Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Displaying items by tag: 1848
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Dimitrie I. Bolintineanu

Dimitrie I. Bolintineanu a fost fiul lui Ianachi Cosmad  (vezi biografie).


El s-a născut în satul Bolintin din Vale, în judeţul Ilfov, situat la 22 km vest de Bucureşti.


A purtat numele mamei sale, Anica Bolintineanu, născută şi ea în Bolintin, în grija căreia a rămas după despărţirea ei de soţ.

 

Constantin Belimace s-a născut în 1848 în satul aromânesc Mulovişte, situat la poalele muntelui Peristera (2600 m), în Macedonia otomană.


Tatăl său era Taşcu Belimace, un ''gospodar harnic'' (cf. Hristu Cândroveanu) al satului.


C. B.a învăţat carte în localitatea natală cu dascălul grec Pipi, ''un ins pitoresc şi bonom, drăgăstos cu copilul '' (cf. H. C.). Încă din copilărie C. B. era ''melancolic, înclinat spre visare'' (cf. H. C.).


În 1868 urmează la Belgrad o şcoală deschisă de Rusia pentru formarea luptătorilor pentru eliberarea popoarelor balcanice de sub dominaţia otomană. Tot aici efectuează serviciul militar în armata sârbă.


În 1873, la Bucureşti, începe cursurile la Şcoala  de la Sfinţii Apostoli condusă de părintele Averchie, unde se formau învăţători aromâni pentru şcolile româneşti din Balcani deschise încă din timpul domniei lui A.I. Cuza (1859-1866).


Lucrează ca logofăt al domeniilor statului, la Cotroceni. Apoi cu economiile sale deschide un birt pe strada Şelar, frecventat de aromânii din Bucureşti şi de socialişti: ''Din birtul acesta a plecat întîia pornire zisă socialistă - cu Paul Scorţeanu şi cu Spiroiu'' (cf. Constantin Bacalbaşa). Dar favorurile financiare pe care le făcea susţinătorilor acestei ideii s-au dovedit ruinătoare pentru afacerea sa. Pe de altă parte, la localul său veneau cărturarii aromâni Andrei Bagav, C. Cairetti, Ştefan Mihăileanu, poeţii Taşcu Iliescu şi V. Petrescu, Apostol Mărgărit (inspector general al şcolilor din Balcani), I. Caragiani de la ''Convorbiri literare'' etc.


Îl cunoaşte pe ''mesianicul'' Andrei Bagav, ''întrupare a spiritului redeşteptării naţionale a aromânilor'' (cf. H. C.). Acesta îi publică poezia Cucotlu (''versuri erotice scăldate într-o caldă ironie'' - cf. H. C.) în ziarul ''România'', pe care C. B. o citise la restaurantul studenţesc de pe strada Academiei, freventat de conaţionali ai săi aflaţi la studii în Bucureşti. Acelaşi A. B. îi include alte poezii în Cartea de alegere, un abecedar-crestomaţie pentru aromâni.


În acest context, este vizitat  la Bucureşti de mama sa, care-i aduce veşti proaste despre situaţia aromânilor de acasă. Ca urmare scrie faimosul poem Dimândarea părintească. Din timiditate i-l prezintă lui A. B. ca versuri folcorice: ''Dacă-i adevărat că-i din popor, apoi ai dezgropat o comoară; dacă-i făcută de tine, aceasta-ţi face osul neuitat, frate Costache''. În acest sens, criticul literar H. C. (1928 - ) compară poemul cu imnul naţional francez Marseillaise.


În 1893 se întoarce în Macedonia încă otomană pentru a participa la lupta pentru supravieţuire naţională, fiind numit intendent al liceului românesc din oraşul Bitolia. Colaborează la revistele ''Macedonia'', ''Frăţil'ea'', ''Lumina'' (publicaţia liceului din Bitolia), ''Graiu bun'', ''Peninsula Balcanică''.


În 1914 s-a întors în România.


În 1916, după intrarea României în primul război mondial (1914-1918) este luat prizonier de trupele bulgare invadatoare. A fost închis timp de doi ani într-o fortăreaţă în Bulgaria pentru lupta sa pentru ''cauza culturală'' (cf. H. C.) a aromânilor din Balcani. În acest context i-au fost distruse multe manuscrise cu poezii, pe care nu le-a mai putut reface. Se pare că şi-a descris detenţia într-un poem de 2500 de versuri, păstrat în arhiva familiei.


În 1918, la încheierea războiului, s-a întors în Bitolia, ce aparţinea acum Iugoslaviei, dar şcolile româneşti vor fi închise.


A încetat din viaţa în 1934, fiind înmormântat în Cimitirul Românesc al oraşului.


Poeziile Picurarlu, Toamna tu-arniu, Cucotlu şi Auşlu cărvănar au apărut pentru prima dată în Carte de alegere de Andreiulu alu Bagavu, în 1877.

Poeziile Dimândarea părintească, Codrughionlu şi Albile şi muşatile au fost publicate pentru prima dată în revista ''Macedonia'', an I, 1888.

Poezia Picurarlu cătră vruta lui a fost publicată în Primul almanah macedo-român, Constanţa, 1900.

Poezia Călgăriţa, scrisă la 8 noiembrie 1888, a apărut în revista ''Frăţil'ea'', an I, 1901.

Poezia Un cîntic a apărut în revista ''Lumina'', an I, 1906.

Poezia Curnicea a fost inclusă de Pericle Papahagi în antologia Din literatura populară a aromânilor, 1900.

Poezia Hoara, scrisă la 9 decembrie, în Bitolia, a fost inclusă în Calendarul aromânesc pe anul 1911.

Poezia La munte... a fost publicată în Almanahul aromânesc din 1928.

În antologia publicată în 1985 de H. C. şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) au fost incluse aceste 13 poezii şi următoarele 4 patru poezii inedite: Tră ţi caftu eu tăţeare..., Păreare di-arău, Dorlu şi Muluviştea.


Cu excepţia poeziilor Curnicea, Albile şi muşatile şi La munte, celelalte 14 sunt postate pe saitul aromân ''Giony''. Aici Auşlu cărvănar are 5 strofe faţă de 3 în antologie, strofa III fiind diferită.


Subiectele poeziilor sale sunt transhumanţa păstorilor, pustiirea satelor prin emigrări cauzate de agresiuni, gloria străbună din trecut. H. C. consideră că, la bătrîneţe, ''melancolizează sfîşietor, deşi fără spaime existenţiale şi exacerbări, apreciind Auşlu cărvănar ca ''un emoţionant poem al senectuţii''. Discreta sa lirică de dragoste a fost pusă pe note într-o manieră de neuitat de compozitorul şi cântăreţul aromân George Marcu în cazul  poeziei Picurarlu cătră vruta lui.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 19-22, 480.

Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată, editura ziarului ''Universul'', Bucureşti, 1935, p. 323.


Biografie scrisă de părintele Dumitru Constantinescu

Biblioteca Culturii Aromâne

http://www.proiectavdhela.ro/pdf/pr_dumitru_constantinescu_biografie.pdf

 

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required