Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Bibliografie » G-I » Displaying items by tag: poezie
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În 1985 scriitorii aromâni  Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au sleectat 21 de poezii ale lui H. C., cu transpuneri în română ale autorului: Evluvisire (Binecuvîntarea), Diaspora (Diaspora).

 

Evluvisire (Binecuvîntare)

Ş-astîndzâ,
Ş-mîne –
Ca aièri,
Ca totna
Creftu ş-nifânâtit va s-intru
Ş-sirin
ca Luna
Tu
fârâ di sinur grâdińile di meri!

(Şi astăzii

Şi mîine,

Ca ieri,

Ca-ntotdeauna

Proaspăt şi lacom voi intra

Şi senin ca Luna

În grădinile nesfîrşite de meri!)

 


Aroşlu şi albul a poamelor lor –
Deadun
va mi-acľeamâ,
Ş-diznou
escu adunător!

(Roşul şi albul fructelor lor,

Au să mă-mbie, îngemănîndu-se iar,

Şi iar am să fiu culegător!)


Mearele,
Cu lâcrińi di-aroauâ
pri eale –
Va le-arap andrept di pi dedz,
Ş-apoia
Va-ńi le analţ eu - steale,
Pri terlu dit mine!

(Merele,

Cu lacrimi de rouă pe ele -

Am să le iau de-a drept de pe crengi

Şi-apoi

Am să le-nalţ - stele

Pe cerul din mine!)


Ş-va-ńi mi
hrânescu
Cu seate,
S-mi fănătescu di poamele tute –
Pe-arada,
Creftele, coapte - 
Pîn’ amănat, tru marea
mea noapte....

(Şi-am să mă înfrupt

Setos,

Din fiece fruct

Cu fapta, cu gîndul -

Să le vină tuturora rîndul,

Fragede, coapte -

Pînă tîrziu, în marea mea noapte...)


Vluvie –
A voauâ,
Cari li siminară-ţ trâ no,i
Ş-li feaţit s-acrească
Tru-alutlu aestu di-aoa -
Tri haraua a noastrâ lumeascâ!

(Fiţi binecuvîntaţii

Voi,

Care le-aţi sădit pentru noi,

Şi le-aţi făcut să rodească

În lutul acesta bun -

Pentru bucuria noastră lumească!)

 

 

Diaspora (Diasporaa)

 

Diaspora şcretâ armânâ –
Tut loclu,
'nâ lume acaţ,
Ma etile
va şi-u aspunâ
Câtie li vedz, ş-mă li tradz!

(Diasporă neagră, armână -

O lume întreagă o bîntui,

Ci-n veac pomeni-se-va cîte

Amaruri te-au tot cotropit!)


Cu suflitlu ranâ-aranâ,
Sorľi a tâi
nu luţesc…
Tirańea a
ta transilvanâ,
Maşi transilvańi o-aduchesc!
(subl. aut.- n.n.)

(Cu sufletul rană deschisă,

Soarele tău se tot stinge...

Obida ta grea, transilvană,

Transilvăneni doar,ţi-o ştiu)


Ţă gresc
di tru isturìe - 
Boţ
di pîpîńi, stri Sârună:
Fara-nă
vrutânu-anghie?
Nu-a s-n-adunăm dipriună?

(Te strigă prin cele istorii,

Străbuna ta Therma- Sărună:

Nu-nvie etnia-ne dragă?

Din nou laolaltă să fim?)


Pindlu, Tomor, Peristere - 
Toarle a noastre
gresc,
Ş-n-angreacâ
pri suflite ere!
Ma-armâńiľi-arâiesc, arâiesc…

(Pindul, Tomor, Peristere -

Urme străbune vuiesc...

Ne-apasă pe suflete ere!

Ai noştri roiesc, şi roiesc...)

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira iOrgoveanu (editorii), Un veac de poezie aromână, Cratea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus zece poezii ale lui Atanasie Nasta (1912-1996), transpuse în română de H. C.: Tu apirită, Întribare picurărească, Lăi nior, Nil'ioarle dorm, Privideare, Toamna, tu curie, Geoghrafie, Cărbunarl'i, Acl'imare, Patria.

 


Tu apirită (În zori)


Pădurle ninga suntu-mpline
Di avra aniurizmată
A nopţăl'ei di neadză veară!
Vulturl'i,
Alghinle,
Frîndza -
Aşteaptă cu niarăvdare,
S-da cap priste dzeane
Muşatele radze di soare…

(Pădurile respiră încă

Înmiresmata boare albă -

A nopţilor din miez de vară!

Vulturii,

Albinele,

Frunzişul -

Aşteaptă, parcă adulmecînd,

Să irupă de peste măguri

Cununa razelor de soare...)


Dit cuibare di cheţrăr, vulturl'i
Ş-ascutură somnul dit peane!
Aroua s-tucheaşte pi frîndză,
Acaţă si s-avdă
'Nă jujureală di-alghine,
Nil'ioarle s-dişteaptă tu mandră, -
Ş-la soare, pi-aradha, si-ncl'ină!

 

(Din cuiburi de steiuri, vulturii

Îşi scutură somnul din aripi!

Frunzişul e ud de lacrimi de rouă -

Concertează în zumzet albine,

Se trezesc în tîrlă mioarele

Şi - soarelui pe rînd se închină!)

 

Întribare picurărească (Întrebarea păstorului)

Nă l'iartă - Doamne, aestă-ntribare
Ţi nă cărti 'nă noapte-ntreagă 'n-vis:
Cînd aruiesc cupiile di nil'ioare -
I ma muşeat la tine-n paradis?

(Ne iartă Doamne că te întrebăm,

Dar noaptea toată ne-am tot spus, în vis:

Cînd turmele pe plai ni le purtăm -

E mai frumos la tine-n Paradis?!)

'Nă avră cu-aniurizme ca di-nveaste,
Ca 'nă harauă dulţe nă pitrunde -
Ş-birbil'i cîntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un ţer ma limpid ca ună hărvie,
Surin cu isvure ş-cupii di oi,
Cu munţ analţ, ca tru Machidunie -
Ahtare paradis nu e tră noi!

(O boare cu parfurmuri de mireasă,

Precum o bucurie ne inundă, -

Privighetorile, o - Doamne, cum mai cîntă!

Ci, raiul tău i-o vorbă nenţeleasă...

Meleag senin, cu şipote, cu oi,

Ca-n Macedonia de-atîtea ori -

Rămîie-ţi ţie, nu e pentru noi!)

 

 

Lăi nior (Norule)

- Lăi nior, di piste munţ,
Cari di tine i ma-n sus -
Cu furtunile cînd te-alumţ,
Ruzvuite dit apus?

(- Norule de peste munţi,

Cine urcă şi mai sus

Decît tine, cînd te lupţi

Cu furtuna dinspre-apus?)

- Dorlu-a omului, din sin,
Zboairă ş-ma-nclo di ţer -
Cama troară di-un şain,
Cu areapte di her!

(Dorul omului, dintr-însul -

Trece dincolo de cer,

Precum şoimul, neînvinsul,

Cu aripile de fier!)

Vrearea, naparte di lună -
Zboairă tut cama naltă,
Maş cu vruta-l'i să se-adună, -
Di pi 'nă steauă pi altă,
Treaţe ş-di soare, diparte,
Ma înclo ş-di laia moarte...

(Dorul - dincolo de lună

Urcă, sus, mereu aşa,

Cu al mîndrei de se-adună -

Ba pe-o stea, pe altă stea,

Trece chiar de sfîntul soare

Şi nu moare, nu mai moare!)

 

 

Nil'ioarle dorm (Mioritică)

Nil'ioarle dorm - ma sihie di noi.

Somn imir, di prăvdză...

'Nghiseadză soare

Ş-niurizmă di iarbă tăl'iată-n livădz -

Adusă di vimt niadză-veara.

(Mioarele dorm - mai tihnit decît oamenii.

Somn blînd, de necuvîntătoare...

Visează soare,

Parfum de iarbă cosită pe plai,

Purtat de boarea miezului de vară.)

 

Ună cupie di suflite bune;

Fără pişmanea di fapte arale -

Nil'ioarle dorm rihate, ca cilimeanil'i,

Vigl'eate di steale.

(O turmă de suflete blînde;

Departe de rău şi de bine -

Mioarele dorm precum pruncii,

Sub bolţile largi şi senine.)

 

Maş picurarlu-avdil'eat, şi-aţel sărcăcean -

Di noapte fac dzuă,

Ca s-doarmă nu pot -

Uhteadză, uhteadză,

Că ninga domnul lor fîrşerot -

Ună nil'ioară ş-un cîne dailean

Vigl'eadză, vigl'eadză!

(Doar un cioban din Avdela - şi un sărcăcean

Nu au somn,

Fac din ziuă noapte,

Şi oftează,oftează -

Că lîngă stăpînul lor fîrşerot,

O mioară

Ş-un cîine - credincios îl veghează!)

 

 

Privideare (Tablou montan)

Eara aproapea di Sînchetru. Neaua

Înlăcrima tu munţ pi-aoa-pi-aclo,

Eara sihie şi si-avdza pădurea

Cum plîndze di harauă ş-di caimo.

(Era - aproape de Sînpetru. Neaua

Înlăcrima costişele uşor,

Şi molcom, trainic s-auzea pădurea

Plîngînd de bucurie şi de dor.)

 

Pirghios, pit pădzle di virdeaţă, nel'i

'Nchisiră bair-bair priste dzeni -

Îmbari ş-ma alghi di neaua, pi cărări

Di til'iu aniurizmate ş-di bărdeni...

(Devale, mieii-n pajişti de verdeaţă

Porneau, în şiruri parcă de mărgele -

Ca o zăpadă aburcînd pe măguri,

De tei înmiresmaţi şi gălbenele...)

 

Dip ca băbuchi pi dezdle di cupaci -

Afliturseau corniţle-a lor pi frunţ

Di nel'i muşeaţ ca harea, ca lunina

Aruzvuită priste dzeni dit munţ!

(Cum - muguri înflorind pe ram,

Le-mboboceau corniţele pe frunţi,

Întruchipare de lumină dalbă

Pe plaiurile, văile din munţi!)

 

A cîntic - ţerlu tut ma si-apruchea,

Cădea lilicea di lunină frîntă;

Vîrn picurar nu-l'i angîna tra s-imnă.

Orfeu - mutrinda-l'i, agărşea tra s-cîntă!

(Iar bolta-naltă cobora în cînt,

Spre florile de-atîta zare frînte;

Şi nu-i purta pe miei nici un păstor...

Orfeu, privindu-i, a-ncetat să cînte!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 441-456.

 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 12 poezii ale lui Ioan Cutova (1919-1992), transpuse în română de H. C.: Intermezzo, Biţire, Părăvulie biţită, Triveauă.

 

 

Intermezzo (Intermezzo)

 

Ah, Dumnidzale! Fă ca s-mi ştiu

Ună arîdzîtină, un cîrciliu!

Theamă sum soare mi treaţe -

Ca ună aradhă, ca ună boaţe,

Theamă s-mi-ansuni pri sum lună -

Ca ună cămbană, ca ună furtună!

(Doamne! Fă să mă ştiu -

Şi culme de munte, şi vrejul viu!

O clipă mă trece sub soare,

Ca o rază, o voce ce doare -

Şi să sun fă-mă, Doamne, sub lună,

Cum clopotul greu, ori o furtună!)

 


Biţire (Sfîrşit)

 

S-discl'ide pe-aghalea un ocl'iu

Stă lume. Chirolu-angîceat

Si-apleacă năheamă pri

Umirlu a meu vecl'iu -

Ca ună amurdzită di thimisiri

Ţe mi bat

Şi strunghilimea di ţercl'iu

A banăl'ei s-minuteadză nafoară

Ş-năuntru. Altă biţire

Cîte ună, cîte ună

Vin, tra s-u doară...

(Încet, se deschide un ochi

Peste lume. Timpul mustrat

S-apleacă puţin

Pe umărul meu cel bătrîn -

Ca un amurg de-amintiri

Ce mă cutreieră,

Şi rotunjimea cercului vieţii

Tot scade şi scade. Tot alte

Sfîrşituri vin

Pe rînd, cîte unul

S-o doară...)

 

Părăvulie biţită (Poveste încheiată)

Aroauă vilcindalui di nibănare!

Padea analtă di

Xirulivad şi

Tine - avigl'itorlu di zboare,

Zarathustra, Zoroastres,

Îni scrii cu alfa, cu

Omega

Părăvulia a lailu-ni,

Biţitlu a meu paradhis

Angîrlimat ca un castru

Pri dzeana a

Unlui ocl'iu încl'is.

(Rouă strălucind de dor de viaţă!

Şesul înalt din

Xirulivad şi

Tu - păzitorul de vorbe

Zarathustra, Zoroastres

Îmi scrii cu alfa,

Cu omega

Povestea bietului meu

Paradis terminat,

Căţărat ca un astru

Pe geana unui

Ochi care a fost.)

 

Triveauă (Răscruce)

Ninga nă drăşcl'eauă

Pri iarbă, pri-arouă,

Ninga nă pătună

Sum steale, sum lună.

(Încă un pas

Pe iarbă, pe rouă,

Mai o lăbuţă

Sub luna nouă)

Întindu 'nă mînă,

Ni-i bana ma psînă,

Aghunisescu ciciorlu,

Mi-aleapidă torlu.

(Întind o mînă,

Îs mai puţină,

Mă grăbesc oleacă,

Urmele-au să treacă...)

Cătră iu s-mi-alin

Tră un hir di sirin?

Cătră iu s-mi-alas

Tră un hir di-arăpas?

(Unde să m-aţin

După cer senin?

Unde să pornesc,

Să mă odihnesc?)

 


SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 430-437.


Poezia Voshopole de N. Boga

Sâmbătă, 03 Septembrie 2011 09:50


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu puiblicau Un veac de poezie aromână, în care au inclus şi capodopera lui Nida Boga, Voshopole. Această epopee în sonete având ca subiect istoria oraşului aromânesc Moscopole din Albania otomană a secolului XVIII a fost transpusă în română de H. C. Acesta preciza că a fost exclus un număr mic de sonete ''tributare teologismului''. Sonetul este format din două strofe de câte patru versuri şi două de cîte trei versuri.

 

Epopeea este structurată în 13 capitole formate din 126 sonete:

 

I.Thimell'ilu ali Voishopole (Voshopole se-ntemeiază tîrg)

II. Voshopolea sum nioiri (Voshopole în furtună)

III. Pănăvirlu di Voshopole (La tîrgul din Voshopole)

IV. Dzuua di Pănăvir (Şi - iată tîrgul!)

V. Voshopolea aplucusită di arbineşti (Voshopolea strivită de arnăuţi)

VI. Alumta di tu măhăladzi (Cum s-au luptat în mahalale)

VII. La palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu)

VIII. După furtună (După furtună)

IX. Adunarea auşlor (Sfatul bătrînilor)

X. Aprindi di angrupăciune (Ajun de îngropăciune)

XI. Dzua di angrupăciune (În ziua despărţirii de cei dragi)

XII. Voshopoleanle şi-plîngu morţăl'i (Voshopolencele îşi plîng morţii dragii)

XIII. După ruire (Dezrădăcinaţii)


Capitolul I este alcătuit din 32 de sonete: Thimel'iu (Începutul), Cupiile crescu (Se înmulţesc turmele), Voshopolea agiundze hoară (Voshopole ajunge sat), Cărvănarl'i aduc flurii (Chervangii vin cu galbeni), Voshopolea s-faţe pulitie (Voshopole-i de acum oraş), S-adună furnigame di oamini (Un furnicar de omenire), S-analţă biseariţi (Se nalţă mănăstiri), Voshopolea lucreadză (Oraşul fără tihnă), Sarmacheşl'i (Mătăsarii), Cuiumgeadzl'i (Giuvaergiii), Vise de asime (Vise de argint), Băcăladzl'i (Băcăniile), Căldărarl'i (Căldărarii), Tufecciadzl'i ş-cuţutairl'i (Armurierii), Arafţăl'i (Croitorii), Chiurcciadzl'i (Blănarii), Sărahil'i (Zarafii), Cum lucreadză sărahil'i (Zarafii, la lucru), Sărahi armâni cunuscuţi ş-tu xinitie (Bancheri aromâni în lume), Isnăhiile (Isnafurile), Isnaf-başlu (Mai marele breslei), Voshopolea fără turţî (Tîrg fără turci), Voshopolea s-chiverniseaşte singură (Voshopolea se cîrmuieşte însăşi), Un giuvair di munte (Un giuvaier de munte), Nă ţitate di lunină (Cetate de lumină), Academia Nauă. Theodor Caval'ioti (Noua Academie. Theodor Cavalioti), Biserica şi grailu armânescu (Biserica şi graiul armânesc), Ifhie ti eupatridzi (Predici pentru oameni însemnaţi), Cartea armânească (Cartea armânească), Voshopolea pare 'nă sculie (Voshopole învaţă întruna), Lunină armânească (Lumină armânească), Anveadză grailu părintescu tu cărţă (Învie grailu părintesc în cărţi).



Thimel'ilu (Începutul)


Voshopole thimel'ilu că-l băgară

Uiaril'i, ş-numa-l'i poate ca s-nă spună;

Aclo lă vinită fu scriata si-s adună,

Şi-a lor vinită s-lă hibă ambară.

(Voshopolei că-i fură începători

Oierii doar - şi numele-i ne-o spune;

Acolo fu menit să se adune

Şi să prospere, neamul de păstori.)

Tuţi cu tămbarea viniră pi-anumiri,

Ş-cu pîne sumulaie tu tisagă,

Tu mînă cu vîrtoasă nă ciumagă,

Cu căpri şi-oi dzeadzite s-li-anumiri.

(Veniră toţi, cu zeghele pe umeri

Şi pîine neagră în desagi de lînă;

Aveau - drept arme, bîtele în mînă,

Iar oi - pe degete să li le numeri...)

Vahi nu era puiată niţi stane,

Apanghiu n-avea omlu, pravda, cînil'i,

Sirinlu, ţer era a lor tăvane.

(Şi n-au găsit o streaşină cruciş,

Nici adăposturi - pentru oameni, vite;

Cerul boltit le-a fost acoperiş.)

Hirbea pădurile-mpline di aghrime,

Di frică ma nu para ştiu Armînil'i,

Nu vor să ştibă niţi di cingrime.

(Doar fiare peste tot - şi loc stingher.

Ci au descins, cu inimi oţelite,

Şi n-au fugit - de spaimă, nici de ger.)

 

Capitolul II este alcătuit din 12 sonete: Buhil'i ''avi'' (''Cucernicele'' buhe), Dhisputaţil'i greţi cad piminduire (Biserica grecească-n frămîntare), S-tindu scîndil'e (Păienjeniş de curse), Cum ''lucreadză'' dhisputadzil'i (Lucrează straşnic cei arhierei), Greaca chira Vasilichii (Metresa lui Ali), Alte minciuni ali Chira Vasilichi (Scorneşte Vasilke, mereu), Chira Vasilichi-theatrină (Curtezana joacă teatru), Ali Păşelu - lup (Paşa e un lup), Ali Păşelu - nel (Paşa e miel...), Chirirea a Voshopolei (Pieiriea Voshopolei), Hăbarea laie (O veste neagră), S-dimîndă călcarea ali Voshopole (Porunca paşei).


Capitolul III este alcătuit din 6 sonete: Voshopolea să-ndreadze ti pănăghir (Se pregătesc voshopolenii pentu tîrg), Tihniţl'i lucreadză ti pănăghir (Se-ndeamnă şi cei meşteri), Vin armînnil'i di pi tu munţă (Coboară aromânii de prin munţi), Vin ş-geambaşil'i di Muzăchia (Vin şi geambaşii de prin Muzăchia), Vin ş-ţiritoril'i (Milogi la tîrg...), Voshopolea aprindu di pănăghir (Voshople-n ajun de sărbătoare).


Capitolul IV este alcătuit din 5 sonete: Dimneaţa a pănăghirlui (În dimineaţa tîrgului), Vin beianil'i arbineşi şi-amânil'i celniţi (Bei arnăuţi şi celnici aromâni), Amarea di oamini (O mare de oameni), Muştereadzl'i amînă s-vină (Se lasă muşteriii aşteptaţi), Chesate şi-m-păzare (Tot tîrgu-i mort).


Capitolul V este alcătuit din 10 sonete: Voshopolea cade pi minduire (Voshopolenii intră la păreri), Aniurdzeaşte pi bărute (Miroase-a praf de puşcă), Pleaşca nu para-i lişoară (Nu-i pleaşca la-ndemînă chiar), Acaţă s-cură sîndze (Sînge, şiroaie), S-dişteaptă Voshopolea (Voshopolea îşi vine în fire), Arsar auşli, mul'erile ş-featile (Bătrîni, femei şi fete - la arme!), Ahurheaşte alumta (Începe lupta), S-fură părmătia (Război şi jaf), Tiniramea s-tradze tu măhăladzi (Se trag cei tineri înspre mahalale), Cîrşia s-neacă tu fleacă (E tîrgul tot în flăcări).


Capitolul VI este alcătuit din 16 sonete: Vişterile di tu măhăladzi (Comorile din mahalale), Arbineşil'i tu măhăladzi (Iată-i, aci), ''Obura!'' (''Pe ei!''), Voshopole s-alumtă armânamea tută (Se bat armânii toţi, ca leii), Urdia s-adună ti iuruşe (Hoardele mai pregătesc un iureş), Canda e bitisita lumil'ei (E ca-n sfîrşitul lumii), Noaptea blăstimată (O noapte de blestem), Urghia ş-Dumnidză s-u veadă! (Urgia, cerul însuşi s-o priveacă), Pleaşca di tu case (Jaful prin case), S-alumtă ş-nă lihoană (Se luptă şi-o lăuză), La Stămăria (În biserica Sînta-Măria), Mul'erile să-nclină (Bătînd mătănii), Ciuda de la Stămăria (Minunea de la Stămăria), Arde Naua Academie (E-n flăcări şi Academia Nouă), La stampă (La stampă), Arde stampa şi cărţăle armâneşti (Pojar de cărţi).


Capitolul VII este format din 18 sonete: Tu palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu), Palatea are analtu gardu di her (Castelul e îngrădit cu fier forjat), Un di beiani zburaşte cu nubetea (Un bei viclean), Beianil'i s-aurnescu tu ubor (Dau buzna beii), Armânil'i pliguiescu maşi cal'i (Armânii trag în cai cu osebire), Beianil'i suntu ursiţi tu palate (Beii s-poftiţi în palat), Huzmichiaril'i aduc tutune, narghiulei (Slujitorii îi cinstesc pe bei), Beianil'i şed ca pi schini (Stau beii ca pe spini), Vin hăbări lăi di nafoară (veşti negre), Mitropolea aplucusită (Mitropolia asaltată), Urdia s-aproache di palate (S-apropie hoarda de palat), Hăbarea adusă di un tinir (Un străjer, c-o veste), Urdia să-ndreadze ti iuruşe (Se pregăteşte hoarda de atac), Ascăparea di iuruşe (Iureşul oprit), Urdia isihăsită (Hoarda domolită), Urdia să-ndreadze ti-nchisire (Bandele se pregătesc de ducă), Să-ndreg şi beianil'i ti ducă (Şi beii se pregătesc să plece), Voshopolea armîne ca moarte (Voshopole rămîne pustiită).

Capitolul VIII este alcătuit din 23 de sonete: Hărvie di jale şi cănină (Dimineaţă de jale şi obidă), Tu uborlu al Gojdu (Acasă, la Gojdu), Zburaşte Gojdu auşlu (Bătrînul Gojdu deapănă povestea...), Nă carte gărţească (Scrisoare, în greceşte), Cartea e scriată Ianina (Scrisoare din Ianina), Lăeţle scriate tu carte (Ce mai zicea-n scrisoare), Academia nauă şi stampa s-hibă arse (Să ardă Stampa şi Academia), Lumea armîne limnusită (Ascultătorii sînt înmărmuriţi), Criştinamea cade pi dzînucl'i (Mulţimea îngenunche, uluită), Dzua di mîne (Ziua de mîine), Voshopoleanil'i Dumnidză l'i-agiută (Voshopolenilor le-ajută Dumnezeu), Urghia ţi-l aşteaptă (Pîndindu-i nenorocul), Va mutare agonea (Ci nu vă pierdeţi vremea), Mul'erile lăcrineadză (Şi plîng femei), Urăciunea a mitropolitului (Binecuvîntarea mitropolitului), Mitropolitlu armîne Voshopole (Mitropolitul rămîne în Voshopole), Armîne şi Caval'ioti (Rămîne şi Cavalioti), Zborlu dadil'ei cu trei hil'i morţă aseară (Cuvîntul unei prea cernite mame), Oara ciudiilor (Ceasul minunilor), Sîndzele aloat di nauă bană (Sîngele, izvor de viaţă nouă), Morţăl'i ti Voshopole (Eroii Voshopolei), Mărşele a pîngînilor (Hoituri de păgîni), Lumea s-arăspîndeaşte (Roiesc armânii).


Capitolul IX este alcătuit din 3 sonete: Părererea a mitropolitlui (Părerea mitropolitului), Să-ndreadze ruirea (Gata de drum), Uminitatea voshopoleană (Omenia voshopoleană).


Capitolul X este alcătuit din 2 sonete: S-adună morţăl'i (Sînt strînşi cei morţi), S-adară chivurile (Se fac sicrie).


Capitolul XI este alcătuit din 3 sonete: Bair lungu di chivuri (Şir de coşciuge), Zborlu al Caval'ioti (Panegericul lui Cavalioti), Mitropolitlu alavdă giuneţa a morţălor (Omagiul mitropolitului).


Capitolul XII este alcătuit din 8 sonete: Plîngu ti un hil'iu tinir (Bocet pentru un tînăr fecior), Plîngu ti ună hil'e nimărtată (Bocet pentru o fecioară), Plîngu ti un nicuchir aleptu (Bocet pentru omul drag), Plîngu ti un cărvănar (Bocet pentru-un chervangiu), Plîngu ti un picurar (Bocet pentru un păstor), Plîngu ti căldărari şi ghunusari (Bocet pentru căldărari şi spoitori), Plîngu ti un hil'iu di săraf (Pentru un fiu de zaraf), Plîngul a ţerlui (Plînge şi cerul).


Capitolul XIII este alcătuit din 10 sonete: Cale greauă ş-lungă (Drum greu şi lung), Anchisescu şi sărahil'i (Pornesc şi zarafii), Voshopoleanlu va s-află nă lume nauă (Voshopolenii şi-caută zări noi), Anamea a voshopoleanilor (Faima-le, mare), Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni... (Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni...), Eta voshopoleană (Văleat voshopolean), Voshopoleanil'i agiută amirălu afstrichescu (Voshopolenii sprijină chezaro-craii), Grailu părintescu (Graiul părintesc), Roja, Boiagi, Ucuta (Roja, Boiagi, Ucuta), Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei).



Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei)


Ca nividzută iară nă ciudie,

Voshopolea-aţea arsă şi surpată,

L'ia ca s-arsară multu ma muşată

Tu mintea-armânilor di tu xinitie.

(Ca un miracol - chiar în diaspora,

Voshopolea cea mîndră, spulberată,

Nepieritor, în spirit e-ntrupată, -

Al băjenarilor, al tuturora!)

Tu marmar anviscută, nu-are seară

Di pi iconile-aduse s-nu s-dipună

Ş-tu măghipsite vise s-lă si spună,

Că ş-dzua faţa-l'i nu putea s-lă cheară.

(Că o visează armânii-n orice seară -

În murii ei de marmoră clădită,

Şi-o poartă toţi în suflete zidită,

Icoana ei de-a pururi să nu piară!)

Acaţă dimîndările s-l'i aleagă,

Di vruta fără s-lă si-aprindă dorlu,

Di bana di acasă s-lă si-ncl'eagă.

(Şi îi aud poruncile de-a rînd -

S-o ţină vie-n inimi, necurmat,

Ca o statuie înălţată-n gînd...)

Cu-aistă nividzută nă ciudie

Ş-Voshopolea şi-pitreaţe agiutorlu

S-armînă fara armânească vie.

(Miracol straniu, nemaipomenit, -

Voshopolea nu numai s-a luptat,

Ci va lupta mereu, la nesfîrşit!)

 

Editorul a realizat următoarele note de subsol:

beii ghegi - bogătaşi turciţi, asupritori ai populaţiilor nemahomedane

Beci - Viena (la aromâni)

Valide- Sultan - Mama Sultanului

isnafurile - Erau cele 14 corporaţii, reprezentînd marile categorii industriale şi comerciale: aurarii, argintarii, arămarii, armurierii, croitorii, băcanii, cizmarii, constructorii, zugravii etc. Şefii corporaţiilor formau un consiliu care desemna Tribunalul de pace.

Tomorul - Unul din cei mai înalţi munţi ai Albaniei.

Gojdu - Emanoil Gojdu, moscopolean, prieten cu Andrei Şaguna, pe care l-a ajutat, ca membru în casa Magnaţilor. Ca avocat la Pesta şi foispan al Caraş-Severinului, a decretat limba română ca limbă oficială şi a avut iniţiativa întemeierii unui gimnaziu românesc la Lugoj. După moarte, 1870, a lăsat uriaşa averepentru acordarea de stipendii tinerilor talentaţi şi ajutoare.

Sina -  Familia Sina, după distrugerea Moscopolei, s-a stabilit în imperiul austro-ungar (ca şi alte familii aromâne: Gojdu, Mocioni, Dumba, Şaguna, Darvari, Desanfalva etc.) Gheorghe Simeon Sina (1782-1856), ''adevărat geniul comercial'', a dat mare dezvoltare relaţiilor comerciale cu Orientul. Împăratul Francisc I l-a ridicat, în 1818, la rangul de Cavaler. Familia Sina a avut relaţii bune cu Cuza.

Protopiria - Tricupa Gheorghe Cosminski, faimoasă familie aromânească moscopoleană, stabilită în Polonia. Gheorghe Tricupa Cosma a îndemnat pe Theodor Cavalioti să scrie prima carte aromânească - Protopiria.

Ianina - Ianina, oraş în Epir, Grecia, aşezat la intersecţia marilor drumuri comerciale.

Avlona - Port la Adriatica, în Albania.

Vlăhia - România (Valahia)

Durazzo - Vechiul Dyrrahium. De la Durazzo la Constantinopol se întindea marele drum roman - Via Egnatia.

Muzăchia - Cîmpia care se întinde de-a lungul Mării Adriatice, Albania. Aici se aflau aproape 40 de sate aromâneşti.

Aminciu - Aminciu sau Meţovo, localitate aşezată la 1145 m în munţii Pind. Este întemeiată prin sec. al X-lea de o colonie de păstori megalovlahi.

ghiume - Vas de aramă, cilindric, cu gît înalt.

Săruna -  Salonic.

Dumba - Nicolaus Dumba a fost protectorul societăţii ''Junimea'' de la Viena, un sprijinitor al tuturor întreprinderilor culturale şi sociale ale românilor.

Mocioni - Familia Mocioni (Mocsonyi) este ''una din cele mai considerabile din Budapesta''. A intrat în istoria Ardealului cu cei patru Mocioni (Petru, Andrei, Antoniu, Alexandru).

Roja, Boiagi, Ucuta - scriitori aromâni.



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 250-342



În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus 19 poezii ale lui Marcu Beza (1882-1949), transpuse în română de cei doi editori: Cîntic (H. C.), Minduiri (H. C.), Vruta cătră picurar (K. I.), Cînticlu a neauăl'ei (K. I.), Cloputile... (H. C.), Din casă (K. I.), Prîndzul (K. I.), La tăruşte (K .I.), Loară valea... (H. C.), Iu suntu?... (K. I.).

 


Cîntic (Cîntec)


Da cap luna pisti noapte,

ca 'nă galbină curună.

Dzînile cu chepturi goale

pi la şopute si-adună.

Ş-tu minuta estă dulţe

şi-avdu cărvănari pri cale

cum tot urdină ş-ma cîntă

lăcrămos, cu-ahîntă jeale,

di si ntreabă ş-lail'i munţî

diştiptaţ di-a lor cîntare:

''Ţe au, moi, di 'şi-plîngu-aşiţe

cărvănaril'i-n calea mare?''

(Se iveşte luna-n noapte -

O cunună de argint,

Tocmai cînd - naiade goale

Vin la şipot în alint.

Le petrece cîntec dulce,

Îngînat de cărăuşi

Care-şi plîng dorul de-acasă,

Tot pe drumuri, mereu duşi...

Culmile de munţi, trezite,

Se-nfioară de-al lor cînt.

''Ce păcate trag, sărmanii,

De n-au tihnă pe pămînt?'')

 


Minduiri (Gînduri negre)

Nu-am vîrnu... Toţ muriră,

Maşi pangul sta di s-niră

tu un cornu.

Şi ni-ţase,-arucă-alaţă

cînd ocl'il'i-a mei acaţă

si-şi plîngă.

Ş-di cum îl ved că treaţe

cu pîndza a lui araţe

ca savan,

întreaga bană ni-pare

'nă casă mare, mare

di pangu.

(N-am pe nimeni... Toţi s-au dus,

Doar paingul stă mofluz

De o parte.

Şi tot ţese, trage fire,

Îmi curg lacrimi în neştire,

Şi plîng, plîng.

Urmărindu-l cum tot trece

Peste pînza lui cea rece

Precum giulgiul,

Viaţa-ntreagă mi se pare

Ca o casă goală, mare

De paing.)

Anviţai că taha pangul

easte suflitlu-a vărnui,

care l-poartă cătră mine

vrearea-a lui.

Şi-ună dzuuă: - Pangu frate,

lu ntribai cu ocl'i udzî,

ţe ma deapini? Ţe-s aesti

lăi fărfudzî?

- Ţ-fac un savan. Află-ţ ninga

'nă cutie şi-ună cruţe,

că, vedz, moartea di-avărliga

ma ti-aduţe.

Şi-aplicat, apoia, pangul

pisti caplu-a meu, aproape,

cîte lucre nu ni-aspuse

di la groape!...

(Unii spun c-ar fi paingul

Vreun suflet răposat -

Şi că-l mînă înspre tine

Gînd curat.

Într-o zi, nedumerit,

Îl întreb: - Păianjen, frate,

Ce tot ţeşi bizarerii

Încurcate?

- Mă-ngrijesc să-ţi fac linţoliu;

Tu să-ţi caţi cruce, sicriu -

Că îţi dă tîrcoale moartea,

Încă viu.

Şi mi-a spus paingul multe -

Despre trecerea din viaţă,

De simţeam că-ncheagă-n pieptu-mi

Sloi de gheaţă.)

 

 

Vruta cătră picurar (Iubita către păstor)

Ţe negură! Ţe vimturi!...

Jilos cupiile bat.

Agiumse toamnă greauă,

lai picurar mărat!

(Ce negură! Ce vînturi!

Trec turme ca un nor...

Ajuns-a toamna grea,

sărmanul meu păstor!)

Şi ni-fudzi tine diparte,

nu ni-avdzî plîmtul graiu,

cîndu căşearea goală

s-dirină pisti plaiu.

(Tu ai să pleci departe,

n-auzi jelitu-mi grai...

Rămîne stîna goală,

pustiu e-al nostru plai.)

Ah, singura-a mea vreare,

lăi minduiri ni spun

că, poate, vîrnoară

nu va s-bînăm deadun;

(Iubitul meu păstor,

ce gînduri mă apasă!

Că, poate, niciodată

n-ai să mai vii acasă!)

Va s-crească lundzi schini

pri calea di al oi,

ş-că tine nu va s-vini,

giuneale, nu va s-vini!

(Vor creşte mărăcini

pe drumul de la oi...

Dar mi se pare, mîndre,

n-ai să mai vii-napoi!)

 

 

Cînticlu a neauăl'ei (Cîntecul zăpezii)

Muşeatile plaiuri

az dormu tăcute.

Năval'iuri, năval'iuri

si-aştearnă pri tute.

(Frumoase poiene,

azi dorm în tăcere...

Troiene, troiene

s-aştern peste ele.)

Agalea, ca roiuri

di albe lilice,

cad peane şi-asboară

ş-tu vimtu nvilice.

(Şi cad roiuri-roiuri,

petale de flori

şi vîntul le poartă

spre negrele zări.)

Din ţerlu ţe nu-avde

criparea-nă greauă,

niloasă şi-ambară

s-nă vini, albă neauă.

(Din cerul ce-i surd,

la durerea-ne grea,

cu mare belşug

să vii, albă nea.)

Ş-tu munţî, diparte,

iu fara-a mea s-frîndze,

dipune şi-astupă

cărările di sîndze.

(Departe, în munţi,

unde neamul meu plînge,

aşterne-te, nea,

pe drumuri de sînge.)

 

 

Cloputile... (Clopotele...)

Clopute cu boţi di nilă

plîngu calea tu păduri.

Pisti giuguri trec anarga

lăi năuri.

(Clopote - a jale bat,

În tot codrul răsunînd;

Peste creste - se alungă

Nori, de-a rînd.)

Cloputile, cloputile...

Cum asună vrearea-a lor!

Di-iu lă vine-ahîntă jeale

şi-ahît dor?

(Clopotele, clopotele...

Cum răsună! Ce fior!

Unde ascund atîta jale

Şi-atît dor?!)

Ş-tută noaptea dipun hima,

pi la ermile fîntăni,

ca stihiile - bair, bair

di cărvăni.

(Trec în noapte caravane -

Pe lîngă fîntîni pustii;

Joacă umbre, se-ntretaie,

Ca stafii.)

Ş-cloputile, că him oarfăni

ş-că nă lo cănina spun.

Ş-tută noaptea plîngu, laile,

ş-ma dipun!

(Clopotele! Toate zic

De obida noastră mare,

Că rămas-am fără nici o

Apărare!)

Canda vor s-dişteaptă-anamea

di tu horile-a noastre, moi!

...Dumnidzale, toarnă-ţ ocl'il'i

ş-cătră noi!

Parcă-ar vrea - străvechea cinste

Să ne-o-aducă înapoi...

Doamne, ţi-ai întors privirea

De la noi!)

 

Din casă (Din casă)

 

Vatra-i goală. Di cu seara

nişti paltini tut asună,

ş-ca nivol'ea, umbre groase

ţingu loclu dipriună.

(Vatra-i goală. Iar afară

paltinii se frîng pe grind.

Ca nevoia, umbre dese

tot pămîntul îl cuprind.)

Amînat, chirduş pri căl'iuri,

chirăgiadzl'i-acaţă s-treacă,

di 'şi-astal'e lai vîrcolaţi...

Dîrcea l'i-bate, noapte l'i-neacă.

(Rătăciţi pe drum, tîrziu,

chiragii-ncep să treacă.

Nici o umbră...doar pustiu...

Noaptea, ploaia îi îneacă.)

Tu un cornu sta icoana...

Ţerlu-ascapiră nafoară

ş-mi l'ea frica... - Doamne, Doamne,

iu s-duc nîşi ahtare oară?

(În ungher -  o lumînare...

Totu-afară parcă geme...

Şi mi-e frică... Doamne, Doamne,

unde merg pe-atare vreme?)

 

 

Prîndzul (Amiaza)

Dă-ţ turmile ncoa si-amiridză,

fărtate, că-i fearica vearde.

Ţu-aumbră nu-şi intră zăduhlu,

ni soarile tu-aumbră nu arde.

(Amuşină-ţi turmele-ncoa',

fîrtate, căci feriga-i verde...

La umbră n-ajunge zăduful

şi soarele-n umbră se pierde.)

Pri cale cărvănile-agălescu

şi vrearea-a lor scade şi scade.

Sta munţîl'i, pădurile tăcute

cu percea-a lor pînă di pade.

(Chervane pe drumuri se-opresc...

Nu-i cîntec, nici plîns, nici cuvînt...

Şi-n munţi, pădurile-adînci

ramuri îşi pleacă-n pămînt.)

Aclo maşi iu apile cură,

iu sălţile-adară curună

pri undză, izvur, acloţe

cîntări misticate-arăsună.

(Doar sus, la izvor, unde sălcii

se-apleacă-mpletindu-şi cunună,

din undele limpezi de ape

cîntări minunate răsună.)

Boţi multe şi-arîsuri... Apoia,

da mailu şi si-avde ca toacă.

Pişchire vedză, peatiţe albe,

tu albu lunină că gioacă.

(Apoi... şi maiul se-aude

şi fetele spală şi cîntă...

Cămăşi şi albe năframe

în alba lumină se zvîntă.)

Bilescu mul'erile. Şi stoguri

imnînda tu iarbă, lişoare

şi svelte, părumbile nîse,

la pîndza şi-u tindu la soare.

(Şi pînza-nnălbesc. Iar apoi

în iarbă se-ntind - porumbiţe -

şi-n soarele-amiezii lucesc

şi văluri şi plete-n cosiţe.)

Dă-ţ turmile ncoa si-amiridză,

fîrtate, că-i fearica vearde.

Tu-aumbră nu-şi intră zăduhlu,

ni soarile tu-aumbră nu arde.

(Amuşină-ţi turmele-ncoa',

fîrtate, căci feriga-i verde...

La umbră n-ajunge zăduful

şi soarele-n umbră se pierde.)

 

La tăruşte (La stînă)

Doi picurari aveagl'e

sum neguri di brumar

tăruştea-a lor, iu vimtul

pitrunde ca-n ţilar.

(Doi păcurari veghează

- sînt neguri de brumar -

la stînă, unde vîntul

aleargă ca tîlhar.)

Ş-ma tac. Di oară-oară

cu jeale cînil'i-angană,

Tac şi-oile. Corghi-asboară

şi ntunică pri dzeană.

(Şi tac. Cu jale-n glas

doar cîinii-şi cheamă blînd.

Dorm turmele. Şi corbii

trec, zarea-ntunecînd.)

Ţe nod în cheptu l'i ţîne?

''Fărtate, greaşte unlu,

va s-tradzim cale mîne.''

(Ce gînd îi bate acum?

''Fîrtate, zice unul,

mîine, pornim la drum''.)

Şi-alantu l'i dzîţe: ''Ştiu...

Ma nu va li-află bunlu

cupiile tu-arniu!''

(''Ştiu - spune celălalt,

dar turmele n-or merge

cu bine la iernat!'')

 

Loară valea... (În exod)

Loară valea, valea oile,

pi tu mardzinea di-aluni.

- Iu duţî turma, picurare,

şi-iu dipuni?

(Se scoboară turme-n jos,

Tot prin rarişti de aluni.

- Încotro le tot mînaţi,

Oameni buni?)

- Iu s-mi duc, o lai fîrtate,

că nu ştii ţe-i la căşeri...

Vimtul suflă .-nu si-avd cîntiţi

di flueri.

(- Încotro vedem cu ochii,

Că de-o vreme, pe la stînă,

Numai crivăţul şi jalea

Se îngînă!)

Ş-că fudzim... iarna şi-u greauă,

di nă-alasă-ahînţî ani

fără noatini, fîră neale

ş-gulişeani.

(Vine iarna peste culmi

Şi mioarele ne pier,

De-o rămîne locul gol

Şi stingher!)

Era seara. Pi tu neguri

dipunea cupii di oi.

Ş-ţe jilos plîndzea pădurea

dinăpoi!...

(Amurgeşte. Trec mereu -

Pîlcuri, turmă după turmă;

Le petrece codrul, trist,

De din urmă...)

- Oară bun, cara, du-te,

o lai oarfăn picurar;

ş-Dumnidzău s-li-aducă tute,

tute-ambar!

(- Cale bună, dragi ortaci,

Fie Dumnezeu cu voi -

Şi la vară să vă-ntoarceţi

Iar la noi!)

 

Iu suntu?... (Unde sînt?...)

Iu suntu di nu-asună

cărvănile-auaţe-n vale?...

Ş-încl'ină ş-fadzi la lună

di jeale.

(Pustiu pe drumuri, văi...

Şi unde-s caravane?

Şi fagii lasă umbre, ca negrele

sumane.)

Sta Gramustea tăcută...

Su muril'i gol'i, pit porţî,

trec umbre noaptea tută

di morţî.

(Sta Gramostea* tăcută...

Pe lîngă ziduri, porţi

trec noaptea numai umbre

de morţi.)

Şi-ascultă...Si-avdu la fîntîni,

aproape, mult aproape

fluierile-a noastre ca cîmbăni

pri groape!

(Ascultă... la fîntîni

se-aude-un cînt, departe...

Şi fluierul - un clopot ce sună

parcă-a noapte.)

 

*Gramoste - Mare centru aromânesc în masivul muntos Gramos, în Grecia (n. ed.)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 200-223.



În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 19 anecdote în versuri ale umoristului aromân Nicolae Batzaria (1874-1952), transpuse în română de H. C.: Lucru di chirut, Nu spuneţ la mul'eri.

 

Lucru di chirut (Gînd de nebun)

 

Un tinir - cum sun şi-alţî -

Cu zigha ma nafoară,

Di-aţel'i ţe lă si pare

Că s-mîcă tot ţe-azboară,

'Nă dzuuă să nveaţă

Ghumarlu-l'i să zburască.

''Va s-fac - îşi dzîse singur,

Ca lumea s-ciudusească''.

Avdzîţ-lu cum tot strigă:

''Ascultă, uricl'eate:

S-mi scoţ cu faţa albă,

S-mi-alavdă horile toate.

Dişcl'ide ghine gura

Şi dzî

S-nu zgheri, ma să zburăşti...

Nu-aşi - s-ti l'ea lăiaţa!''

Şi spune, şi-iara spune;

Asudă şi s-năireaşte.

Ma tute sun chirute:

Ghumarlu nu zburaşte.

(Un ins - cum sînt atîţia -

Într-o ureche-bine,

Credea că tot ce zboară

Se papă, - vai de mine!

Şi hotărî să facă

Măgarul a vorbi.

''Să vezi - îşi spuse prostul -

Pe toţi i-oi ului!''

''Auzi, măi urecheat -

Spre dobitoc a zis,

Ajută-mă, să vadă

O lume, cine mi-s!''

Ia seama, cască botul

Şi: Mneaţa zi, pe loc -

Dar făr' să ragi! Ca omul,

Nu ca un dobitoc...''

Şi-i turuie el vorbe,

Se-nfurie, asudă,

Însă în van cu vita, -

Păcat de-atîta trudă!)


Ia, treaţe-un om cu minte;

Ş-cînd veade-ahtare glar,

Cu stînga 'şi faţe cruţe

Şi-l'i dzîţe: ''Pri ghumar

S-lu nveţ ca să zburască

Nu s-poate - iţi s-faţî;

Ma, di la nîsu nveaţă,

Chirute, cum s-faţi''.

(Pîn' trece într-o vreme,

Pe-aci, un om cu duh.

Stă ăla, se cruceşte

Şi zice, cu năduh:

''Măgarul, măi netoate,

Bineţe vrei să-ţi dea?

Ci mai degrabă însuţi

Învaţă a răgea!'')

 

Nu spuneţ la mul'eri (Femeia şi secretul)

Un om vrea ca s-cunoască ţe-i mintea di mul'eare.

Lu-ascunde ma lu spune un graiu ţe va tăţeare?

S' 'nă noapte, niapirită: ''Înveastă, dzîţe, mor''!

Un ou feciu! Dumnidzale, va s-crep; murii di dor.

Ia vedz-lu cîtu i-mare! S-nu spuni ţiva năfoară.

Va-ni dzîcă toţ , nu-am faţă s-esu în hoară''.

Mul'earea, ca-agimită, nu veade că-i minciună;

Şi 'şi-giură ţerlu ş-loclu la vîrnu ca s-nu-aspună.

Ş' nihita, cît să scoală, nu s-la niţi tu faţă;

Alagă la viţină: ''Lea soră'', nîsă-acaţă,

''S-nu spuni la vîrnă altă, ni-u frică s-nu mi bată.

Bărbat-niu feaţe noaptea ou mare di pată.

Aţia s-moară zborlu''. Şi-u giură şi-u sprigiură.

''Aşi s-ţ-ai toţ din casă; nu scoate graiu din gură''.

''Ţ-arîdz? Nu mi cunoşti? Nu-ai frică, du-te acasă:

Mărmintul cîndu s-grească din gură-ni graiu va s-iasă''.

(Un om a vrut să ştie, pe undeva, odată -

Cum ţine jumătatea-i, o vorbă-ncredinţată.

Trezind-o dar el, noaptea în putere:

''Ouai un ou - îi zice -, în sînge şi-n durere!

Ci, vezi, să n-afle nimeni, de ce s-a întîmplat,

Că mi-o zicea găină - şi nu mai ies în sat!''

Femeia, minte slabă, o ia aşa, de bună -

Şi jură că minunea, nici vorbă, n-o s-o spună...

Dar, ce crezi? Blestemata, nici ochi nu face bine,

Şi - glonţ, la o vecină, prietenă, vezi-bine:

''Al meu ouă azi noapte un ou - cît cel de raţă...

Dar - mîlc, să taci, de nu vrei necazul să mă paţă!

Mormînt să fii!'' Şi-i cere... să jure c-o tăcea...

O-ncredinţează asta, că ar' să fie-aşa!

''Glumeşti, vecină dragă? Nici moartă nu vorbesc!!

Eu, un secret ca ăsta, ştiu bine să-l păzesc...'')

Ş-nu trec ni dau minute, nu-şi află loc mul'earea:

U mîcă limba, creapă s-nu spună ş-ea hăbarea.

Şi s-duţe la 'nă soaţă: ''Nu ştii, ahar' viţină!

Bărbatlu ţe lo Zaha mea 'şi-oauă ca găl'ină.

Ia, noaptea feaţe doauă. Vidzui cu ocl'il'i-a mei''.

Alantă iar adavdze şi scoate zbor ti trei

Şi cari patru ş-care optu - criscură laile oauă.

(Dar, uite, n-are stare... O zgîndăre cumplit

Minunea cea cu oul, ce tocmai s-a zvonit!

Şi-avînd şi ea vecină, nici una şi nici două:

''Tu ştii că al lu' Zaha a început să ouă?!

De două ori, azi noapte... Văzui cu ochii mei...''

O alta-ntinde vorba, zvonindă chiar de trei...

De patru-apoi, de opt, ba se făcură nouă...)

Pîn' seara văsil'elu avdzî noauă-dzaţi-noauă.

''Ţe lucru! Cum poa' s-hibă?'' Pitreaţe un şi l-cl'eamă.

(Spre seară, Vodă află c-ar fi chiar nouă-ş-nouă:

''Măi, lume, ce mai veste!'' Şi-l cheamă deîndat':)

''Di-alihea, bre creştine, fiţeşi ahtare thamă?

Ia lumea ţe zburaşte, ţe ştie hoara tută,

Că taha tine noaptea uaşi ca vîrnă sută''.

''Nu, doamne'', dzîţe omlu: '' 'nă sută i-lucru greu...''

''Ori ma puţîne-atumţea, că un lu-adapşu eu''.

Nîs iara  l'i-toarnă zborlu: ''Ascultă-me să spun:

Vidzui ca ţe-i mul'earea. Nu-am faptă niţi un.

Că multe lucre s-greale; ma theamina ca s-tacă

Şi s-ţînă-ascumtu zborlu, ma greu nu va si s-facă''.

(''E-adevărat, creştine, ce-aud: că te-ai ouat?

Ştii, lumea, dacă află, nu prea rămîne mută...

Cică făcuşi, se spune, la ouă - peste sută!''

''Nu, Doamne - zice omul... O sută-i prea de tot...''

''Mă rog, unul, acolo, l-oi fi pus eu, socot...''

Ci omul meu zîmbeşte şi zice-apoi, din nou:

''Nici vorbă, preamărite, să fi...ouat vr-un ou!

Vrusei să văd de este, ceva mai greu pe lume,

Decît secret femeii să-i ceri să ţină-anume...'')



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 138-175.



În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) au publicat Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 38 de poezii ale lui Nuşi Tulliu (1872-1941), transpuse de ei în română: Nsus tu munte (K.I.), Cilnicamea ş-picuraril'i (H. C.), Cîntic (K. I.), Seară (K. I.), Flueara (K. I.), Trîşi la treile şopute...(K. I.), Blăstem di vrut (K. I.).

 

Nsus tu munte (Sus, la munte)

Jalea cîinilor -

Jalea armânilor

(Jalea îinilor -

Jalea aromânilor)

 

Nsus tu munte-aurlă cînil'i,

Picuraril'i plîng acasă.

Vor si s-aducă tra s-l'i-angană

Ma mul'erile nu-l'i alasă,

Că chirdură oile toate

Şi nu pot tra s-li hrănească -.

S-mută perlu cîndu l'i-avdzî,

Mintea sta si se-alăcească!

Nsus pri dzeană-aşteaptă bacil'i

Cu afărlicele tu mînă,

Ma nu ved iuva, măraţl'i,

Ni cupie, nică stînă;

Şi cînd fug , bătuţ di jale,

Munţîl'i gol'i di oi mutrescu;

După nîşidi foame cînil'i

Piste dzenuri ma zghilescu!

(Sus, la munte, urlă cîinii,

Păcurarii plîng acasă...

Vor să meargă şi să-i cheme,

Dar femeile nu-i lasă,

Căci pierit-au turmele,

Cîinii nu pot săţi hrănească

Se-nspăimîntă cînd i-aud

Mintea să le-nnebunească!

Sus, pe deal, aşteaptă bacii

Cu cîrligele în mînă

Nicăieri nu văd, săracii,

Nici o turmă, nici o stînă.

Cînd se duc, cuprinşi de jale,

Munţii fără oi privesc

După ei, de foame, cîinii

Peste dealuri hăituiesc.)

 

 

Cilnicamea ş-picuraril'i (Celnici* şi păstori armâni)

La turuştile di-n dzeană picuraril'i toţ se-adună,

Di pri Elimbu l'i mutreaşte nvirinată albă lună.

Ma nu ştiu tră care lucru picuraril'i se-adunară

La turuştile di-n dzeană, a lor celniţi iu-l'i cl'imară!

Lumea dzîţe că nîşi canda si zburîră s-nu-nchisească

Anlu-aestu cu cupiile ruga pîn's-nu lă plătească;

Că di dzaţe meşi di dzîle a vîrnui nu l'i-au plătită,

Nu-au ţăruhe tu cicioare şi ţipunea lă-i tuchită.

Ţara-l'i mîcă pri tu munţî, nu-au niţi pîne di sicară.

Cilnicame, cilnicame, pînă ş-cînil'i va lă moară!

Di-agiunaticu ş-dibslăbinţă niţi căţalile nu feată,

Că mărata armâname-agiumsi astădzi dispul'iată.

Picuraril'i?... Oh, lăiţl'i! Tu-an nă oară vin acasă,

Şi niveastile lă plîngu că fărină nu lă-alasă.

Plîng ficioril'i tră bubotă, plîngu corghil'i şi s-dirină -

Te vreţ, celniţî, tu Hasandra picuraril'i tra s-vă vină?

Maşi cărligu cu tămbarea easte ntreaga-a lor aveare;

Ia plătiţ-lă ruga toată, cu tutiputa vă cheare...

Ia plătiţ-lă ma curundu, că va-acaţă munţîl'i neauă

S-va s-vă cheară toţ birbeţl'i ş-nu va-armînă vîrnă neauă!

(Şi se strîng la tîrle, sus, toţi păstorii - la răstimp,

Privegheaţi de luna plină - ca o strajă, pe Olimp.

Dar de ce se tot adună bieţii oameni, cînd şi cînd?

Care pricină-i frămîntă şi îi face numai gînd?

Umblă zvonuri că anume, de la celnici vor să ştie

Că ăst an n-au să trudească iarăşi, făr de simbrie!

A trecut atîta vreme de cînd n-au luat vreo plată -

De-au ajuns ca vai de lume: cerşetori sadea arată...

Nu mai ştiu nici ei de cînd n-au văzut culoarea pîinii;

O, voi, celnici, - pîn şi cînii ni se sting de foame, cînii!

Nici căţelele nu fată... leapădă pe unde-apucă -

Parcă e sfîrşitul lumii, parcă totul e pe ducă...

La un an, păstorii - dacă, pe acasă mai coboară,

Flămînzesc ai lor în vatră, n-au ce măcina la moară...

Se topesc văzînd cu ochii - plozi, femei, bătrîni mereu...

Cum de vă slujim, stăpîni? Nu v-ar răbda Dumnezeu!...

Că doar căţele şi sarici sînt averea noastă toată;

Turmele sînt ale voastre - munţii - cît se vede, roată...

Ci plătiţi-ne simbria, nu vă mai ţineţi semeţi,

C-altfel, vă lăsăm cu ele - să vă-ngropaţi în nămeţi!)

* Celnicul era mare proprietar de turme şi şeful mai multor familii (n. ed.)

 

 

Cîntic (Cîntec)

Murminţî vedzî pit căl'iuri

Şi morţî pit cărări,

Tu case avdzî suschir,

Pri praguri maşi uhtări;

Că moaşile s-dirină

Cîndu torcu tru ubor:

Iu sunt ficiorl'i-a lor?...

Sunt morţî trî mileti

Şi naturile lî plăng

Ca puil'i piste dîrmă,

Cînd mamile ma-şi frîng

Di jale a lor palme

Ş-ţălufrile ş-li scotu.

Nu-i casă tra s-nu plîngă

Un frate, ver, nipotu;

Şi noaptea, cînd dormu

Şi ţeru şi-amare ş-locu,

Ascultă-amarlu plăngu

Şi suschiru di focu

Ţe vine di diparte

Pri aripe di vimt,

Ş-uhteadză corbul suflit

Di-un dor amaru, neastimt!

(Pe drumuri vezi morminte

Şi morţi vezi pe cărări

În case-auzi suspine,

Pe praguri doar oftări;

Bătrînele bocesc

Cînd torc în curtea lor,

Căci unde li-s bărbaţii,

Unde-s feciorii lor?

Murit-au pentru neam...

Copiiii azi le plîng

Ca păsările-n cuiburi

Şi mamele îşi frîng

De jale-ale lor mîini,

Podoabele îşi scot.

Nu-i casă să nu plîngă

Un frate, văr, nepot.

Iar noaptea, cînd dorm,

Cer, mare şi pănînt,

Ascultă-amarul plîns

Suspinul făr' cuvînt

Ce vine de departe

Pe aripe de vînt.

Şi-oftează bietul suflet

De dor amar şi sfînt!)

 

 

Seară (Seară)

Seară!

Muşeat tu munte-asună un cîntic di fluiară,

Cupiile trec în dzare şi dzeana ma şi-u-alină;

Dit chinill'i llăi şi-anălţî arsare luna mplină.

Diparte, la turuşte, se-alumtă picuraril'i,

Cînd laptili şi-l frîngu cîntîndalui căşearil'i.

Doi celniţi trec căvală pri cal'i ţe canda-azboară;

A nia maşi îni plîndze mărata di inioară

Cînd avdu pitpalaclu cum cîntă pri tu grîne,

Ş-la şoputlu dit vale muşeatile armâne

Ţe plîng că oile toate tui Agrafe lă loară...

Ah! ţe muşeată-i seara, ma cît îni pare-amară

Nigritaa-a l'ei dulţeame di lună hrisusită!

Ascultu piturnicl'ia cu inima jilită

Şi moartă-ni para canda luţita primuveară. -

Iu easte Armânamea?... Ţe plîndzî, o, fluiară*

(Seară!

Un fluieraş la munte duios răsună iară.

Urcînd dealul, cuminte, trec turmele în zare

Şi dintre pinii nalţi acum luna răsare.

Se iau la trîntă-acuma, la stînă, păcurarii

În cîntece-şi frămîntă-acum laptele căşarii*.

Doi celnici trec călare pe cai ce parcă zboară

Şi mie doar îmi plînge sărmana inimioară.

Cînd pitpalacu-aud cîntînd în lan de grîne,

La şipotul din vale, frumoase aromâne

Jelesc că turme mîndre la Agrafa** le luară.

Ah! Ce frumoasă-i seara, dar cît este de-amară!

Nespusa ei dulceaţă de luna aurită!

Ascult şi turtureaua cu inima jelită

Şi moartă parcă-mi pare frumoasă primăvara -

Unde-i aromânamea? De ce plîngi, fluier, iară?)

* Ciobanii care fac brînza, caşul. Din lat. casearius (n. ed.)

** Localitate în Tesalia, la sud de Tricala (Tricol) şi la nord de Cîărpeniş, Grecia (n. ed.)

 

 

Flueara (Cavalul)

Pri măghulă, cătră seară,

Bate dulţe nă flueară;

Bate-agalea şi jiloasă

Cînd da luna scîntil'ioasă.

(Înspre seară, pe un deal,

Dulce cîntă un caval;

Cîntă-agale,-ndurerat

Cînd răsare luna-n sat.)

Care-armân îşi plîndze dorlu

Cînd l'ia oile ciorlu-ciorlu

Tra să s-ducă la sărine

Pri tu mardzinea de-avine?

(Care-armân îşi plînge dorul

Cînd îşi mînă-ntreg cioporul

Să le ducă - sute, mii,

Prin cîmpiile cu vii?)

Bair-bair oile-azgheară

Pri măvulă, cătră seară.

Şi flueara jălos bate,

Di-ni mi tal'e tu hicate!

(Şiruri, şiruri, turmazbiară

Pe colină, către seară.

Şi duios cavalul cîntă...

Biata inimă mi-e frîntă!)

 

 

Trîşi la treile şopute... (La cele trei şipote...)

Trăşi la treile şopute

Se-avdu dulţi-aropute,

Canda plîngu clopute...

Plîngu-acolţe izvurile,

Izvurile ş-fîntînile

Iu se-aspeală dzînile,

Dzînile dail'ianile,

Cu muşeate dzeanile!

Plîngu-acloţe şi-frîndzîle.

Frîndzîle nişcatile

Di vimturi - blăstimatile!

Plîngu greu ş-pădurile,

Di lă se-avd murmurile.

Toamna plîngu arinil'i,

Arinil'i şi paltinil'i.

Că tot mor lilicile

Ţe li calcă pricile;

Că se-aspargu stînile

Şi că fug armânile,

Albile ca dzînile;

Că l'i-alasă oile

Şi l'i-alumtă ploile

Ţe-aghunescu verile,

Puil'i ş-prumuverile!

(La cele trei şipote

S-auzeau dulci ropote,

Parcă plîngeau clopote...

Acolo izvoarele

Tot plîng cu fîntînele

Und' se spală zînele

Zînele cu mîndre gene

Cu frumoasele sprâncene.

Acolo plîng frunzele,

Frunzele, mişcatele

De vînt - blestematele!

Freamătă pădurile,

Li se-aud murmurele.

Iar apoi se plîng arinii

Arinii şi cu paltinii

Că se uscă florile -

Le calcă jivinele,

Că se strică stînele

Şi că fug armânele,

Albe ca şi zînele;

Că le pleacă oile

Şi că le bat ploile,

Ce alungă verile

Şi cu primăverile!)

 

Blăstem di vrut (Blestem către iubită)

Ni puil'u di om, ni vimtu graiu dulţe s-nu ţ-aducă.

Şi lăcrinile dit ocl'i durearea s-ţî usucă;

S-nu ştii iu cade truplu-ni, iu groapa va ni-u sapă,

S-te-avină totna-aumbra-ni şi loclu s-nu ti ncapă.

Din cap s-ţî zmuldzi perlu şisomnul s-nu te-acaţă,

Si-ngălbineşti ca moartea tu frîmte şi tu faţă.

Ca ţeara pri murmintu di dor si-ni titucheşti,

Si suschiri bana-ţ toată, cu boaţe si zghileşti.

Si-agiundzi s-ţî urăşti părinţîl'i şi surările,

Se-aladzî prit munţî plîmtă,s-pitrundzî toate-amările.

Iuva s-nu-ni dai di urmă, s-ti deapiri di dureare,

S-ţ-aruchi cu mînile-ţ sinlu, sîndze se-ascuchi di vreare,

Se-arîdă lumea toată di jalea ta ş-di tine,

Si-ţ pară ţerlu chisă, goc stealile sirine.

La moartea-ta ta s-nu hibă ni soră, niţi frate,

Şi corghil'i lăi si-ţ mîcă şi inimă ş-hicate...

Blăstem, blăstem prin tine, muşeata mea armână,

Cu-arîsu muşeat ca anghil, cu suflit di pîngînă.

(Să nu-ţi aducă vîntul şi pui de om grai dulce,

Şi lacrimele toate durerea-ţi le usuce;

Să nu ştii unde-i trupu-mi, nici groapa unde-o sape

Să-mi simţi de-a pururi umbra, pămîntul nu te-ncape.

Din cap să-ţi smulgi şi părul şi somn nu-ţi deie soartea

La frunte şi la faţă să-ngălbeneşti ca moartea.

De doru-mi, ca făclia încet să te topeşti

Şi să suspini întruna, viaţa-ţi s-o urăşti.

S-ajungi să-ţi blestemi casa şi fraţii şi surori,

S-alergi prin munţi plîngînd şi în afund de mări.

Şi urma să nu-mi afla, să taci în neştire,

Să-ţi rupi cu mîna pieptul, nebună de iubire,

Să rîdă lumea toată de jalea-ţi şi de tine,

Să-ţi pară cerul iad, foc - stelele senine.

La moartea ta să n-ai nici soră şi nici tată

Şi corbii să-ţi mănînce mîndreţea ta de fată!

Te blestem azi cu jale, frumoasa mea armână,

Cu zîmbetul de înger, cu suflet de păgînă!)

 

 

Pri un purumbu... (Cu un porumbel...)

Pri-un purumbu-azburător

Ţi-l pitrecu măratlu-ni dor,

Fără carte, fără zbor;

Ca s-vrei tine, ocl'iu laiu,

Ni-l pitreaţe maşi cu-un graiu.

Moi lilice di tru maiu!

Altoară c-un birbil'iu

Va-ţ pitrecu muşeat cundil'iu

Di-ună peană di sirvil'iu:

S-ţî scrii dorlu-a tău curatu

Şi mirăchile ţe-ni ti batu

Cînd ti culţi plîmtă-n patu.

Pînă-atunţi, trandafilă,

Scumpa mea garafilă,

Vearsă-ţ lacrima di dor

Şi-ni pitreaţe-u pri-un nior,

I pri vimtul călător

Tra s-ni-u beau di jale, s-mor.

(Cu porumbul călător

Îţi trimit sărmanu-mi dor,

Fără carte, doar pe nor.

Draga mea, cu ochiul lai*,

Să-mi trimiţi un singur grai,

Floare, tu, din luna mai!

Dacă-ai să mă rogi duios

Îţi trimit condei frumos

Dintr-un lemn de chiparos:

Să-ţi scrii dorul tău curat,

Gîndurile ce te bat,

Plînsă cînd te culci în pat.

Fată dragă, pînă-atunci,

Garofiţă de pe lunci,

Varsă-ţi lacrima de dor,

Şi trimite-mi-o pe-un nor,

Sau cu vîntul călător,

Ca s-o beau, apoi să mor!)

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 85-133.

Tulliu, poezie, antologie, editor, Cândroveanu, Iorgoveanu, 1985, Cartea, Românească, transpunere, română, păstorit, celnic, Olimp, Dumnezeu, tămbare, veacsarică, cîrlig, neam, Flueara, Cavalul, Cîntic, familie, căşar, Tesalia, Tricala, Cărpeniş, Grecia, Hasandra, Agrafa, şoput, blestem, dragoste


În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi poezii ale lui George Murnu (1868-1957), cu transpuneri în română ale editorilor: Grailu armânescu (K. I.), Tră armâname (K. I.), Ti vruta (K. I.), Acl'imare (K. I.), Dor di vruta (H. C.), Bana (K. I.), Păruguria (K. I.)

 


Grailu armânescu (Graiul aromânesc)


Grailu-a meu di mumă, grailu a meu di tată,

Vatra mea iu ni-ardu anl'i ţe-am bănată.

(Graiul meu de mamă, graiul meu de tată,

Vatra-i unde ars-anii, viaţa-mi toată.)

 

Graiu picurărescu di păduri şi plae,

 

Zbor ţi-avdzîi dit gura-a paplui şi ali mea,

Zbor di budză vrută, dumnidzască nilă,

Niurismă di frangă şi di trandafilă.

(Grai păcurăresc de păduri şi stîni,

Auzit din gura bunilor bătrîni...

Grai din gura dragei, preacerească milă,

Mireasmă de fragă şi de trandafilă.)

Lavă di căşare, boaţe di călivă,

Suflă vindicare a ta dulţe livă.

Adil'iat di moscu, duh di primuveară

Bana ni-u cutreamburi ca ună flueară

Ţi di dor pitrunde noaptea tu pundie,

Inima-ni ti cîntă, mîna-ni tut ti scrie.

(Larmă de la stînă, vorbă de durere,

Vindecare-aduce dulcea-ţi adiere...

Boare ca de mosc, duh de primăvară,

Viaţa mi-o cutremuri ca un fluier iară

Ce de doruri umple noaptea cea pustie...

Inima-mi te cîntă, mîna mea te scrie...)

Stau, ţi-ascultu plîngul, jalea şi niholu,

Ved ancruţil'ată Soia-ni ca Hristolu

Şi mizie l'i-si-avde zborlu au tău dit gură.

(Ascultîndu-ţi plînsul, cîntul tău jelit

Neamu-mi văd pe drumuri trist şi rătăcit

Şi abia-i se-aude grai şoptit din gură!)

Scumpa mea fîntînă ţe anarga cură,

Mîne, poate mîne, di duşmani biută,

Va si-armîni tu etă pondă şi tăcută.

(Scumpa mea fîntînă ce agale cură,

Mîine, poate mîine, de duşmani băută,

Veşnic vei rămîne seacă şi tăcută.)

 

Tră armâname (Pentru aromânime)

Si-ni armîneare 'nă minută

Maşi ună chicută di bană

U dau tră tine, Soie-ni vrută.

(Un minut de-mi e sortit

Să trăiesc, îl dau cinstit,

Pentru neamul meu iubit.)

Cum boaţea-ni nu-i ună cîmbană

Ca picurar ţe turma-ngană

Si-ni u-avdă Armânamea tută!

(Să-mi fie glasul clopot ce răsună,

Ca un cioban ce turma-şi mînă,

S-audă neamul meu dorit!)

S-veadă cheamezea di păgană

Ţe tut u-nţearcl'ă, lamne mută,

Si-arsară ea di-iu sta dzăcută,

Dit somnu alipidată aslană,

(Să ştie potera păgînă

Ce stă la pîndă; adormit

E neamul meu, dară trezit,

E leu flămând de-o săptămînă!)

Si-s-facă bluche si si-agiută!

O, Doamne, barim tini niluia-nă,

Nu-alasă soia mea chirută,

Fă-ni boaţea s-hibă 'nă cîmbană!

(Armânii-s toţi - popor unit!

O, Doamne, scapă-ne de la furtună,

Şi neamu-mi fie izbăvit,

Fă-mi glasul clopot ce răsună!)

 

Ti vruta (Iubitei)

Lunină scumpă, a ta mutrită

Mi-astal'ă ca ună-apirită

Di muşuteaţă şi di hare

Ţi-ni mută negura dit cheare,

Di-ni faţe noaptea mea gălită

Di-aumbre şi nioare.

(Lumină scumpă,-a ta privire

Mă arde ca zorii-n ivire

Ce-n frumuseţe mă răsfaţă

Şi-alungă negura-mi din viaţă

Şi-mi aduc noaptea liniştită,

Fără de nori şi ceaţă.)

O, cum ni-u dor să-ni hii aoaţe,

Hărzita-ţi budză,a ţerlui pae,

Si-ni grească şoput di sivdae,

Si-ni cură malamă di boaţe

Şi malamă di grae!

(O, cît aş vrea să fii cu mine,

Din gura-ţi dragă, curgă-alai

Vorbele dragi - izvor pe plai -

Ce-mi susură şoapte divine,

Din auritu-ţi grai.)

Ca tu grădină di măghie

Ţi stau tu-aumbra di măril'ă

Şi bana-ni trandafilă adil'ă

Şi canda-ni moarte tu milie

Di dulţe ambităţil'ă.

(Ca-ntr-o grădină stau vrăjit

În umbra ta ce mă mîngîie,

Iar viaţa-mi, - trandafir ce-adie,

Ce parcă moare, obosit,

În dulcea lui beţie.)

 

Acl'imare (Chemare)

Vedzi noaptea harismă nă steauă

Ma scoate-a l'ei zăvon di nor?

Aşi tu vislu-a meu di dor

Ni ti-alinceşti cîteanor,

Di-ni vine s-plîngu di harauă.

(Vezi noaptea strălucind o stea,

Ce-şi scoate vălul dintr-un nor?

La fel în visul meu de dor

Mi te arăţi de-atîtea ori

Şi plîng, iubita mea!)

O, vrută, a noaptiei cîndilă.

Cum nu dai soare ditru chisă

Di xeane lăi iu ni-eşti 'ncl'isă,

Si-ni eşi cu budza dulţe-arîsă,

Cu ocl'i lăcrimaţi di nilă;

(Iubito, candelă în noapte,

Trimite-mi soare de-unde zaci,

Din lumea-n care-nchisă taci

Să ieşi zîmbind şi semn să-mi faci

Cu ochii-nlăcrimaţi de moarte...)

S-ţi aprochi cu-a zborlui scumpă dhoară,

S-ni-aruţi pi-anumir ca un laţ

Arocutlu di moale braţ

Şi eu di mese si-ni ti acaţ,

S-ti ţîn ghitrie pi inăoară!

(Să vii, căci glasu-ţi mi-e comoara...

Pe umăr să-mi arunci, ca laţ,

Rotundul, moalele tău braţ...

Şi eu de mijloc să te-acaţ...

Să-mi vindeci inimioara!)

 

Dor di vruta (Dor de draga)

Ni-adunai tu xeane

Bair di mirdzeane,

Jarlu-ni dit cinuşă,

Şi-ali piruşane

Feciu ună ghiordane,

Stolismă di guşă.

(Dorurile mele

Mi le fac de mărgele

Tot de jar sclipind,

Să le porţi - inele,

Şir de peruzele,

Draga mea, din Pind...)

Ună cîte ună

Mîna mea ni-adună

Steale după steale,

Hrisusite beale,

Tra s-l'i adar curună

S-u-ncurun cu eale,

Malamă ţe-asună

Tu cîntările a meale.

(Şi stele culeg

De pe ceru-ntreg,

Şi le tot înşir

Ţesute cu fir,

Salbă să-ţi încheg

Numai din safir,

Numai din cîntări,

A mele chemări...)

Tra si-ni vindic pondu

Măghipsit di lună

Disvălii dit sprună

Foc di pirpirună

Şi-l'i ţăsui zăvonlu,

Dorlu-ni ţe ca ghionlu

Noaptea dipriună

Suschiră sum lună.

(Ca să-mi vindec dorul,

Cel vrăjit de lună,

Dezvelii în vatră

Jar de mătrăgună,

Şi-ţi ţesui eu, iată,

Dorul meu cel crunt -

Ghionoi bolînd,

Suspinînd sub lună.)

 

Bana (Viaţa)

Treaţe arîulu, treaţe,

Nu-şi are hăbare

El că mi pitreaţe,

Gl'eţ di apă araţe,

Tra s-mi nec tu-amare.

(Trece rîul, trece,

Şi habar nu are

Că el mă petrece,

Val de apă rece

Să mă-nece-n mare.)

Sultă, vrută-ni Sultă,

Alba mea vişteare,

Boţi di moarte ascultă,

Greu niho ţe doare,

Bana mea ţe cheare

Di-a ta vreare multă.

Singura-ni aveare,

Ahte ş-vindicare,

Doauă dulţi zboare,

Budza ta di neare.

(Sultă, dragă Sultă,

Scumpa mea comoară,

Voci de moarte-ascultă,

Cînt de jale-amară...

Viaţa mea ce zboară

De iubirea-ţi multă.

Singura-mi avere:

Dor şi înviere,

Vorba-ţi adiere,

Buzele-ţi de miere.)

 

Păriguria (Mîngîiere)

Eta tută arauă

Ca ună uheauă

Alatră nă căţauă,

Nu-are soţ di-arauă,

Tihea mea ţea greauă,

Că nu-ni deade arpe

Si-alas locuri stearpe

Şi cărări di şcarpe,

Si-aleg altă steauă,

Lampă di harauă;

S-nu ma ni-avdu şarpe,

Boaţe di căţauă

Fărmăcoasă, arauă.

Sultă, vrută-ni Sultă,

Albă ca nă neauă,

Inima-ni ţe moare

Di virin ascultă,

Maş nă vindicare,

Doauă dulţi zboare,

Budza ta di neare.

(Toată vremea rea

Precum vipera,

Latră o căţea

N-are soţ de rea.

Blestem soarta-mi grea

Că nu-mi dete aripi

Să las locuri sterpe

Şi cărări de şerpe

S-aleg altă stea

Ce m-o lumina;

Să n-aud de şarpe,

Nici glas de căţea

Veninoasă, rea.

Sultă, dragă Sultă,

Albă ca o nea,

Inima-mi ce moare

De venin, ascultă

Doar un leac mai are:

Vorba-ţi adiere,

Buzele-ţi de miere.)

 

Mirache (Dor)

Noaptea nu-ni durnii,

Plîmse a mea inioară.

Mi sculai hîrghii,

Mi-alinai diunoară

'Nsus pi-ngucilie,

Cîmpul tut mutrii

Nupu-ni vine-n hoară

Dorlu dit Vlăhie.

(Nopatea nu dormii,

Plînsul m-a-necat.

Şi-n zori mă trezii,

Mă urcai îndat',

Pe dealul cu vie,

Cîmpul de-l privii,

Poate-mi vine-n sat

Dor din Românie.)

Apa-ntreb dit vale,

Puilu di pi cale,

Vimtul fur ţe treaţe:

Vine soarle aoaţe?

Apa fudze troară,

Vimtul, puilu zboară

Şi ţiva nu-ni oară.

Plasea tută-şi taţe,

Mută ni-mi pitreaţe

Şi-ni mi-ngroapă-n hoară

Moartă di fîrmaţe.

(Apa-ntreb, din vale,

Rîul cu-apă rece,

Vîntul hoţ ce trece:

Dragu mi-i pe cale?

Apa-aleargă iute,

Vîntul nu s-aude,

Toate parcă-s mute.

Doar tăcere grea...

Mă întorc plîngînd

Anii, soarta mea,

Dragă aşteptînd.)

 


SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea, Românească, Bucureşti, 1985. pp. 50-81.


 

În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu (1928 - ) şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au inclus şi 17 poezii ale lui Constantin Belimace (1848-1934), cu transpuneri în română ale editorilor: Dimândarea părintească (K. I. şi H. C.), Picurarlu (H. C.), Picurarlu cătră vruta lui (H. C.), Toamna tu-arniu (H. C.), Un cîntic (H. C.), Auşlu cărvănar (H. C.), Cucotlu (H. C.), Codrughionlu (H. C.), Hoara (K. I.), Păreare di-arău (K. I.), Muluviştea (K. I.), .

 

 


 

Dimîndarea părintească (Diată părintească) (Diată veche)


 

Părintesca dimîndare
sprigiură cu foc mare,
Fraţ
di mumă şi di-un tată,
Noi, Armâni
di eta toată.

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia volumului său de versuri Lecția de numărat Burgtemesul, care include și o versiune în aromână aparținând publicistului Vasile Todi – Anvițarea di numirari a Burgtemeslui.

 

UNU

mi-am orânduit camera

așa cum am socotit că-i mai bine

la fereastră

am așezat trandafirul japonez

în mijlocul încăperii

pusei masa

pentru banalul festin anual

tăblia lustruită

am împodobit-o cu vasul

din cristal de tomești

în care păstrez pergamentul scrijelit

de centurionul însurat

cu fiica lui Zamolxes

către ușă

picuri roșii duc în veranda

decorată preventiv

cu cactuși anti tbc

lipsește vânătorul

și fără el totul rămâne

natură statică.

UNÂ

Iñi udusii udălu

cum minduii că iasti ma mușat

ninga firidî,

udusii trandafilu japonez

tu mesea udălu

udusii masa

ti ițido di harau di iți an

aratî ca lihia

u anviscui cu sanu

di crist di Tomești

tu cai udusii

nî carti dit zîmani

adratî di centurionlu susit

cuhilea al zamolxes

cîtî uși chicuti aroșii

duc stri viranda

adratî, chindisitâ

cu lilici stri t.b.c.

a-ma nuari ațel cu tufechea

ș făr di năs

tut armăni cictîsit

 

DOI

nu am încercat

să deslușesc priceperea

meșterului care a cioplit

planul burgului în caldarâm

la o aruncătură de băț

de domnul catolic

mi-a fost de ajuns să mângâi

luciul cronicii

mirându-mă cuviincios

de eleganța

petrei medievale

DAU

Nu apufusii

s-achicîsesc sibepea

a nicuchirlui ți adră

minduiarea a pîzarelei tu șcămbili

apruchiati la unî arucuteari di ciumag

di domul catolic

ma adîstai di hîrîsii

luțeafirli dit hrami

ș ciudusii

di pirifañia

șcămbălei dit zămane

 

TREI

o dată pe an

starea-mi sufletească

are paloarea vegetală

a frunzei

deschid ierbarul și ordonez

obiecte descoperite în

rezervația naturală a orașului

fibule romane

potcoave pierdute

de armăsarii cavalerilor ioaniți

strunguri fabricate în raionul arad

cartușe decemvriste pe care

inspectoratul de cultură

și educație capitalistă

încearcă tardiv să le detoneze

în loja centrală a operei de stat

*

eu mi-am plătit biletul de intrare

aștept liniștit

să-mi explodeze inima-glonț

în foaierul pustiu

TREI

nî oarî pri an

rihatea banîlei

șaduți cu prosipu

di frănzî apusî

disfac sfinduchea cu frăndză

ș udusesc

chirîturi

dit poli

fibuli rumani

ș putcuoavi chiruti

di ațîli a gioñiru ioaniți,

strunguri adrati tru cîsîbălu arad

fișecuri dit meslu al andreu

pi cai

cultura șhi anvițarea capitalistî

minduiaști tu amînat s-li bumbuneadzî

tru mesea operei dit isnafi

*

chini ma mini pultii ti-as intru

ș-astau rihati

sini bumbuneazî bana-fișec

tru udălu irniu

 

PATRU

am hotărât să nu mai ies niciodată

în balconul închis

ca o grădină

suspendată

semiramida mea fu

un vauban mediocru

peste palmierii închipuiți

cocorii țipă herzian

crezând că mă alătur

zborului autumnal

vecinii așezați temeinic

pe frontiera de sticlă

mă încurajează

fluturând eșarfe tricolore

spălate cu sodă caustică

vântul spulberă perdeaua

după care îmi ascunsesem

inocența

PATRU

Mindui ti-as nu imnu

pit udălu disfapt

ca nî gîrdinî

alinatî

semiramida a meau fu

tihi lai

pristi palmierili minduiți

azghiarî lîndîruși

ți pistusesc că diadun

va azbuirăm

vițiili îñi grescu

cu necili tru măni

aspilati tru buiaua ți ardi

 

CINCI

o stradă lungă

într-un orășel banal

un stand de cărți și de reviste

colorate

ninge molcom

peste coperți și alfabetele

străine

în micul tranzitor de bachelită

un crainic plânge-n microfon

și veștile se-mplântă-n mine

ședințe mitinguri și demonstrații

în săli pe bulevarde și în scuaruri

*

o stradă lungă într-un orășel

banal

un crainic plânge-n microfon

iar veștile se-mplântă-n mine

tăios

ca vorbele străine

ȚINȚI

nî geadeii teasî

tru nî pîzari tivichelî

hrami adunati tru cărți

tri chirîturi

azvoami neaua

pristi hrami

xeani

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbările a năslu s hig tru mini

nî geadii teasî

*

tru nî pîzari tivichelî

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbărli a năslu s hig tru mini

ca zboarîli xeani

 

ȘASE

ajung acasă în lumina stelei

răsturnate-n ochiul de apă

pe suprafața opacă a bălții

în locul nuferilor

transparenți

plutesc bilete de tramvai

tramvaiul quatro

fereastra se deschide galeș

mai provocator

ca o invitație deșucheată

urc scările

strâng buchetul de levănțică

până la strivirea fibrei

sun de două ori scurt odată lung

așa cum mi se ceruse

în locul buzelor fierbinți

degete scheletice

de pianist flămând

îmi mângâie fața

pe zidul stucat

pipăi pecetea

orașului liber regal

umbră de trup sfânt

bănuit în pânza lințoliul

din milano

ȘASI

agiunțiu la cîșoarî tru luñina stealilei

arucutitî tru ocliu di apî

pristi alarga cutrubira api

ș tru loclu a nuferilor

hîrdziț

archișurî tișchirei di tramvai

tramvailu quatro

firida-s dischidi lișor

ca nî aclimari di putanî

alin, alin,

cu tumbi di lilici

hiu ninga nî oarî ma lungu

așe cum ni si caftă

tru loclua buzîru ca pira

dzeadziti ca di tihi

di lihucear agiun

îni dizñiardî prosipu

pri mur

aduchesc vula

di pîzari silighiti di vîșîle

aumbrî di boi hîrdzitî

tru păndza

di milano

 

ȘAPTE

ne-am strecurat printre lăteții gardului

invizibil

grăbiți să ajungem la granița aceea

înfricoșătoare

de unde începe cartierul

zombilor

dincolo de râul leneș

pe singura insulă a orașului

de pustă

oameni maturi cu barba țepoasă

cu dinți galbeni și cu hainele

mirosind a bălegar proaspăt

vorbesc

o limbă neînțeleasă

ne strângem laolaltă

precum incașii în fața cailor spanioli

în turba maronie

satirii de pe singura insula

a orașului din pustă

sapă gropi nedefinite

în care roua adună dimineața

oglinzi de lintiță

ȘAPTI

nî hipsim prit gardlu

ți nu-li bîga oarî vîrnu

ahuñiusiți cîtî mardzina ațeau

lîhtîroasî

di-u ahurheaști hoara

zombilor

naparti di arăulu nilivend

pi ni sucachi di cîsîbă

duneaii cu prosip nisursit

cu dințli galghiñi ș cu strani

ți aniurdzesc a mîhuli

zburăsc

zboarî niaduchiti

nî adunăm deadun

ca incașii dinintea ațîlor spanioli

ș satirii di pi geadeia irnii

dit câsîbă

adarî grochi nipistusiti

tru cai adunî araua di tahina

lihii di lîntiți

 

OPT

pe malul canalului terezian

turnul de apă își aruncă umbra

peste case pitice

podul de fier

gândit de franțuzul eiffel

l-au ridicat într-o vară

maistori sosiți

de prin maiale

seara

meșterii își strâng uneltele

în pânze aspre de postav

și pleacă în afara cetății

pe sub podul de fier trece barcazul

cu curve aduse de la viena

pentru a spori

populația feminină

din capitala

abandonată de eunucii turci

OPTU

anamisa di canalu terezian

dipunî aumbra cășoarîlei di apî

pristi hoara afiritî

di puntea di hier

minduit di franțuzlu eiffel

l-uadrarî tr-u nî vearî

gonlii viniți

di maiale

tru amurdzitî

huzmichearli ș-adunî lucîrli

tru purheali

ș-închisesc s-iasî dit pîzari

pri sum puntea di hier

treclu barcazul

cu putani dit viena

ti-as avdagî

duñeaua di muleri

dit mesea di poli

alîsatî di eunuți-li turț

 

NOUĂ (LUI UWE)

trăiesc nepăsător

în mahalaua orașului

diminețile îmi sparg visele

pe străzi desfundate

cu capul așezat sub țuțuroiul

cișmelei lucrate în fontă seghedină

căutându-mi gândurile risipite

în focuri mocnite

cupe de oțel

cu dinți caterpilari

mi-au mutat destinul

pe bulevarde centrale

în cutii betonate admirabil

atunci am îndrăznit să mă proclam

ultimul profet al orașului

ce-și păstrase

atâta amar de vreme

fetia imperială

în spatele porții seculare

NAUĂ (TI UWE)

bînedz fără gailei

tru sucachea a câsîbălu

tahinăr-li îni diñic hisli

pit geadei asparti

cu capu aștirat sum

șopatlu adrat tu fontî seghedină

avin minduierli arîzvuiti

azvara

putiri di malmî

cu dinț caterpilari

îni mutarî tihea

pi sucachi dit mesi

adrati ti-lea haraua

șatumțea îni gri a nia

vîșîlelu a căsîbălu

ți dînîsii

di ahăntu chiro

namuzea

dinîpoia-a porțili dit zîmani

 

ZECE

de unde să știu

cărui cneaz pribeag

i-a aparținut

lada de zestre desenată

în flamingi

toropiți de căldura deșertului

în lada de zestre

găsită în podrumul

familiei cneazului bizere

păstrez cu sfințenie

eghiletul pe care îl bănui doar

că a împodobit uniforma

generalului berthelot

la anul nouăsutenouăsprezece.

DZAȚI

di-u-s pistusec

a cui livend lihucear

își fu

sfinduchea chindisitî

cu flamingi

ascîpitați di cîroarea deșertlui

sfinduchea chindisitî

agîrșatî pri dîvanea

ți fumealea a cneazlui bizere

si-u avea,

u țănui cu sivdai

unlu semnu di pi strañili ți

generalu berthelot

u primna pri năslu

tru anlu nausutinausprî

 

UNUSPREZECE

citadinul noroios al burgtemesului

își găsește liniștea în pașii uitați

pe corso și pe surogat

orașul

își spală pe ziduri adrese

și numere fără de rost

în așezarea aceasta

telefoanele sunt moarte

iar cetățenii

își spun pe nume

în șoaptă

USPRÎ

Pîzîriosu ahundusit a burgtemeslui

își află rihatea agîrșeatî

pri geadeia vrutî

cîsîbălu

aspealî pri muri zboarî

ș numiri fără tiñii

tru cîsîbălu aist

tilifoanili psusirî

ș duneaia

zburaști peanaha,

peanaha

 

 

SURSA

Dinu Barbu, Lecția de numărat Burgtremesul, ediția a II a revăzută și adăugită, traducere: Vasile Todi (aromână), Radu Andronescu (engleză), editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2008, pp. 3-27, 29-53.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 7 din 8

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required