Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Cutova N. Ioan (13.07.1919 Veria, Grecia - 19.05.1992 Bistriţa-Năsăud, România)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
31-08-2011

Cutova N. Ioan (13.07.1919 Veria, Grecia - 19.05.1992 Bistriţa-Năsăud, România)

Rate this item
(0 votes)

Ioan Cutova s-a născut la 13 iulie 1919 la Veria, în Macedonia grecească.


Era fiul Haidei şi Nicolae Cutova.


Şcoala primară o face în localitatea natală, iar gimnaziul tot în Grecia, la Grebena, ambele instituţii de învăţământ în limba română.


În România se mută în 1935.

Studiile liceale le urmează la Tîrgu Mureş. Absolvă Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1944 (cf. Hristu Cândroveanu) sau în 1946 (cf. saitul ''Poezia Armânească'').


Lucrează ca profesor la liceele din Bistriţa şi Năsăud, unde se şi pensionează.

În 1938 primeşte premiul ''Octavian Goga'' pentru poezie.


Debutează editorial în 1945 la editura Forum din Bucureşti cu volumul de poezii Cerc vicios. H. C. consideră că criticul Alexandru Piru i-a expediat debutul literar ''într-un mod destul de precar, superficial'', ''cu judecăţi sumare şi nedrepte, mai degarbă persiflînd decît cumpănind lucrurile''. Pe de altă parte, criticul Perpessicius scria despre acest volum: "Peisagiului exterior, de culoare industrală şi proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuşi, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspiraţii nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii şi ale nefiinţei".


Tot în 1945 alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol şi Margareta Dorian, primeşte premiul pentru poezie al Editurii Forum.

În anul următor primeşte premiul ''Ion Pillat'' pentru poezie, din partea unui juriu prezidat de Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat.


În 1972 publică în ''Arhiva Someşeană'' traducerea din greacă în română a poemului de 1200 de versuri al lui Stavrinos: Vitejiile prea piosului şi prea viteazului Mihai-voievod.


În 1980 îi apărea la editura Litera din Bucureşti o culegere de poezii eminesciene traduse în aromână, iar în anul următor este co-traducător din creaţia eminesciană într-un volum realizat la editura Minerva din Bucureşti împreună cu poeţii aromâni Kira Iorgoveanu, George Perdichi şi Costa Guli: Mihai Eminescu. Poezii/Puizii (român-aromân)


În 1985 urma să-i apară la editura Eminescu o selecţie de poezii aromâne, cu o prefaţă de Aurel Rău. Din această selecţie au fost incluse în antologia lirică aromână publicată în acelaşi an de H. C. şi K. I. următoarele 12 poezii, transpuse în româneşte de H. C.: Opt microelegii tră Una Ver, Pastel di-acasă, Boaţe di seară, Biţire, Intermezzo, Pastel di noapte, Limane, Vreare, Apărnisire, Părăvulie biţită, Hoară armânească şi Triveauă.


Tot în 1985 îi apare la Bucureşti Fînarea al Diogen (Lampa lui Diogene), cu o prefaţă de H. C.


A scris şi proză în aromână, care i-a fost publicată în revista ''Deşteptarea''.


A încetat din viaţă la 19 mai 1992 la Bistriţa-Năsăud.


Post mortem i-a apărut volumul Curuna Toamnâljei la editura Cartea Aromână din SUA (1988) şi sub forma Curuna Toamnâl'ei la editura Dimândarea Părintească din Bucureşti (2000).

Pe saitul ''Poezia Armănească'' sunt postate poeziile Chimati (II) şi Carti.

Pe saitul aromân ''Giony'' sunt postate poeziile Carti, Chimati (II) şi Chiro ascîlnat.


H. C. îi reproşa ''abuzul de grecisme'' care ''duce la o nedorită, inutilă şi iritantă împestriţare a cestui frumos grai românesc sud-dunărean, rău pe care Ioan Cutova pare adesea a nu se strădui să-l ocolească, din păcate''. Iată cum caracteriza creaţia sa lirică H. C.: ''Interesat mai puţin de forma exterioară a expresiei, obsedat însă de nevoia comunicării şi, în acelaşi timp, de conştiinţa realizării ei doar parţiale, trunchiate, Cutova va căuta aşadar expresia - nu o dată bogat-metaforică, numai în măsura în care aceasta serveşte comunicării obsesionale a stării lirice de care e copleşit.''

În particular, ''excelentul său poem'' Opt microelegii tră Una Ver este considerat de H. C. de ''o ambiguitate perfectă'', ''fiiind în aceeaşi măsură un cîntec de dragoste, ca şi un poem al iubirii de etnie, - în genere, ori doar pentru mica lui patrie (cum ar fi zis D'Annunzio), Veria natală''.

Acelaşi critic literar H. C. aprecia că în poezia Părăvulie biţită '''totul, în definitiv, poate fi privit ca o cu sfîrşit, dinainte ştiut (bănuit), orice manifestare existenţială individuală sau colectivă nefiind altceva decît aspiraţie neconsumată sau vulnerat consumată''.

În ceea ce priveşte culoarea şi concreteţea universului aromân din creaţia lirică a lui I. C., H. C. observa că poetul ''scaldă acest univers în aleatorie reflecţie existenţială, ceea ce dă discursului său liric o tentă de tărîm sufletesc obsedant, în perpetuă suferinţă şi neaşezare'', aşa cum arată în poezia Hoară armânească.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 427-429.

***,, ''Agonia'', http://agonia.ro/index.php/author/0035841/index.html

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/ioan-cutova.html

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Ioan_Cutova


Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required