorin Ilfoveanu.


Participă la expoziții din 1994.


Expoziții personale: Universitatea Freiburg (Germania, 1993), Galeria Academiei de Artă (București, 1994), Institutul Francez (București, 1995 și 1997), ‘’Oameni de aproape’’ (Palatul Mogoșoaia, București, 2007).


Expoziții de grup în străinătate: Academia de Artă Budapesta (1994), Muzeul de Artă Durango (Spania, 2004), Bologna (Italia, 2006), Stedelijk Museum (Lier / Belgia, 2007), Druot Montaigne (Paris, 2009), Performance Art Institut (San Francisco / SUA, 2010-2011).


A realizat lucrări de artă monumentală în Parcul din Timișoara.


Lucrări ale sale se află în colecții publice (Muzeul Ludwig Budapesta și Muzeul Național de Artă Contemporană București) și particulare (România, Olanda, Elveția, Germania, SUA).

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 22.

 

Agora Rafte are 114 ani si e cea mai batrana femeie din Romania. E e una dintre putinii aromani ramasi in viata dintr-o generatie care a plecat din Grecia cu turmele peste Balcani, s-a refugiat in Cadrilater in 1932 si apoi a venit in Dobrogea in 1940. Aici a suferit si urgia comunismului.

Femeia e mica, in straie negre si are o cruce tatuata pe frunte, intre sprancene. Sta chircita pe scaunul care o depaseste cu mult in marime, intr-o odaie mica, cu perdelele trase. Zambeste larg. Ochii negri ii tremura de bucurie. Sare sprintena in picioare si rade: „Nepoti… nepoti…". „Baba" e acasa cu cele trei nurori si doi nepoti. Barbatii, cei trei feciori ai babei, sunt plecati cu oile.

„Nu sunt nepoti bunica. Sunt straini. Au venit sa te vada", ii striga nepotul la ureche. {i batrana se uita straniu, lung, apoi se chirceste din nou, pe marginea patului. „A... Bucaresti."

În 2007 poetul albanez cu ascendență maternă română Baki Ymeri (n. 1949 Macedonia / R.S.F.Iugoslavia - ) a acordat un interviu publicației ”Revista română”, în care a vorbit și despre aromânii din statele balcanice.


<(…)

Marius Chelaru: Am discutat de multe despre Albania, despre România, despre Kosovo, Macedonia, despre aromâni și soarta lor. Recent ne-am întâlnit, la Iași, cu doamna Vanghea Mihanj Steryu, aromâncă din Macedonia. Cum vedeți dumneavoastră literature aromânilor, a minorităților aromână și română în zonele despre care discutăm.


Baki Ymeri: Este un subiect de discutat. Soarta aromânilor și românilor din Balcani și din jurul României este amară. Asimilare și discriminare, lipsă de școli și biserici în limba maternă, indiferență guvernamentală și diplomatică, lipsa mândriei de a fi roman. Ce trebuie făcut? Trebuie să ne trezim noi ca să-i trezim pe ei, ca să-și caute drepturile, precum procedează albanezii kosovari sau ungurii care trăiesc în județele din inima României. Kosova* nu este Kosovo precum Moldova, Craiova, Orșova sau Crușova** nu sînt Moldovo, Craiovo, Orșovo sau Crușovo. Destinul lumii depinde de Kosova, indifferent de faptul că cei care nu cunosc istoria susțin colonialismul panslavist privind destinul românilor basarabeni, timoceni sau albanezilor kosovari. Soarta aromânilor din Macedonia este mai bună decît a confraților noștri din Albania, Grecia sau Valea Timocului***. Sînt o serie de scriitori și militant înflăcărați pentru obținerea drepturilor lor în Balcani și sînt o serie de diplomați care militează mai mult pentru bani decît pentru (a)români. Se țin cîteva reuniuni ale românismului cu foști comuniști, care fac la fel: aleargă mai mult după bani decît după (a)români, ceva similar cu neromânii noștri care încearcă să-l scoată pe Eminescu din „debara”. (…)>

 


SURSA

Mihai Chelaru, Mîndria de a fi roman nu este o sintagmă folclorică (Interviu cu poetul Baki Ymeri), ”Revista română”, Iași, 4 (50), 2007, p. 4.


 

NOTE M.T.

*Kosovo: denumirea sârbă / Kosova: denumirea albaneză

**Crușovo (Crușova în aromână) = Oraș din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, locuit din vechime de o importantă comunitate aromânească.

***Valea Timocului=Regiune de la granițele Serbiei și Bulgariei cu României locuită în majoritate de români, numiți vlahi de autoritățile celor două state balcanice. 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required