Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Araia A. Zicu (01.07.1877 Samarina, Macedonia/Turcia - 1945 / 1948 / 1949)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
17-08-2011

Araia A. Zicu (01.07.1877 Samarina, Macedonia/Turcia - 1945 / 1948 / 1949)

Rate this item
(0 votes)

Zicu A. Araia s-a născut la 1 iulie 1877 (H. C.) sau 1 augiust 1877 (saitul ''Crispedia''), în comuna aromânească Samarina din munţii Pindului, cea mai înaltă aşezare din Balcani.


Urmează şcoala primară din comuna natală, gimnaziul din Ianiuna pînă în 1894 şi liceul din Bitolia, tioate insituţii de învăţământ finanţate de statul român în Macedonia otomană. În 1897 vine în România, unde în 1898 începe Facultatea de Litere din Bucureşti, pe care o abandonează din cauza problemelor financiare. Devine bursier la Şcoala Superioară de Agricultură din capitala României, dar nu o termină.


Revine în Macedonia în 1900, în funcţia de inspector (H. C. ) sau institutor (saitul ''Crispedia'') în Aminciu (Meţovo) şi apoi la Pretori. Ulterior va funcţiona ca institutor-director în Samarina şi institutor la Vlahulani. Din 1924 are o catedră la liceul din Grebena În această parte a vieţii a cutreierat numneroasele aşezări aromâneşti din Pind.


Se stinge din viaţă în Macedonia în 1948 (H. C.) sau 1949 (saitul ''Căntitsi shi poezii armâneshti'') sau în 1945 (saitul ''Crispedia'').


Este singurul scriitor aromân care s-a întors în Macedonia.


Saitul ''Aromanii'' îl include în categora poeţilor clasici aromâni.


A colaborat la revistele aromâneşti din România şi din Balcani: „Lumina" (liceul din Grebena), „Calendarul aromânesc", „Lilicea Pindului", „Flambura", „Peninsula Balcanică", „Almanahul aromânesc «Frăţia»", „Revista aromânească", o altă „Lumină" (1936-1937), precum şi în „Dimândarea", „organ de luptă românească".


Poeziile sale au apărut pentru prima dată după cum urmează: Fudzi haraua di la noi (dedicată lui Tache Papahagi), Calea şi Toamna-n Pind în Antologia aromânească a lui Tache Papahagi (1922); Armânescul sîndză strigă şi Mailu şi Pindul în Almanaul aromânesc. Frăţil'ea (1928); Dor şi jale şi Nă cunache al Hagigogă în ''Peninsula Balcanică'' (1926 şi 1924); Vanghiliţa şi Samarina în ''Lumina'' (1907). Toate aceste poezii au fost publicate şi în 1985, în antologia lui Hrsitu Cândroevanu şi Kira Iorgoveanu, având ataşate transpuneri româneşti ale celor doi editori şi o biografie redactată de H. C.


T. P. îl va publica şi în 1932, în volumul Poeţii Z. A. Araia şi Tache Caciona. Este inclus şi Antologie lirică ariomână, publicată în 1975. În 1993 editura Cartea Aromână din SUA îi publică volumul Fudzi haraua di la noi.


Poeziile Calea şi Toamna-n pind (fişier audio) au fost postate pe saitul 'Căntitsi shi poezii armâneshti'', iar cea de-a doua şi pe saitul ''Giony''.


Tematica păstorească, observată la faţa locului, este reprezentată de poeziile: Toamna-n Pind (caracterizat de H. C. ca ''un pastel viu, trăit parcă şi de cititor, în timp ce-l parcurge''), Calea (caracterizată de H. C. ca ''o spendidă Transhumanţă de fapt poate chiar scrisă sub influenţa lui D. Bolintineanu, desigur, cu mult mai mult simţ al realului decît acesta'') şi Nă cunache-al Hagigogă.

Acelaşi H. C. apreciază că în aceste poezii, precum şi în Fudzi haraua di la noi şi Mailu şi Pindul , Z.A.A. ''este de o specificitate de-a dreptul desăvîrşită, pe care doar Nuşi Tulliu a mai realizat-o, cu o voce lirică mai plină şi mai profundă, e adevărat''. În unele versuri ale sale, Z. A. A. ''pare a scrie cu penelul pe pînză, pictînd peisaje aromâneşti recognoscibile''. dovedind ''migală artistică, la îndemîna numai a celui ce, dinclo de talent, este şi un perfect cunoscător al lumii explorate de el''.


T. P. susţinea că poetul ''rămîne şi mai aproape de inspiraţia modestă şi neafectată a poporului''. Această afrimaţie, destinată în a reduce proproţiile poetului faţă de N. T. şi George Murnu, este considerată ''nedreaptă'' de H. C. Acesta chiar remarcă faptul că inspiraţia poporului a produs creaţii valoroase: ''caracterul folcoric al unei literaturi - şi este şi cazul celei aromâneşti - nu înseamnă servitute, nici mimetism, ci implinire şi vitaliitate.'' Este dat ca exemplu din literatura română celebrul Luceafărul lui Eminescu.


Saitul ''Crispedia'' îl caracterizează astfel: ''În dispoziţie elegiacă, melancolia găsindu-şi un spaţiu de rezonanţă în decorul autumnal, samarineanul cântă de , atent la ritmuri şi chiar la muzicalitatea rostirii. Îşi împărtăşeşte mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influenţa lui G. Coşbuc (...) Creionând, cu stângăcii şi asperităţi, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viaţa păstorească, punând, răzleţ, câte un accent satiric, Araia nu uită nici o clipă că . Biruindu-şi de­primarea, el îşi aspreşte glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulaţia combativă nu i se prea potriveşte. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal.''


H. C. consideră că poetul traduce ''admirabil'' din poezia lui G. Coşbuc, realizînd ''echivalenţe artistice uimitoare'' după Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger şi El Zorab.

De asemenea, probează prin traduceri ''exxpresivitatea nelimitată a graiului în care scria'', cum ar fi Enoh Arden de Alfred lord Tennyson, cîntăreţ aristocrat al epocii victoriene a Marii Britanii.


Numele poetului  a fost dat unei colecţii a editurii Unia ti cultură-a armânjlor dit machidunii din capitala Republicii Macedonia, Skopje.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 176-177

Hristu Cândroveanu (editor), Antologie lirică aromână, UVPA, Bucureşti, 1975.

***, *Aromanii'', http://www.aromanii.ro/arte/literatura.html

Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922, pp. 155-158.

''Peninsula Balcanică'', II/1924, pp 110-111.

''Peninsula Balcanică'', IV/1926, p. 53.

''Luminiţa'', V/1907, pp. 184, 224.

Almanahul Aromânesc. Frăţil'ea, 1928, pp. 110-111, 113-115.

Alfred Tennyson, Enoh Arden, traducere Z.A.A., Monastir (Bitolia), 1911

Zicu A. Araia, Fudzi haraua di la noi, editura Cartea Aromână, SUA, 1993.

Florin Fafier,l, ''Convorbiri literare'', decembrie 2003, http://convorbiri-literare.dntis.ro/FAIFERdec3.html

http://toread.bjbraila.ro/opac/bibliographic_view/121202;jsessionid=3BADBF6BC40E480C82E8C249059B4761


Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required