Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Bolintineanu I. Dimitrie (1819/1824/1826 Bolintin Vale, Ţara Românească - 20.08.1872 Bucureşti, România)
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
30-07-2011

Bolintineanu I. Dimitrie (1819/1824/1826 Bolintin Vale, Ţara Românească - 20.08.1872 Bucureşti, România)

Rate this item
(1 vote)

Dimitrie I. Bolintineanu

Dimitrie I. Bolintineanu a fost fiul lui Ianachi Cosmad  (vezi biografie).


El s-a născut în satul Bolintin din Vale, în judeţul Ilfov, situat la 22 km vest de Bucureşti.


A purtat numele mamei sale, Anica Bolintineanu, născută şi ea în Bolintin, în grija căreia a rămas după despărţirea ei de soţ.

Data naşterii lui D.B. a fost o problemă controversată în istoriografia literaturii româneşti. Poetul însuşi este inconsecvent. Într-o scrisoare către G. Sion din 6 iunie 1856 spune că ''Sînt de 31 de ani, trei luni şi jumătate...'', dar scrisoarea are un ton glumeţ, prezentându-se ca un candidat la însurătoare, eveniment care nu  a avut loc în cursul vieţii sale. această dată este acceptată şi de criticul Paul Cornea. Într-o notiţă biografică din 21 octombrie 1859 apărută în ziarul ''Dîmboviţa'' al cărei redactor era, se menţionează că era ''de ani 35''. În cadrul prefeţei la antologia Brises d'Orient, George Marianu, prieten al poetului, arată ca dată de naştere 1824, dar G.M. face alte erori în nota sa biografică. Tot în secolul XIX, George Popescu dă anul 1826. Primul cercetător care a stabilit anul 1819 ca an de naştere a fost Anghel Demetriescu, care în 1886 se ghida după primele versuri din poezia La ziua aniversală, scrisă în 1845: ''Douăzeci şi şase astăzi au bătut/Ani ai vieţii mele ce'n dar au trecut...'' I.Roman înclina în 1962 spre 1824 ca dată de naştere. B.Crăciun aprecia în 1998 că majoritatea istoricilor literari acceptă anul 1819 ca an al naşterii poetului, printre aceştia numărându-se şi D. Păcurariu.

 


Neînţelegerile dintre părinţi au marcat personalitatea viitorului poet, a cărui tristeţe, însingurare şi îngândurare din copilărie i-au adus porecla ''Pustnicul''.
Sentimentul de orfan cauzat de moartea timpurie a mamei, a unui ‘’frate tînăr’’ ,,şi-un încă tată’’ în 1831 a fost  exprimat în poezia Elegie. Dar în 1829 el se afla deja în Bucureşti la nişte rude bogate, care se vor ocupa de educaţia lui.


Iorga compara această educaţie cu a altor contemporani din Ţara Românească, legând-o de originea tatălui său: ''Fiul de macedonean transplantat n-a avut preceptori de casă; clasicii francezi el nu i-a cunoscut de cu vreme. N-a mers nic la vreo şcoală de felul pensionului lui Vaillant.Clasicismul îi lipseşte cu desăvîrşire.N-a ştiut latineşte, nici greceşte. Franţuzeşte învaţă mai tîrziu pentru că Bolintineanu nu se  formează nici măcar în contact direct, de la început, cu literatura franceză de atunci, care-i vine oarecum adusă de vînt''. În opinia marelui istoric, în consecinţă, din punct de vedere social Bolintineanu era ''un om fără o clasă definitivă; nici ţăran, nici negustor, nici funcţionar, nici boer''.


Din 1837 a urmat colegiul Sf. Sava din Bucureşti şi va ocupa posturi de funcţionar la ministerul de externe..


Debutează în 1842 cu poezia O fată tânără pe patul morţii în publicaţia ''Curier de ambe sexe'', iar în 1844 publică în revista ''Propăşirea''. În acelaşi an devine membru al Societăţii literare şi al societăţii secrete revoluţionare Frăţia.

Audiază cursurile ţinute de Jules Michelet şi Edgar Quinet la College de France din Paris în 1846-1847.În 1847 apare la tipografia lui C.A. Rosetti volumul Colecţie din poesiile domnului Bolintineanu.

Participă la revoluţia din 1848, după înfrângerea acesteia pleacă în exil la Paris, iar la sfârşitul anului 1851 la Constantinopol, capitala Turciei otomană. De aici va face lungi călătorii prin provinciile imperiului.

Una din aceste călătorii a început la 11 iunie 1854 şi a avut ca destinaţie Macedonia, provincia natală a tatălui său.


Ciclul de poezii Macedonele, scris în 1854 după această călătorie, a fost inclus în volumul Poezii…atît cunoscute cît şi inedite, publicat în 1865 la Tipografia Lucrătorilor asociaţi din Bucureşti. Din cele 53 de poezii ale ciclului, cele mai remarcate de critca literară au fost Românele din Cavaia şi San-Marina. (vezi recenzia)
Scrierea sa în proză referitoare la această călătorie, întitulată Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Athos sau Santa Agora, a fost publicată în 1863, la Tipografia jurnalului ‘’Naţionalul’’ din Bucureşti.În acest volum el îşi afirmă şi originea aromână: ''Dacă Valahia fuse patria maicii mele,Macedonia fuse aceea a părintelui meu,limba lui fuse aceea a acestor români; sîngele lui, sîngele lor; speranţele şi suferinţele lui, speranţele şi suferinţele acestui milion de români.''

În opinia lingvistului aromân Theodor Capidan (1879,Prilep/Macedonia otomană-1953, Bucureşti/România) Bolintineanu a vizitat doar parţial Macedonia, dar părerea sa a fost contrazisă ulterior de Teodor Vârgolici (n.1930).


În1856 îi apare la Paris lucrarea L’Autriche, la Turquie et les moldo-valaques, par M. B.


În 1858 revine în Bucureşti, capitala Ţării  Româneşti şi se implică în lupta politică pentru unirea cu Moldova. După unire, ocupă funcţii politice, perioadă în care colaborează la diverse publicaţii şi publică cărţi.În 1858 îi apar volumele de poezii Legende şi basme naţionale în versuri şi Melodii române.În 1860 îi apare la București lucrarea Vizita domnitotului Principatelor Unite la Constantinopole.


Între 12 octombrie 1863 şi 19 iulie 1864 este ministru al cultelor şi al instrucţiunii în guvernul condus de Mihail Kogălniceanu. După ce îşi demisia din această funcţie, domnitorul A.I. Cuza îl numeşte membru al Consiliului de Stat.


În 1863 fondează un comitet macedo-român, împreună cu C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Christian Tell, D. Cosacovici etc.Cât a fost ministru al cultelor şi al învăţământului, B. a intervenit pe lângă colegi pentru alocarea unor fonduri importante destinate acţiunii culturale în Peninsula Balcanică. A dăruit cărţi celor veniţi de acolo să-i solicite sprijinul,le-a obţinut ajutoare băneşti şi  i-a recomandat bunăvoinţei domnitorului A. I. Cuza. Cu ajutorul său, Dimitrie Athanasescu a întemeiat la Târnovo, în Macedonia, cea dintâi şcoală românească în Balcani. Un rol important l-a jucat B. în întemeierea Institutului macedo-român de la Mânăstirea Sf. Apostoli din Bucureşti.L-a trimis pe archimandritul Averchie în munţii Pindului (azi în Grecia) să recruteze 10 băieţi cu vârsta între 12 şi 14 ani, pe care acesta i-a adus cu o caravană la Bucureşti. După terminarea cursurilor la Institutul condus de I. C. Massim, tinerii au fost trimişi ca profesori în localităţile lor de baştină.

Începînd din 1866, după retragerea din viaţa politică, şi până în 1869 colaborează la publicaţia ‘’Trompeta Carpaţilor’’, unde va semna cu numele tatălui, Cosmad. De asemenea, între 1868 şi 1869 colaborează la ‘’Albina Pindului’’ (Pindul este un munte în nordul greciei, în zona căruia există aşezări compacte aromâneşti). În 1866 apare la Paris o antologie din poeziile sale cu titlul Brises d'Orient. În ţară îi apar volumele Poezii din tinereţe nepublicate încă, în 1869, şi Plângerile României, în 1870.
În 1869 îi apare la București ediția a II a biografiei Viața lui Cuza Vodă, care va fi reeditată tot în capitală în 1904.


În 1871 e bolnav şi lipsit de resurse, fiind internat la Spitalul Sf. Pantelimon.


A încetat din viaţă la 20 august  1872, la Bucureşti, fiind înmormântat la Bolintin din Vale.

 


 

SURSE

I. Bolintineanu Dimitrie, Poezii, Antologie, postfaţă şi bibliografie Gabriela Omăt, editura Minerva, Bucureşti, 1997, 304 p. – Macedonele: pp.137-160

II. Bolintineanu Dimitrie, Opere, I Poezii, ediţie îngrijită, tabel cronologic,note şi comentarii de Teodor Vîrgolici, studiu introductiv de Paul Cornea, editura Minerva, colecţia Scriitori români, Bucureşti, 1981, 1014 p. - (tabel cronologic pp.LXXI-LXXXI; note p.910)
III. Bolintineanu Dimitrie, Brises d'Orient, prefaţă Philarete Chasles, Paris, 1866
IV.Capidan Theodor,, Scrierile lui Dimitrie Bolintineanu despre Macedonia, în ‘’Omagiu lui Ion Bianu din partea colegilor şi foştilor lui elevi’’, Bucureşti, 1927, pp. 79-90
V. Cornea Paul, Documente şi manuscrise literare, I,  ed. Academiei RSR, 1967, p. 137
VI. Crăciun Boris, Bolintineanu şi copiii, ed. Porţile Orientului, Iaşi, 1998, pp. 7-9
VII. Demetriescu Anghel, Dimitrie Bolintineanu, ''Analele literare'', 1886
VIII.Densusianu Aron, Istoria limbii şi literaturii române, Bucureşti, 1885

IX. Institutul de lingvistică, istorie literară şi folclor al Universităţii ''Al. I. Cuza'' Iaşi editura Litera, Biblioteca şcolarului, Chişinău, 1998, pp.176-177, http://www.scribd.com/doc/34330806/Nicolae-Iorga-Istoria-Literaturii-Romanesti

X. Iorga Nicolae editura Litera, Biblioteca şcolarului, Chişinău, 1998, pp.176-177, http://www.scribd.com/doc/34330806/Nicolae-Iorga-Istoria-Literaturii-Romanesti

XI. Lazaricu I., Istoria literaturii române, Bucureşti, 1885
XII. Păcurariu D., D. Bolintineanu, Tineretului, Bucureşti, 1969, pp. 8-10
XIIII. Petraşcu N., Dimitrie Bolintineanu, Tipografia Bucovina, Bucureşti, (1932), pp. 10-11
IV. Pop V.G., Conspect asupra literaturii române şi literaţilor ei, Bucureşti, 1877
XV. Popescu George, Viaţa şi operele lui Bolintineanu, Bucureşti, 1884
XVI. Roman Ion, Dimitrie Bolintineanu, Tineretului, Bucureşti, 1962, p. 191
XVII.Vaporeau G., Dictionnaire des contemporaines
XVIII. Vârgolici Teodor, Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, editura Minerva, Bucureşti, 1972, p.188

XIX. Vitcu Dumitru, Diplomații Unirii, Editura Academiei RSR, București, 1979, pp.29, 38, 52, 60, 77, 85, 86, 90, 96, 103, 109, 127, 188, 221, 222.

XX, Art Zone, http://art-zone.ro/poezii/dimitrie_bolintineanu.html




 

:

 

Last modified on Marţi, 29 Mai 2012 16:18
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required