Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Cosmad Ianachi (? Ohrida, Macedonia otomană - 1831, Bolintin Vale, Ţara Românească)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
12-05-2011

Cosmad Ianachi (? Ohrida, Macedonia otomană - 1831, Bolintin Vale, Ţara Românească)

Rate this item
(0 votes)

Ianachi Cosmad  a fost un aromân din orăşelul Ohrida  din Macedonia otomană, care pe la sfârşitul secolului XVIII sau începutul secolului XIX s-a stabilit în Ţara Românească. Aici i s-a mai zis Enache sau Iani Grecul.

Ohridenii era ''cărvănari'' (cărăuşi) renumiţi, poate de aceea la început a ţinut în antrepriză poşte, adică staţii pentru poştalioane cu cai.Unii istorici literari precizează că aceasta ocupaţie era şi a altor conaţionali împreună cu care venise în Valahia.
Apoi a arendat pământ, ajungând mic proprietar.
Unele biografii spun că era ştiutor de carte, astfel că a putut deţine şi funcţia de subprefect în satul Bolintin din Vale (judeţul Ilfov), situat la 22 km vest de Bucureşti.


În Bolintin s-a căsătorit cu o localnică, Anica Bolintineanu, fiica lui Sică Bolintineanu sau după alte variante a moşneanului Caloian. Au avut trei copii: o fată Ecaterina sau Caterina, un băiat Dimitrie şi un al doilea băiat, care a murit timpuriu în 1831.

Ianache este descris de istoricii literari ca ''înalt'', ''înfăţişare aspră'', ''aspru şi avar'', ''violent'' sau ''cu privire ageră şi iute la mânie''. D. Păcuraru precizează că poetul însuşi într-o evocare a sa îl prezenta ca având ''firea avară şi încruntată''.Exprimându-se într-o formă mai elegantă, I. Roman considera că ''impunea mai curând respect decât iubire'' şi că obişnuita sa asprime nu o abandona nici în familie . În contrast cu firea blândă a soţiei, aceste trăsături paterne au provocat neînţelegeri cu aceasta, care au condus la o despărţire. Ca urmare, Ecaterina şi Dimitrie au rămas în grija mamei lor, al cărei nume îl vor purta. Copil fiind, D.B. îşi mima părinţii, când se arăta irascibil şi violent spunea ''acum sunt tata'', iar când se arăta liniştit şi blând spunea că ''acum sunt mama''.

Ecaterina s-a căsătorit cu Tănase Bolintineanu.

Ianache a murit în 1831, fiind îngropat lângă mezinul său, cauza posibilă a morţii lor şi a mamei în acelaşi an fiind vreo molimă frecventă în epocă. Unii istorici literari au menţionat şi varianta întoarcerii sale în Macedonia.Roman apreciază că prin poezia Elegia poetul însuşi dezminte această variantă: ''Aveam şi-un tată încă, amic şi părinte/Ale cărui gene albe în plîns au fost albit/Dar vai! ei dorm acum întristele morminte/Copilul lîngă tată precum au vieţuit''.


Iorga spunea despre tatăl lui Dimitrie: ''Părinţii lui nu sunt nici vechi moldoveni, nici vechi munteni, nici vechi ardeleni, ci dintr-o familie venită din Balcani, se pare, aşezată de curând în ţară, un fel de moşieri de clasa a treia sau mai curând din clasa arendaşilor''.

Casa părinţilor lui D.B. se afla în centrul satului, lângă biserică, pe terenul rudei Lina Costraş, cu a cărei casă erau vecini. Ambele case au fost demolate după 1900, posibil cu câţiva ani înainte de 1932, pentru a se construi o şcoală primară şi, respectiv, pentru a se săpa o fântână. Pe frontispiciul şcolii a fost trecut numele poetului. Acesta îşi amintea de casa părintească într-o poezie din 1846: ''Casa părintească cade la pământ/Iarba verde creşte pe coperământ/Pasărea de noapte geme fără teamă/Cînele în lanţuri cînd şi cînd mă cheamă/Cînd se va întoarce tînărul stăpîn/nu-l va mai cunoaşte căci va fi bătrîn''

SURSE:
I. Bolintineanu Dimitrie, Opere I Poezii, ediţie îngrijită, tabel cronologic, note şi comentarii de Teodor Vârgolici, studiu introductiv de Paul  Cornea, editura Minerva, colecţia ''Scriitori români', Bucureşti, 1981, p.LXXI (tabel cronologic)
II. Crăciun Boris, Bolintineanu şi copiii, ed. Porţile Orientului, Iaşi, 1998, pp.7-9
III. Institutul de lingvistică, istorie literară şi folclor al Universităţii ''Al. I. Cuza'' Iaşi, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, editura Academiei RSR, Bucureşti, 1979, p. 112,113 - (Stănuţa Creţu, ''Bolintineanu Dimitrie'')
IV. Iorga Nicolae, Istoria literaturii româneşti, editura Literatura, Biblioteca şcolarului,Chişinău, 1998, p.177, http://www.scribd.com/doc/34330806/Nicolae-Iorga-Istoria-Literaturii-Romanesti

V. Păcurariu D., D. Bolintineanu, Tineretului, Bucureşti, 1969, pp. 8-10
VI. Petraşcu N., Dimitrie Bolintineanu, Tipografia Bucovina, Bucureşti, (1932), pp. 11-12
VII. Roman Ion, Dimitrie Bolintineanu, Tineretului, Bucureşti, 1962, foto, pp.11-16

Last modified on Vineri, 23 Septembrie 2011 18:33
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required