Dumnidzălu`nhi lunjina – Dumnezeu îmi lumina
Nu`avea soari, ni lunjinâ
Cându pi cali nidzeam
Câtâ poarta ei, lea dado,
Vruta s`nhi`u videam..
(Nu era soare, nici lumină
Când pe drum mergeam
Spre poarta ei, tu mama
Iubita să mi-o văd)
Refren-Refren
Hai, hai, Dumnidzălu`nhi lunjina
Hai, hai, calea pân` la ea,
Hai, hai, Dumnidzălu`nhi lunjina
Hai, hai, calea pân` la ea..
(Hai, hai, Dumnezeu îmi lumina
Hai, hai, calea pân’ la ea
Hai, hai, Dumnezeu îmi lumina
Hai, hai, calea pân’ la ea)
Tsi videam, tsi`nhi si`arâta
Tu ubor cându`nhi mutream
Unâ steau` di pi tser
Dzâtsea ca`u chier..
(Ce vedeam, ce mi se arăta
În curte când priveam
O stea de pe cer
Zicea că o voi pierde)
Refren-Refren
Mi feci dado câ nu`avdzam
Zboarâli – ca u chiream
Inima tut î`nhi dzâtsea
Câ ea va`nhi mi va..
(Mă făceam mamă că nu auzeam
Vorbele că o pierdeam
Inima tot îmi zicea
Că ea mă va iubi)
Refren-Refren
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Hai Dafină – Hai Dafină
Hai Dafină, mas vrei tini,
Hai Dafină, z`inhi cu mini,
Hai Dafină, z`inhi cu mini…
(Hai Dafină, dacă vrei tu
Hai Dafină, să vii cu mine
Hai Dafină, să vii cu mine)
Nu, Mihale, nu yin` mini,
Câ nh`iasti arshini di lumi,
Câ nh`iasti arshini di lumi..
(Nu Mihale, nu vin eu
Că îmi este rușine de lume
Că îmi este rușine de lume)
Va`nhi ti caftu, vrei nu vrei
Di la pârintsâi a tăi,
Di la pârintsâi a tăi…
(Te voi cere, vrei, nu vrei
De la părinții tăi
De la părinții tăi)
S`mi da pârintsâi a mei,
Sâ shtii câ sh`mini va`s voi,
Sâ shtii câ sh`mini va`s voi…
(De mă dau părinții mei
Să știi că și eu voi vrea
Să știi că și eu voi vrea)
Featsirâ tsi featsirâ,
Dafina i`u deadirâ,
Dafina i`u deadirâ …
(Făcură ce făcură
Dafina o dădură
Dafina o dădură)
Tini gione, îmsheat ficior,
Io di dorlu a tău va`s mor,
Io di dorlu a tău va`s mor !
(Tu june, frumos flăcău
Eu de dorul tău voi muri
Eu de dorul tău voi muri!)
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Hai Dafină, ”giony” / Versuri, 14 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---hai-dafin--/2702 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Tsi s-adar – Ce să fac
Î`nhi ti`am tu minti
Sh`nu shtiu tsi s`adar
Anfârmâcat i`a meu suflit amar
Ah vruta mea, câtâ iu hii
Câ nh`iasti dor di tini
Vrută voi sâ shtii .
(Mi te am în minte
Și nu știu ce să fac
Întristat e al meu suflet amar
Ah iubita mea, pe unde ești
Că mi-este dor de tine
Iubito vreau să știi)
Refren-Refren
Tsi s`adar, lea, tsi s`adar
A meu suflit iasti amar
Iasti amar di vrearea ta
Tsi nhi`angreacâ inima !
(Ce să fac, tu, ce să fac
Al meu suflet este amar
Este amar de iubirea ta
Ce-mi stăpânește inima!)
Mash cu tini vrută voi să`nhi shed
Câ nh`iasti greu
Lea feată, io`nhi mi`ntreb
Câ tse fudzishi di lângâ mini
Î`nhi iasti greu lea feată
Shed io fârâ tini .
(Doar cu tine iubito vreau să stau
Că îmi este greu
Tu fato, eu mă întreb
De ce ai plecat de lângă mine
Îmi este greu tu fato
Stau eu fără tine)
Refren-Refren
Ti voi pi tini, lele, vruta mea
Câ nh`iasti dor
Feată, di gura ta
Di gura ta sh`di ochii a tăi
S`ti astringu în bratsâ, feată,
S`ts`aspun cât ti voi .
(Te vreau pe tine, lele, iubita mea
Că mi-este dor
Fato, de gura ta
De gura ta și de ochi tăi
Să te strâng în brațe, fato
Să-ți spun cât te iubesc)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Tsi s-adar, ”giony” / Versuri, 21 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---tsi-s-adar-/2598 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Vanghelitsa mea,- Vamghelița mea
Refren 1 – Refren 1
Apa aratzi di la moarâ
Sâ`nhi ti bash, Vanghe, nâ oarâ.
Apa aratzi di la moarâ
Sâ`nhi ti bash, Vanghe, nâ oarâ.
(Apa rece de la moară
Să mi te sărut Vanghe o dată
Apa rece de la moară
Să mi te sărut Vanghe o data)
Refren 2 – Refren 2
Haidi frândzâ veardi,
Veardi di ciresh
Vanghe, va`nhi ti`ashteptu
La shopat cându a s`hieshi.
(Haide frunză verde
Verde de cireș
Vanghe, te voi aștepta
La izvor când vei veni)
Ma di cu nhic,
Ma di cu nhic, Vanghe, ti mutream,
Vanghe, ti mutream.
S`creshtsâ mari sâ`nhi mi iai
Vanghelitsa mea,
S`creshtsâ mari sâ`nhi mi iau
Oh lea daileana mea!
(Dar de mic
Dar de mic, Vanghe, te priveam
Vanghe, te priveam
Să crești mare să mi te iau
Vanghelița mea
Să crești mare să mi te iau
Oh tu mândra mea!)
Refren 1 – Refren 1
Refren 2 – Refren 2
Ma cându mari,
Ma cându mari`nhi tsâ criscushi
Vanghe, tsâ criscushi.
Cu`altu gioni nhi ti mârtashi
Vanghelitsa mea,
Cu`altu gioni ti mârtashi
Oh lea daileana mea!
(Dar când mare
Dar când mare îmi crescuși
Vanghe ce crescuși
Cu alt june mi te măritași
Vanghelița mea
Cu alt june te măritași
Oh tu mândra mea!)
Refren 1 – Refren 1
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Vanghelitsa mea, ”giony” / Versuri, 7 noiembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---vanghelitsa-mea-/2451 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Gionji armânji – Juni aromâni
Aidi gionji armânji inshits` tu lumi
Di la voi s`avdzâm daima lucri buni.
Aidi gionji armânji inshits` tu lumi
Di la voi s`avdzâm daima lucri buni.
(Haideți juni aromâni ieșiți în lume
De la voi să auzim mereu lucruri bune
Haide juni aromâni ieșiți în lume
De la voi să auzim mereu lucruri bune)
Refren-Refren
Gionji armânji, tiniri vlâstari,
Ti voi nu`ari greu anda`i alumtari.
Di la voi armânamea ashteaptâ
Îmsheatâ numâ sâ`i dai
Câ`i mileti aleaptâ !
(Juni aromâni, tinere vlăstare
Pentru voi nu e grea lupta
De la voi neamul aromân așteaptă
Frumos renume să-i dați
Că-i neam ales!)
Vini oara s`grim “Dishteaptâ`ti armâne!”
Shi`s nu minduim mash` la dzâua di mâni.
Vini oara s`grim “Dishteaptâ`ti armâne!”
Shi`s nu minduim mash` la dzâua di mâni.
(Veni clipa să strigăm ”Deșteaptă-te aromâne!”
Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine
Veni clipa să strigăm ”Deșteaptă-te aromâne!”
Și să nu ne gândim doar la ziua de mâine)
Refren-Refren
La mărili sculii` tu mintea noastâ s`hibâ
An di an s`avdzâm tut anvitsa` s`amintâ.
La mărili sculii` pri mintea noastâ s`hibâ
An di an s`avdzâm tut anvitsa` s`amintâ.
(La marile școli tot mintea noastră să fie
An de an să auzim toți învățații să lupte
La marile școli tot mintea noastră să fie
An de an să auzim toți învățații să lupte)
Refren-Refren
Armânescul zbor ma nâpoi s`nu armânâ
Sh`pirifanji s`purtăm hlambura armânâ.
Armânescul zbor ma nâpoi s`nu armânâ
Sh`pirifanji s`purtăm hlambura armânâ.
(Limba aromână să nu fie uitată
Și mândri să jucăm steagul aromân
Limba aromână să nu fie uitată
Și mândri să jucăm steagul aromân)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Gionji armânji, ”giony” / Versuri, 13 iunie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---gionji-arm--nji/2219 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Io ca pui s`tsâ cântu – Eu ca pasărea să-ți cânt
M`as iaram nâ piturnichi
S`ti vigheam, feată, dit zbor
S`dipuneam cu multâ vreari
Tu a tău ubor...
(Dacă eram o potârniche
Să te veghez, fato, din zbor
Să cobor cu multă dragoste
În a ta curte)
Refren-Refren
Io ca pui s`tsâ cântu,
S`nu`nhi mi batâ vintul
S`nhi angâlzascâ soarli, feată
Suflitlu cu vreari.
(Eu ca pasărea să-ți cânt
Să nu mă bată vântul
Să mă încălzească soarele fato
Sufletul cu iubire)
M`as iaram nâ trandafilâ
Tu gârdina ta s`crishteam
Pit lilici mash pi tini
Io va`nhi ti vigheam...
(Dacă eram un trandafir
În grădina ta creșteam
Printre flori doar pe tine
Eu te vegheam)
Refren-Refren
M`as iaram un pui di noapti
S`dipuneam la geamea ta
S`tsâ hârseam cu a mea mutritâ
Somnul, vruta mea.
(Dacă eram o pasăre de noapte
Să cobor la geamul tău
Să-ți mângâi cu a mea privire
Somnul, iubita mea)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Io ca pui s`tsâ cântu, ”giony” / Versuri, 22 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---io-ca-pui-s-ts---c--ntu/2131 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cându va z`yinâ primuveara – Când va veni primăvara
Î`nhi luai calea s`neg tu muntsâ,
Tâsh` tu muntsâ la irnat
Cafi iarnâ tu ahurhitâ
Nh`iasti dorlu angricat...
(Am pornit să merg în munți
Tocmai în munți la iernat
La fiecare început de iarnă
Îmi este dorul mai puternic)
Refren-Refren
Cându va z`yinâ, feată, primuveara
Dit muntsâ a z`yin la tini, vruta mea.
Agiun va s`hiu, feată, di`a ta bâsheari
Va`nhi mi satur, feată, di dultseamea ta.
(Când va veni, fato, primavera
Din munți voi veni la tine, iubita mea
Flămând voi fi, fato, de a ta sărutare
Mă voi sătura, fato, de dulceața ta)
Tu`albi stranhi suntu muntsâi
Tuts` di neau` anvâlits`.
Nu`ari s`avdzâ puii s`cântâ,
Puii a muntsâlor duruts`...
(În albe haine sunt munții
Toți de nea înveliți
Nu vei auzi păsările să cânte
Păsările munților dragi)
Refren-Refren
Cându soarli as da di`analtu
Calea, feată, io va`nhi iau
Tu ahurhit di primuvearâ
Tu cutar, feată, nu`as dau...
(Când soarele se va înălța
La drum, fato, eu voi porni
La început de primăvară
La stână, fato, nu voi da)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Stelian Arau - Cându va z`yinâ primuveara, ”giony” / Versuri, 22 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/stelian-arau---c--ndu-va-z-yin---primuveara/2130 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ma sâ shtiu - Dacă aș ști
Lasâ vrearea cu mini
Lasâ câ`i di la tini
Suflitlu a meu va `s facâ punti
Ca s`him noi doi cum iaram ma ninti..
(Lasă iubirea cum vine
Las-o că-i de la tine
Sufletul meu se va face punte
Ca să fim noi doi cum eram înainte)
Refren-Refren
Ma sâ`nhi shtiu ti tsi,
Ma sâ`nhi shtiu ti tsi
Io ti tini feată
Î`nhi versu lăcrânjili..
(Dacă aș ști pentru ce
Dacă aș ști pentru ce
Eu pentru tine fato
Îmi vărs lacrimile)
Lasâ dultsea mea vreari
Lasâ câ ea nu chiari
Inima mea shtii s`u ascultâ
Sâ`nhi hibâ dor, la mini s`u arucâ..
(Lasă dulcea mea iubire
Lasă că ea nu piere
Inima mea știe să o asculte
Să-mi fie dor, la mine s-o arunce)
Refren-Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia numărului 2/3 din 2005 al revistei ”Insanlik-Omenia”, revistă interetnică dobrogeană editată de Fundația umanitară socială, culturală și științifică și realizată cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României.
În acest număr al revistei, Aurica Văceanu, director adjunct al Școlii nr. 12 ”B. P. Hasdeu” din Constanța, a publicat articolul Mozaic interetnic, în care a făcut referiri și la activitățile culturale conduse de institutoarea aromâncă Mioara Gospodin.
<(…) Un moment important l-au marcat elevii învățătoarei Vuap Kanel, care au prezentat un frumos spectacol alături de elevi aromâni pregătiți de institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața, la Festivalul Internațional de Haiku, din iunie 2005, de la Mamaia, eveniment cultural major pentru spatial tomitan. Cu sensibilitatea vârstei și armonia melodiilor și a dansului ca și frumusețea costumelor, i-au încântat pe participanții europeni, japonezi și americani.
Comunitatea aromână, foarte puternică în orașul nostru, a sprijinit activități desfășurate în școală și extracurricular. Institutoarea Gospodin Mioara și învățătoarea Barzecu Cherața au organizat cu ansamblul aromân de dansuri spectacole de Ziua școlii – 26 Februarie, 23 mai Ziua aromânilor, Festivalul etniilor etc. Cu eforturi deosebite a fost editată revista de specialitate în aromână BANA ARMÂNEASCĂ și un moment crucial l-a constituit participarea la gala organizată de această revistă în scopul acordării premiului ”Omu anului”. Cele două cadre didactice, pe lângă preocuparea pregătirii ansamblului, au în perspectivă înființarea cenaclului literar ”Lutseafirul” - proză și poezie, în dialectal aromân.
În perioada 25-26 noiembrie 2005 au loc, la Inspectoratul Școlar al Județului Constanța, lucrările grupului de cadre didactice întrunit în vederea elaborării programelor privind cursurile opționale pentru clasele învățământului primar, gimnazial, liceal specific culturii și civilizației aromânilor.
Printre membrii grupului de lucru privind elaborarea programului de cursuri opționale pentru elevii aromâni se numără și câteva cadre didactice din Constanța: conf. univ. dr. Constantin Grasu, asist. univ. dr. Manuela Nevaci, assist. drd. Mirela Zelca, prof. Angela Fuduli, instit. Mioara Gospodin. (…) >
SURSA
Aurica Văceanu, Mozaic interetnic, ”Insanlik-Omenia”, Constanța, nr. 2/3 nov. 2005, p. 13.
Du`ti pui pan` la cutaru – Du-te pasăre la stână
Refren-Refren
Ma du`ti pui pan la cutaru
Ca nji-am giony picuraru
Sh-dzai ca lu`ashteptu
Cu dor tu cheptu
Nu stiu tsi-s adar
(Dar du-te pasăre până la stână
Că mi-am un june păcurar
Și zi-i că-l aștept
Cu dor în piept
Nu știu ce să fac)
Pi numachea di la mer
Shadi lailu pilister
Ma du`nji`ti la vrutlu
Ii dzasi una feata
Tsi s-anchina la tser
(Pe ramura mărului
Șade dragul porumbel
Dar du-te la iubitul
Îi zise o fată
Care se închina la cer)
Refren-Refren
Nu-am ni frati, nu-am ni sora
Xeana hiu a lumilor....
Sh`a mei in hoara....
Nu shtiu tsi`adara...
S`mi isuseasca vor
(Nu am nici frate, nu am nici soră
Străină sunt în lume
Și ai mei în sat
Nu știu ce să facă
Să mă logodească vor)
Refren-Refren
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Armaname oaminji vruts – Aromâni iubiți
Armaname oaminji vruts,
Io va voi armanji pi tuts
Di-una ieta him armanji
Di papanji si stri`papanji, de voi armanji
(Aromâni iubiți
Eu vă iubesc aromâni pe toți
De secole suntem aromâni
Din moși și strămoși, de voi aromâni)
Mseati hoari avura armanjii
Ma li-asparsira paganjii, voi armanji
Imseata-i hoara Gramustea...
U`asparsi Ali Pasha, de voi armanji
(Frumoase sate avură aromânii
Dar le arseră păgânii, voi aromâni
Frumos îi satul Gramostea
Îl arse Ali Pașa, de voi aromâni)
Moskopole hoara avdzata
Tora iasti sh-ea chiruta, voi armanji
Musheata hoara s-asparsi....
Na cheatra di ea nu-armasi, voi armanji
(Moscopole sat renumit
Acum este și el pierdut, voi aromâni
Frumosul sat arse
O piatră din el nu rămase, voi aromâni)
Multu shed mi minduiescu
Plangu nu pot s-danasescu, voi armanji
Ca armanjii tsi ts-au fapta???
Ti ahat di ei au trapta, voi armanji
(Mult șed și mă gândesc
Plâng, nu pot să mă opresc, voi aromâni
Că ce-au greșit aromânii?
De au pătimit atâta, voi aromâni)
Doamne catse blastimashi
Hoarali ma li surpashi, de voi armanji
S-asparsira a noasti hoari
Multu inima mi doari, voi armanji
(Doamne de ce ai blestemat
Satele de le surpași, de voi aromâni
Arseră ale noastre sate
Mult inima mă doare, voi aromâni)
Flory Caragop, Vrearea - Armaname oaminji vruts, ”giony” / Versuri, 11 aprilie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---armaname-oaminji-vruts/3072 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Di Pilistera pan` la Pindu – Din Pilistera pân’ la Pindu
Di Pilistera pân` la Pindu
S`dishteaptâ armânlu di harau`
Câmbănji asunâ apirindu
Di Pashti – di primuvearâ..
(Din Pilistera pân’ la Pindu
Se trezește aromânul cu bucurie
Clopotele răsună la venirea
Paștelui – primăverii)
Ieshi tu migdani vrută soi`
Ta`s vedz cum treamurâ dushmanjii
Di`a tali armi, di`a ta boi`
Di`a tăi ficiori – gionji ca aslanji..
(Ieși în față iubit neam
Ca să vezi cum tremură dușmanii
De ale tale arme, de a ta statură
De ai tăi feciori – viteji ca leii)
Lutseashti fatsa ca di soari
Shi`ambeatâ mintea di harau`
Shi treamburâ ciudii mari
Ca vimtul, hlambura `tsea noau`..
(Strălucește fața ca de soare
Și îmbată mintea de bucurie
Și tremură minune mare
Ca vântul, steagul cel nou)
Flory Caragop, Vrearea - Di Pilistera pan` la Pindu, ”giony” / Versuri, 10 martie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---di-pilistera-pan--la-pindu/3051 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Te-astiptai nu vinisi – Te așteptai, nu veniși
Feata mi giur pi luna sh-pi steali
Ca pan` la moarti va te-asteptu
Mi giur cu manjili pi cheptu lea feata
Ca fara tini va-s landzidzascu
(Fato, mă jur pe lună și pe stele
Că pân’ la moarte te voi aștepta
Mă jur cu mâinile pe piept tu fato
Că fără tine mă voi îmbolnăvi)
Te-astiptai nu vinisi, te-astiptai mi-agarshisi
Te-astiptai lea feata zinji snji-adutz prumveara
Te-astiptai nu vinisi, te-astiptai mi-agarshisi
Nu stiam feata di dor cum treatsi oara
(Te așteptai, nu veniși, te așteptai, mă uitași
Te așteptai tu fato să vii și să aduci primăvara
Te așteptai, nu veniși, te așteptai, mă uitași
Nu știam de dor cum trece timpul)
Dumanitsli vruta la cor,
Ts-aduts aminti cand n-adunam
Dzatseam ca doi noi va na luam
La dispartsari nu minduiam
(Duminicile iubito la horă
Ți-aduci aminte când ne întâlneam
Ziceam că noi ne vom lua
La despărțire nu ne gândeam)
Tora lea feata ca tini fudzisi
Io nu stiu lailu tsi va-s adar
Te-astiptai sti tornji lea feata
Sh-inji plangu lailu a meu amar!
(Acum tu fato că ai plecat
Eu nu știu sărmanul ce voi face
Te așteptai să te întorci tu fato
Și-mi plâng sărmanul al meu amar!)
Flory Caragop, Vrearea - Te-astiptai nu vinisi, ”giony” / Versuri, 17 februarie 2012, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---te-astiptai-nu-vinisi/3030 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Dischidi usa armane – Deschide ușa aromâne
Dischidi usa armane - bis
Cu habari vinim la tine
S-banedz la multsa anji armane
(Deschide ușa aromâne
Cu vești venim la tine
Să trăiești la mulți ani aromâne)
Sta Maria ma imna, Sta Maria ma imna
Loclu bun ea ma-l cafta
Pi Hristolu s`lu aminta.
(Sfânta Maria tot mergea, Sfânta Maria tot mergea
Locul bun ea tot îl căuta
Ca să-l nască pe Hristos)
Bethleem ea agiundzea - bis
Tu cutari ea intra,
Hristolu di lu`aminta
(Bethleem ea ajungea
În staul ea intra
Pe Hristos îl năștea)
Ca iasti prindu Carciun - bis
Dischidi usha arman,
Vinim s-tsa uram an bun
(Că este ajun de Crăciun
Deschide ușa aromâne
Venim să-ți urăm an bun)
Vinim s-tsa uram an bun - bis
S-uram cu mirachi mari
S-baneadza`ntreaga armanami
(Venim să-ți urăm an bun
Să urăm cu bucurie mare
Să trăiască tot neamul aromân)
Him armanji di eta tuta - bis
Hristolu daima s-na agiuta
S-uram armanamea tuta
(Suntem aromâni de totdeauna
Hristos mereu să ne ajute
Să urăm la tot neamul aromân)
Dischidi usha armane - bis
Dumnidza iasti cu tine
S-banedz la multsa anji armane.
(Deschide ușa aromâne
Dumnezeu este cu tine
Să trăiești la mulți ani aromâne)
Flory Caragop, Vrearea - Dischidi usa armane – COLIND, ”giony” / Versuri, 11 decembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---dischidi-usa-armane---colind/2933 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cati steali suntu in tseru
Luna moi,luna mea
Noaptea ardu,dzaua cheru
Luna moi,luna mea
(Câte stele sunt pe cer
Lună măi, luna mea
Noaptea ard, ziua pier
Lună măi, luna mea)
Dzau cheru s-noaptea ardu
Luna moi,luna mea
Na mutresc’doi la gardu
Luna moi,luna mea
(Ziua pier și noaptea ard
Lună măi, luna mea
Ne privesc pe amândoi la gard
Lună moi, luna mea)
Ochii a tai ca doau steali
Luna moi,luna mea
Sunt mira-mirachili-a meali
Luna moi,luna mea
(Ochii tăi ca două stele
Lună măi, luna mea
Sunt bucuriile mele
Lună măi, luna mea)
Lutseafir bun more ascumtu
Luna moi,luna mea
Tuta bana va ti cantu
Luna moi,luna mea
(Luceafăr bun măi ascuns
Lună măi, luna mea
Toată viața te voi cânta
Lună măi, luna mea)
Flory Caragop, Vrearea - Luna mea, ”giony” / Versuri, 17 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---luna-mea/2815 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Apa licuvita – Izvorul tămăduirii
Refren-Refren
Dit keatra apa ia de-azvoami
Aratzi, dultzi iasti ea
La tuts na dideshi, na chicuta di bana
Te-atsea dorlu di tini, pi noi daima na ia
(Din piatră apa începe să țâșnească
Rece, dulce este ea
La toți ne dăduși o picătură de viață
De aceea dorul de tine pe noi mereu ne ia)
Na dzua di prandzu, mutrii pisti dzeana
Lea dzeana u mutrii, luai di mi-alacsii
Anchisii la apa, apa licuvita
La ea mi danasii, la ea mi danasii
(Într-o zi la prânz privii dealul
Dealul îl privii, începui să mă îmbrac
Pornii la izvorul, izvorul tămăduirii
La el mă oprii, la el mă oprii)
Refren-Refren
Tuta hoara plandzi, apa licuvita
Noi nu-a ti-agarhsim, noi nu-a ti-agarshim
Cu budzali arsi, di doru-sh di vreari
La tini va z`inim, la tini va `z`inim
(Tot satul plânge izvorul tămăduirii
Noi nu te-am uitat, noi nu te-am uitat
Cu buzele arse de dor și de drag
La tine vom veni, la tine vom veni)
Refren-Refren
Flory Caragop, Vrearea - Apa licuvita, ”giony” / Versuri, 12 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---inaugurare-restaurant-millena---apa-licuvita/2749 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Inu vruta moi – Vino iubito măi
Inu, vrută, inu
Ino` vrută, inu` moi
La noi tu bâhshceu` , moi,
La noi tu bâhshce..
(Vino, iubito, vino
Vino iubito, vino măi
La noi în grădină măi
La noi în grădină)
La noi tu bâhshce,
La noi tu bâhshceu` , moi,
Doii s`n`agiucămu, moi,
Doii s`n`agiucăm..
(La noi în grădină
La noi în grădină măi
Amândoi să ne jucăm măi
Amândoi să ne jucăm)
Nu, nu, nu lăi gione,
Nu nu nu, lăi gione, moi,
Vi`nji shi`aseara noaptea,
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi,
(Nu, nu, nu măi june
Nu, nu, nu măi june, măi
Am venit și aseară
Am venit și aseară măi)
Vi`nji shi`aseara noaptea,
Vi`nji shi`aseara noaptea, moi,
Dada`nhi mi`ncâceu, moi,
Dada`nhi mi`ncâce..
(Am venit și aseară
Am venit și aseară măi
Mama m-a certat măi
Mama m-a certat)
Nu, nu, nu lăi gione,
Nu nu nu, lăi gione, nu,
Mirachi s`nu`ts badz`
Mirachi s`nu`ts badz` , moi,
(Nu, nu, nu măi june
Nu, nu, nu, măi june, nu
Să nu te bucuri
Să nu te bucuri măi)
Mirachi s`nu`ts badz`
Mirachi s`nu`ts badz` , moi,
Poarta ts`u disfacu, moi,
Poarta ts`u disfacu..
(Să nu te bucuri
Să nu te bucuri măi
Poarta ți-o deschid măi
Poarta ți-o deschid)
Flory Caragop, Vrearea - Inu vruta moi, ”giony” / Versuri, 21 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---inu-vruta-moi/2719 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Nu shtiu ca tse – Nu știu de ce
Nu shtiu ca tse
Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sa-nji cher inima ti-una feata
Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sa-nji cher inima ti-una feata
(Nu știu de ce
Suflet amar, mă pedepsiși
Ca să-mi pierd inima pentru o fată
Suflet amar, mă pedepsiși
Ca să-mi pierd inima pentru o fată)
Refren-Refren
Nu shtiu ca tse??? Inima-i amfarmacata
Nu shtiu ca tse??? inji mi doari ahat
(Nu știu de ce inima-i întristată
Nu știu de ce inima mă doare atât)
Da-nji un pahar, dorlu-i amar
Ta sa-nji treaca araulu dit cheptu
Da-nji un pahar, dorlu-i amar
Ta sa-nji treaca araulu dit cheptu
(Dă-mi un pahar, doru-i amar
Ca să-mi treacă răul din piept
Dă-mi un pahar, doru-i amar
Ca să-mi treacă răul din piept)
Refren-Refren
Tsigara da-nji, ca nu-i farmac
Ma arau ca dorlu di la vruta
Tsigara da-nji, ca nu-i farmac
Ma arau ca dorlu di la vruta
(Țigară dă-mi, că nu-i otravă
Mai rea ca dorul de iubita
Țigară dă-mi, că nu-i otravă
Mai rea ca dorul de iubita)
Refren-Refren
SURSA
Flory Caragop, Vrearea - Nu shtiu ca tse – BLUES, ”giony” / Versuri, 20 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/vrearea---nu-shtiu-ca-tse---blues/2715 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Mini soare sh`tini luna – Eu soare și tu lună
Boatsea ta mseata nu iasti boatzi
Canda-i un izvor cu apa aratzi
Framteatea imseata nu iasti framti
Inji si pari lilici dit munti
(Vocea ta frumoasă nu este voce
Parcă-i un izvor de apă rece
Fruntea ta frumoasă nu este frunte
Mi se pare floare din munte)
Refren-Refren
Cati steali sunt feata pi tzer
A tsia tza li dau, pi tini sa-nji ti iau
Cata vreari nji-am feata sh-cat dor
Ti tini va li tzan, pi tini snu ti cher
(Câte stele sunt pe cer
Ție ți le dau, pe tine să mi te iau
Câtă iubire am fato și cât dor
Pentru tine le voi ține, pe tine să nu te pierd)
Mini soare, sh`tini feata luna
Hai s`na grim doi feata na numa
Una numa imseata di harsafi
S-aiba hari, tu`armanji tu itsnafi
(Eu soare și tu fato lună
Hai să avem fato un singur nume
Un nume frumos de izvor
Să aibă har între aromâni, în lume)
Refren-Refren
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
În 1997 istoricul român Sorin Mitu (1965 - ) a publicat lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni. În subcapitolul „Răspîndirea” românilor: nevoia de lărgire a sferei identității naționale, S. M. prezintă scrierile intelectualilor Samuil Micu (1745 Sibiu* Transilvania – 1806 Buda*Ungaria), Gheorghe Șincai (1754 Mureș*Transilvania - 1816) și Eftimie Murgu (1805 Caraș Severin*Transilvania – 1870 Budapesta*Ungaria), care enumeră teritoriile locuite de români în secolele XVIII-XIX, în care sunt îi includ și pe aromânii din Peninsula Balcanică. Parantezele rotunde îmi aparțin.
<Răspîndirea românilor, înșiruirea „țărilor” pe care ei le locuiesc, constituie întotdeauna unul dintre primele capitol în „manualele” destinate să construiască identitatea națională. Samuil Micu, de pildă, în Scurtă cunoștință a istoriei românilor, concepe capitolul întitulat „În ce pământuri locuiesc românii”, în care se spune: „În Dachia cea veche, în care împăratul Traian așezat pe romani [=români], care se cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți locuitori sînt români decît toate alte neamuri (…). Precum și peste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sînt români care locuiesc în Machedonia și se cheamă vlahi”.
Gheorghe Șincai vehiculează și el această imagine, subliniind ideea răspîndirii noastre chiar într-un sens polemic. Evident, străinii contestă pînă și geografia atunci cînd este vorba de români: „întinderea acestui neam daco-roman […] este mai cuprinzătoare decît ar fi după părerea unora”, scrie în Elementa linguae daco-romanae; ea însumează „întreaga Dacia veche”, delimitată de „Marea Neagră, fluviul […] Nistru, muntele Carpat, fluviile Tisa și […] Dunărea”. Teoria frontierelor naturale, argumentată încă în special pe baze entice și istorice (ele ar fi mărginit Dacia „descălecată de Traian), este deja formulate în toată cuprinderea sa. Perimetrul se lărgește apoi prin zone cum ar fi cele locuite de aromâni la sudul Dunării, pe urmă Podolia, Pocuția și Crimeea, nefiind uitate nici coloniile de negustori români din diferite orașe europene.
(…)
O trăsătură legată de motivul răspîndirii românilor este aceea a caracterului compact al locuirii acestora. Ei nu sînt numai majoritari, dar trăiesc într-un continuum territorial în zonele pe care le populează, aspect care va fi evocat îndeosebi ca argument al revendicărilor naționale.
La Eftimie Murgu, însușirea respective este relaționată cu motivul solidarității collective a românilor, ca și cel al purității etnice: „Românii au fost numeroși și, cu toate că că au fost expuși rînd pe rînd unor împrejurări triste, au rămas în trainică legătură națională; puțini din ei se găsesc răzlețiți, cea mai mare parte trăiesc în strînsă vecinătate și nu le place să se despartă între ei; astfel este cazul în Banat, Transilvania, Valahia, Moldova, Macedonia”.>
SURSA
Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 310-311, 315.
NOTĂ
Versiuni românești de Marius Teja.
Tini lună anghilicioasâ – Tu lună strălucitoare
Tini lună anghilicioasâ,
Eshtsâ analtâ, dipârtoasâ,
Tsi vedz` oaminji, tsi vedz` lumi,
Nu`l vidzushi pi gionli a meu ?!
(Tu lună strălucitoare
Ești sus, departe
Ce vezi oameni, ce vezi lumi
Nu-l văzuși pe junele meu?!)
Refren-Refren
Ts`ul vidzui, ts`ul cânâscui,
Lea mushată anvirinată…
Ts`ul vidzui, ts`ul cânâscui,
Lea mushată anvirinată…
(Îl văzui, îl cunoscui
Tu frumoasă necăjită
Îl văzui, îl cunoscui
Tu frumoasă necăjită)
Tini lună, tini bună,
Dzâ`i lea tini, acasâ z`yinâ
Câ lu`ashteaptâ a lui ficiori,
Înveasta, lunâ dit niori…
(Tu lună, tu bună
Zi-i tu acasă să vină
Că-l așteaptă al lui feciori
Nevasta, lună din nori)
Refren-Refren
Suflit amar – Suflet amar
Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sâ`nhi chier inima ti`unâ featâ
Suflit amar, mi pidipsishi
Ca sâ`nhi chier inima ti`unâ featâ..
(Suflet amar, mă pedepsiși
Ca să-mi pierd inima pentru o fată
Suflet amar, mă pedepsiși
Ca să-mi pierd inima pentru o fată)
Refren-Refren
Nu shtiu câ tse inima nhi`anfârmâcatâ
Nu shtiu câ tse î`nhi mi doari ashi..
Nu shtiu câ tse inima nhi`anfârmâcatâ
Nu shtiu câ tse î`nhi mi doari ashi..
(Nu știu de ce inima mi-e întristată
Nu știu de ce mă doare așa
Nu știu de ce inima mi-e întristată
Nu știu de ce mă doare așa)
Dă`nhi un pahar, dorlu`i amar,
Ca sâ`nhi treacâ arăulu dit chieptu
Dă`nhi un pahar, dorlu`i amar,
Ca sâ`nhi treacâ arăulu dit chieptu..
(Dă-mi un pahar, doru-i amar
Ca să-mi treacă durerea din piept
Dă-mi un pahar, doru-i amar
Ca să-mi treacă durerea din piept)
Refren-Refren
Tsigarâ dă`nhi, câ nu`i fârmac
Ma arău ca dorlu di la vruta
Tsigarâ dă`nhi, câ nu`i fârmac
Ma arău ca dorlu di la vruta…
(Țigară dă-mi că nu-i otravă
Mai rea ca dorul de iubita
Țigară dă-mi că nu-i otravă
Mai rea ca dorul de iubita)
Refren-Refren
Itrii dă`nhi, vrută s`mi vrei,
Ca s`tsâ spun cânticlu a meu di vreari
Itrii dă`nhi, vrută s`mi vrei,
Ca s`tsâ spun cânticlu a meu di vreari..
(Leac dă-mi iubito să mă iubești
Ca să-ți spun cântecul meu de iubire
Leac dă-mi iubito să mă iubești
Ca să-ți spun cântecul meu de iubire)
Refren-Refren
SURSA
Di Pilistera pân` la Pindu,- Din Pilistera până în Pind
Di Pilistera pân` la Pindu
S`dishteaptâ armânlu di cum avdi
Câmbănji asunâ apirindu
Di Pashti sh`di primuvearâ..
(Din Pilistera până în Pind
Se trezește aromânul cum aude
Clopotele sunând venirea
Paștelui și a primăverii)
Lutseashti fatsa ca di soari
Shi`ambeatâ mintea di harau`
Shi`nhi treamburâ, ciudii mari,
Cu vintu, hlambura `tsea noaua`..
(Strălucește fața ca soarele
Și îmbată mintea de bucurie
Și-mi tremură, minune mari
Cu vântul, steagul cel nou)
Ieshi tu migdani vrută soi`
Ta`s cutreamurâ dushmanjii
Di`a tali armi, di`a ta boi`
Di`a tăi ficiori – gionji ca aslanji..
(Ieși în față iubit neam
Ca să tremure dușmanii
De ale tale arme, de a ta statură
De ai tăi feciori, viteji ca leii)
S`avdza fluiarâ di harau`
Noaptea tricu shi soarli deadi
Shi`analtsâ hlambura `tsea noaua`
Câ lumea adzâ iar ti veadi..
(Se auzi fluier de bucurie
Noaptea trecu și soarele răsări
Și înalță steagul cel nou
Că lumea azi iar te vede)
Nu voi s-ti ved cu altu bârbat – Nu vreau să te văd cu alt bărbat
Ti vidzui lea vruta mea,
Ti vidzui mini iara…
Inima tsi`nhi lâcrâma,
Suschira, ti câfta…
(Te văzui tu iubita mea
Te văzui eu iar
Inima ce-mi lăcrima
Suspina, te căuta)
Refren-Refren
Nu, nu, nu voi s`ti ved cu altu bârbat
Câ tse vrută`nhi mi`arâseshi,
Hiu anfârmâcat…
Nu, nu, nu voi s`ti ved cu altu bârbat
Câ tse vrută`nhi mi`arâseshi,
Hiu anfârmâcat…
(Nu, nu, nu vreau să te văd cu alt bărbat
De ce iubito mă înșelași
Sunt nefericit
Nu, nu, nu vreau să te văd cu alt bărbat
De ce iubito mă înșelași
Sunt nefericit)
S`nu`nhi tsâ parâ vrută arău,
Di mini sh`suflitlu a meu
Tsi`i ca apa di izvor,
Va seacă di a tău dor…
(Să nu-ți pară iubito rău
De mine și sufletul meu
Ce-i ca apa de izvor
Va seca de al tău dor)
Io vrută când ti videam,
Mari arău io ma nhi`adram,
Inima tsi`nhi lâcrâma,
Suschira, ti câfta…
(Eu iubito când te vedeam
Mare rău eu îmi făceam
Inima ce-mi lăcrima
Suspina, te căuta)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Nu voi s-ti ved cu altu bârbat, ”giony” / Versuri, 18 noiembrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---nu-voi-s-ti-ved-cu-altu-b--rbat/2920 (Audio)
Feata mea shi steaua mea - Fata mea și steaua mea
Yina lea feată, yina tin` cu mini,
Yina lea feată, nu mutrea lumea,
Yina lea feată shi`alasâ arshinea,
Cu arshinea nu adari tsiva..
(Vino tu fato, vino tu cu mine
Vinou tu fato, nu te uita la lume
Vino tu fato și lasă rușinea
Cu rușinea nu faci nimic)
Refren-Refren
Feata mea shi steaua mea
Yina lea feată, nu mutrea,
Yina tini, feata mea,
Shi`alasâ arshinea..
(Fata mea și steaua mea
Vino tu fato, să nu-ți pese
Vino tu, fata mea
Și lasă rușinea)
Gione, sâ shtii mi minduii la tini,
La atseali zboarâ greali tsi`nhi dzâseshi,
Va z`yin mâni sâ`nhi mi`adun cu tini,
Sum aumbra atsea di la ciresh..
(June, să știi că mă gândii la tine
La acele vorbe grele ce-m ziseși
Voi veni mâine să mă întâlnesc cu tine
Sub umbra cea de la cireș)
Refren-Refren
Tsi`alargu nhi si pari dzâua di mâni,
Ca soarli sh`ca luna di pi tser,
Va`nhi ti`ashteptu aclo iu apa curâ
Iu săltsili adarâ cârunâ..
(Ce departe mi se pare ziua de mâine
Te voi aștepta acolo unde râul curge
Unde salciile fac cunună)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Feata mea shi steaua mea, ”giony” / Versuri, 4 octombrie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---feata-mea-shi-steaua-mea/2866 (Audio)
Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari – M-am îmbolnăvit pentru că te iubesc
Yislu tsi searâ di searâ
Câtâ inima mea yini
Nu`nhi mi`alasâ, nu`nhi mi`ascultâ
Î`nhi ti caftâ mash pi tini...
(Visul care seară de seară
Spre inima mea vine
Nu mă lasă, nu mă ascultă
Mi te caută doar pe tine)
Refren-Refren
Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari
Nu shtiu cum s`ti aduc nâpoi
Mash di adun va n`avem hari
Can nu a s`hibâ ca noi doi…
(M-am îmbolnăvit pentru că te iubesc
Nu știu cum să te aduc înapoi
Doar împreună vom avea har
Nimeni nu va fi ca noi doi)
Yislu tsi searâ di searâ
Câtâ tini mi pitreatsi
Di dealihea vâr nâ oarâ
Va`l biem ca apa aratsi…
(Visul care seară de seară
Spre tine mă trimite
Cu adevărat vreodată
Îl vom bea ca apa rece)
Refren-Refren
Dorlu di la tini vrută
Câtâ inima mea yini
Nu`nhi mi`alasâ, nu`nhi mi`ascultâ
Î`nhi ti caftâ mash pi tini...
(Dorul de tine iubito
Spre inima mea vine
Nu mă lasă, nu mă ascultă
Mi te caută doar pe tine)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Lândzâdzâi câ`nhi ti`am tu vreari (BLUES), ”giony” / Versuri, 22 mai 2011 , http://giony.ro/versuri-p/vlahos---l--ndz--dz--i-c---nhi-ti-am-tu-vreari-(blues)/2721 (Audio)
O lăi munte, o lea dzeană – O, măi munte, o, măi deal
O lăi munte, shi`o lea dzeană,
Pleacâ`nhi ti nica niheamâ..
O lăi munte, shi`o lea dzeană,
Pleacâ`nhi ti nica niheamâ…
(O, măi munte și o, măi deal
Apleacă-mi-te încă puțin
O, măi munte și o, măi deal
Apleacă-mi-te încă puțin)
Pleacâ`ti shi fă`ti în padi
Ta sâ`nhi ved casa ali dadi…
Pleacâ`ti shi fă`ti în padi
Ta sâ`nhi ved casa ali dadi…
(Apleacă-te și fă-te câmpie
Ca să-mi văd casa mamei
Apleacă-te și fă-te câmpie
Ca să-mi văd casa mamei)
Fă`nhi`ti padi, fă`nhi`ti locu
Ta sâ`nhi ved vatra cu focu..
Fă`nhi`ti padi, fă`nhi`ti locu
Ta sâ`nhi ved vatra cu focu..
(Fă-mi-te cîmpie, fă-mi-te șes
Ca să-mi văd vatra cu foc
Fă-mi-te cîmpie, fă-mi-te șes
Ca să-mi văd vatra cu foc)
S`mi fâtseam azbuirâtor
Ta`s azboir la niori..
S`mi fâtseam azbuirâtor
Ta`s azboir la niori..
(Să mă fac pasăre
Ca să zbor la nori
Să mă fac pasăre
Ca să zbor la nori)
S`neg la dada tu ubor
Ta sâ`nhi plângu a meu dor..
S`neg la dada tu ubor
Ta sâ`nhi plângu a meu dor..
(Să merg la mama în curte
Ca să-mi plâng al meu dor
Să merg la mama în curte
Ca să-mi plâng al meu dor)
D!N4MO g!rl, Vlahos - O lăi munte, o lea dzeană, ”giony” / Versuri, 30 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---o-l--i-munte--o-lea-dzean--/2673 (Audio)
Mutâ nune hlambura – Sus nașule steagul
Vini dzâua di harau`
Hiija s`fatsi înveastâ noau`
Plângu chicutli din casâ
Feata cuiblu a ei shi`alasâ.
(Veni ziua nunții
Fiica se face mireasă
Plâng cu lacrimi acasă
Fata cuibul ei își lasă)
Refren-Refren
Mutâ nune hlambura
Treili meari aroshi
Shi purtati cu`a tăi sots`
Trâdzedz` corlu pi`un cicior.
(Sus nașule steagul
Cu trei mere roșii
Și purtate cu ai tăi prieteni
Trageți hora pe un picior)
Pi fatsa a ta curatâ
Voi tas curâ bunâteatsi
Shi din grailu a tău di njiari
Voi s`aduts harau` mari.
(Pe fața ta curată
Vreau să văd bunătate
Și cu vocea ta de miere
Vreau să aduci bucurie mare)
Refren-Refren
Cu giuldănjili di flurii
Shi`aliveii di aruveii
Va`s ascapiri ca nâ steau`
Hiija mea albâ ca neau`.
(Cu salbele de galbeni
Și de
Vei scânteia ca o stea
Fiica alba ca neaua)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Mutâ nune hlambura, ”giony” / Versuri, 17 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---mut---nune-hlambura/2655 (Audio)
Un câti un – Unul câte unul
Bati vintul, bati more,
Bat fluieri pit munts`
Deadi iarba, deadi more,
Ies armânjii tuts`…
(Bate vântul, bate măi
Cântă fluiere prin munți
Răsare iarba, răsare măi
Ies aromânii toți)
Refren-Refren
Un câti un, s`ti ia haraua,
Sâ`i zâlipseascâ tutâ dunjiaua.
Un câti un, s`ti ia haraua,
Sâ`i zâlipseascâ tutâ dunjiaua.
(Unul câte unul, să te bucuri
Să-i invidieze toată lumea
Unul câte unul, să te bucuri
Să-i invidieze toată lumea)
Bati vintul, bati more,
Bati shi`s dirinâ
Ies musheatili armâni
Tâsh di Samarina…
(Bate vântul, bate măi
Bate și se împrăștie
Ies frumoasele aromâne
Tocmai din Samarina)
Refren-Refren
Tsi mushat î`shi pascu
Primuveara oili
Ies îmsheatili aromâni
Tâsh di pirivoli..
(Ce frumos pasc
Primăvara oile
Ies frumoasele aromâne
Tocmai din Perivole)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Un câti un, ”giony” / Versuri, 3 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---un-c--ti-un/2641 (Audio)
Gramustea - Gramustea
Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved
Gramustea cu pirifanji
Casi analti ca palati
Înveasti îmsheati cu hârsafi..
(Visez, tot mi te mai văd
Gramustea mândră
Case înalte ca palate
Gospodine frumoase)
Refren-Refren
Gramustea noastâ`i alâvdatâ
Iu chirushi cu mushuteatsâ
Ti tini plângu, jilescu,
Shi armânjii tora tsâ grescu..
(Gramustea noastră lăudată
Unde ai dispărut cu frumusețea ta
Pentru tine plâng, jelesc
Și aromânii acum te amintesc)
Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved
Aushii a noshtsâ iu mai shedu
Uidisits` shi`armâtusits`
Tinjisits` shi zâilipsits`..
(Visez, tot mi te mai văd
Bătrânii nostri unde mai șed
Perechi frumoase
Cinstite și invidiate)
Refren-Refren
Mi`anghisedz, tut ma`nhi ved
Numtsâ, corlu, feati, înveasti,
Ardâpsiti ca daileani
Gionji aleptsâ tuts` cu anami..
(Visez, tot mi te mai văd
Nunți, hoeă, fete, neveste
Mândre împodobite
Juni aleși toți cu renume)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos – Gramustea, ”giony” / Versuri, 30 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---gramustea/2638 (Audio)
Lea musheata armânâ – Tu frumoaso aromână
Lea musheata armânâ,
La shopatlu din vali
Totna` când nedz`
Î`nhi badz` mirachi mari.
(Tu frumoaso aromână
La izvorul din vale
Mereu când mergi
Îmi faci o bucurie mare)
Refren-Refren
Oh lele le oh,
Cât î`nhi ti`am tu vreari
Oh lele le oh,
Dă`nhi si`unâ bâsheari!
(Oh lele le oh
Cât te iubesc
Oh lele le oh
Dă-mi și o sărutare!)
Ah armâna mea,
Stai s`tsâ dzâc un zbor
Câ tora cu tini
Mini voi s`mi ansor.
(Ah aromâna mea
Stai să-zic o vorbă
Că acum cu tine
Eu vreau să mă însor)
Refren-Refren
Ah armâna mea,
Trup di fidanâ
Cum sâ`nhi fac s`tsâ dzâc
Pi suflit nhi`am nâ rana.
(Ah aromâna mea
Trup ca vlăstar
Cum să fac să-ți zic
În suflet îmi am o rană)
Refren-Refren
Mas vrei tini gione
S`hiu înveasta tau`
Hai la mini acasâ
Tas fâtsem harau`.
(Dacă vrei tu june
Să fiu nevasta ta
Hai la mine acasă
Ca să facem nuntă)
Refren-Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Vlahos - Lea musheata armânâ, ”giony” / Versuri, 23 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---lea-musheata-arm--n--/2632 (Audio)
Gura ta - Gura ta
Gura ta, gura ta more lea feată,
Pari câ`i, pari câ`i cireashâ coaptâ!
Gura ta, gura ta more lea feată,
Pari câ`i, pari câ`i cireashâ coaptâ!
(Gura ta, gura ta, măi tu fato
Pare că-i, pare că-I cireașă coaptă
Gura ta, gura ta, măi tu fato
Pare că-i, pare că-I cireașă coaptă)
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Câ nh`iasti, câ nh`iasti arshini di lumi!
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Câ nh`iasti, câ nh`iasti arshini di lumi!
(Nu te uita, nu te uita june la mine
Că-mi este, că-mi este rușine de lume
Nu te uita, nu te uita june la mine
Că-mi este, că-mi este rușine de lume)
Mas nu vrei, mas nu vrei s`tsâ ies în cali
Feată dă`nhi, feată dă`nhi sh`unâ bâsheari!
Mas nu vrei, mas nu vrei s`tsâ ies în cali
Feată dă`nhi, feată dă`nhi sh`unâ bâsheari!
(Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale
Fato dă-mi, fato dă-mi și o sărutare!
Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale
Fato dă-mi, fato dă-mi și o sărutare!)
Armână, armână s`tsâ dzâc un zboru
Io cu tini, io cu tini voi s`mi ansoru!
Armână, armână s`tsâ dzâc un zboru
Io cu tini, io cu tini voi s`mi ansoru!
(Aromânco, aromânco să-ți zic și un cuvânt
Eu cu tine, eu cu tine vreau să mă însor!
Aromânco, aromânco să-ți zic și un cuvânt
Eu cu tine, eu cu tine vreau să mă însor!)
·
D!N4MO g!rl, Vlahos - Gura ta, ”giony” / Versuri, 19 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---gura-ta-/2628 (Audio)
Ghin` vinit oaspitsii a mei – Bine ați venit oaspeții mei
Ghin` vinit oaspitsii a mei
Cu`ncherdu a voasti harei
S`vâ bâneadzâ preachea noau`
Sânâtati multâ a voau`..
(Bine ați venit oaspeții mei
Cu câștig să fie a voastră nuntă
Să vă trăiască noua pereche
Multă sănătate vouă)
Eu di la pârintsâ yin`
Yin` cu suflit, nu cu schin
Cu cumnati sh`cu cumnats`
Nhi`alâsai surori sh`frats`..
(Eu de la părinți vin
Vin cu suflet, nu cu spin
Cu cumnate și cu cumnați
Îmi lăsai surori și frați)
Dada cându mi pitricu
Deadi stani cât putu
Bair galbin di flurii
Urnimii pistii urnimii..
(Mama când m-a trimis
Dădu oi cât a putut
Salbă de galbeni
Sfaturi peste sfaturi)
A lăi oaminji mult cu dor
Oarâ s`nu`nhi bâgats` la zbor,
La mâcari sh`la huzmets`
Cara`s vrets` ghinets` s`avets`..
(Măi oameni cu mult dor
Să nu țineți de seamă la vorbă,
La mâncare și la treburi
Dacă vreți fericire să aveți)
SURSA
D!N4MO g!rl, Vlahos - Ghin` vinit oaspitsii a mei, ”giony” / Versuri, 3 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---ghin--vinit-oaspitsii-a-mei/2611 (Audio)
Arucâ-ti tu bratsâli a meali – Aruncă-te în brațele mele
Nu shtiu câ tse pi minduiari cându`nhi shed
Nu shtiu, nu shtiu câ tse mash pi tini voi s`ti ved.
Nu shtiu câ tse pi minduiari cându`nhi shed
Nu shtiu câ tse mash pi tini voi s`ti ved.
(Nu știu de ce pe gânduri eu când stau
Nu știu, nu știu de ce doar pe tine eu vreau să te văd
Nu știu de ce pe gânduri eu când stau
Nu știu, nu știu de ce doar pe tine eu vreau să te văd)
Refren-Refren
Feată cari noptsâli le`adrashi cu hari
Steauâ di vreari…
Arucâ-ti tu bratsâli a meali
S`ti ved cât te`am tu vreari
Câ ti voi ta si`hii a mea,
Si`hii a mea ti niturnari
Va si`hii a meaaa...
(Fato care nopțile le-ai făcut placate
Steaua iubirii
Aruncă-te în brațele mele
Să te văd cât te iubesc
Că te vreau să fii a mea
Să fii a mea fără întoarcere
Vei fi a mea)
Atumtsea io, pi minduiari cându`nhi shed
Nu shtiu câ tse mash pi tini voi s`ti ved
Atumtsea io, pi minduiari cându`nhi shed
Nu shtiu câ tse mash pi tini voi s`ti ved
(Atunci eu când pe gânduri când îmi stau
Nu știu de ce doar pe tine vreau să te văd
Atunci eu când pe gânduri când îmi stau
Nu știu de ce doar pe tine vreau să te văd)
Refren-Refren
Ti ved lea vrută pi valea`n plinâ cu lilici
Cum alâgai aclo tu`msheata pâdurici
Ti ved lea vrută pi valea`n plinâ cu lilici
Cum alâgai aclo tu`msheata pâdurici.
(Te văd tu iubito în valea plină de flori
Cum alergai acolo în frumoasa pădurice
Te văd tu iubito în valea plină de flori
Cum alergai acolo în frumoasa pădurice)
Refren-Refren
D!N4MO g!rl, Vlahos - Arucâ-ti tu bratsâli a meali, ”giony” / Versuri, 13 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---aruc---ti-tu-brats--li-a-meali/2569 (Audio)
Agapi multâ – Multă fericire
Un pui tsi azboairâ pit niori
Mutreashti mash la ei
La nâ featâ, lele, la nâ fcior
La scumpa agapi a lor.
(O pasăre care zboară printre nori
Privește doar la ei
La o fată, lele, la un băiat
La scumpa fericire a lor)
La nâ featâ, lele, la nâ fcior
La scumpa agapi a lor.
(La o fată, lele, la un băiat
La scumpa fericire a lor)
Refren-Refren
Agapi multâ, agapi multâ
Voi doii s`avets
Agapi multâ, agapi multâ
Bana s`u tritsets`.
(Multă fericire, multă fericire
Voi amândoi să aveți
Multă fericire, multă fericire
Viața s-o treceți)
Puilu pi veargâ shidea
Sh`la ei ma`shi mutrea
Ascultâ feată lilicea mea
Ma z`yinhi cu agapea ta.
(Pasărea pe o ramură stătea
Și doar la ei se uita
Ascultă fato floarea mea
Dacă vii cu fericirea ta)
Ascultâ feată lilicea mea
Ma z`yinhi cu agapea ta.
(Ascultă fato floarea mea
Dacă vii cu fericirea ta)
Refren-Refren
Feată, doii nâ cânâscum
Sh`multu noi nâ vrum
Feată, doii a nâ luăm, lele
Sh`bana s`u bânăm.
(Fato când ne-am cunoscut
Și mult ne-am iubit
Fato noi doi să ne luăm
Și viața s-o trăim)
Feată, doii a nâ luăm, lele
Sh`bana s`u bânăm.
(Fato noi doi să ne luăm
Și viața s-o trăim)
Refren-Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Vlahos - Agapi multâ, ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---agapi-mult--/2490 (Audio)
Lilicea atsea imsheatâ iasti ea – Floarea aceea frumoasă este ea
Aclo sus nalt` tu munti
Unâ crutsi pi murmintu
Ninga crutsi nâ lilici
Ligânatâ mash di vintu.
(Acolo sus înalt în munte
O cruce pe mormânt
Lângă cruce o floare
Legănată doar de vânt)
Turmili di oi sh`di căpri
Tahinărli u`anjiurdzescu
Pascu iarba di`anvârliga
Ma picurarii nu`l cârtescu.
(Turmele de oi și capre
Diminețile o miros
Pasc iarba împrejur
Dar păcurarii nu le deranjează)
Refren-Refren
Lilicea atsea
Îmsheatâ iasti ea
Ca mirgeana dit amari
Pi murmintul di pi munti
Siminatâ`n Grailu Mari.
(Floarea aceea
Frumoasă este ea
Ca mărgeanul din mare
Pe mormântul de pe munte
Semănată în Graiul Mare)
Siminatâ`i di`unâ featâ
Albâ, analtâ ca nâ dzânâ
Shi udatâ cu gâleata
Unâ`ntreagâ sâptâmânâ.
(Semănată-i de o fată
Albă, înaltă ca o zână
Și udată cu găleata
O întreagă săptămână)
Ninga caplu a picurarlui
Vâtâmatâ sus la stani
Siminatâ`i fu lilicea
Di`armâna ca fidanâ.
(Lângă capul păcurarului
Ucis sus la stână
Semănată-i fu floarea
De aromânca ca vlăstarul)
Refren-Refren
Ti`atsea turmi nu u pascu
Pi lilicea ali vreari
Cari a u pascu tu minutâ
Pi murminti analtu chiari.
(De aceea turmele nu o pasc
Floarea iubirii
Cele care o pasc într-un minut
Pe mormânt sus piere)
Refren-Refren
SURSA
Tu inimâ eu ti purtam
Sh`mutream lea Marie
Naca ti videam..
(În inimă eu te purtam
Și priveam, tu Marie
Încercam să te văd)
Refren-Refren
Spuni lea Marie un lai zbor
Câ tse tini mi alâsashi,
Mi agârshishi..
De si nu mi vreai
Mintea nhi`u videai
Naca ni pârintsâi la mini
Nu`nhi ti da...
(Spune tu Marie un nefericit cuvânt
De ce tu m-ai lăsat
M-ai uitat
Deși nu mă iubeai
Mintea mi-o vedeai
Încă însă părinții
Mie nu mi te dau)
Io ca soari, tini ca luna
Doii noi Marieee
Lumea lâcrâmam..
(Eu ca soare, tu ca luna
Amândoi noi Marie
Lumea lăcrima)
Refren-Refren
Xeanili - Străinătatea
Cântâ cuclu pisti tser
La atsei muntsâ, muntsâ xenji
Multsâ anji tu xeani adrai
Io aveari nhi`amintai.
Xeanili cari li tricui
Dzuuâ albâ nu vidzui
Tut cu cântic anchiseau
Ma cu plângu si turnau.
(Cântă cucul peste cer
În acei munți, munți străini
Mulți ani în străinătate am stat
Eu avere multă am făcut.
În străinătatea în care am stat
Zi albă nu am văzut
Tot cu cântec începea
Dar cu plâns se termina.)
Refren 1 – Refren 1
Io tu xeani nu pot shed
Hoara mea io voi s`u ved
Ma sh`mârata dada mea
Tsi cu plângu mi`ashtipta.
(Eu în străinătate nu pot să stau
Satul meu eu vreau să o văd
Dar și biata mama mea
Care plânsă mă aștepta)
Refren 2 – Refren 2
Nu pot cama mini shed
Isusita voi s`u ved
Voi s`avem tut tsi`i mai bun
Sh`bana s`u bânăm de`adun!
(Nu mai pot eu să stau
Logodnica vreau să o văd
Vreau să avem tot ce-i mai bun
Și viața s-o trăim împreună!)
Cali lungâ, voi nu voi,
Ditu` xeani yin nâpoi
Oarâ bunâ sh`cali ambar
Cu bineclu ancâlar.
Mi turnai tu hoara mea
Shopatlu iu curlidza
Vruta mea iu`nhi mi`ashtipta
Shi cu arâslu mi hârsea.
(Cale lungă vreau, nu vreau
Din străinătate vin înapoi
Să fie într-un ceas bun și drum bun
Pe calul înșeuat
M-am întors în satul meu
Unde izvorul susura
Unde iubita mea mă aștepta
Și cu râsul ei mă bucura.)
Refren 1 – Refren 1
Refren 2 – Refren 2
Cafi dzâu ti videam - În fiecare zi te vedeam
Cafi dzâu ti videam
Pi la poarta mea tritseai
Cafi dzâu ti videam
Vream s`tsâ grescu sh`nu puteam.
(În fiecare zi te vedeam
Pe la poarta mea treceai
În fiecare zi te vedeam
Vream să-ți grăiesc și nu puteam.)
Refren 1 – Refren 1
Inima`nhi cripa,
Tini nu î`nhi greai
Inima`nhi cripa, vrută,
Câ ti vream sh`muream.
(Inima-mi crăpa
Tu nu-m grăiai
Inima-mi crăpa, iubito,
Că te iubeam și muream)
Refren 2 – Refren 2
Nu ti arshuneadzâ vrută
Nu mutrea sub ocli tini
Spuni`nhi numa ta
Iau vrearea mea.
(Nu te rușina iubito
Nu privi sub ochi tu
Spune-mi numele tău
Ia iubirea mea)
Cafi dzâu ti videam
Pi la mini când tritseai
Cafi dzâu ti mutream
Ochii a tăi io îi câftam.
(În fiecare zi te vedeam
Pe la mine când treceai
În fiecare zi te priveam
Ochii tăi îi căutam)
Refren 1 – Refren 1
Refren 2 – Refren 2
D!N4MO g!rl, Vlahos - Cafi dzâu ti videam, ”giony” / Versuri, 19 septembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vlahos---cafi-dz--u-ti-videam/2380 (Audio)
Noaptea cându yini –Noaptea când vine
Noaptea cându yini
La firida mea
Tu yis î`nhi ti`adutsi
Pi tini steaua mea.
(Noaptea când vine
La fereastra mea
În vis mi te adduce
Pe tine steaua mea.)
Lilici aroshi ditru mai
Dultsea mea featâ cu perlu lai.
Lilici aroshi ditru mai
Dultsea mea featâ cu perlu lai.
(Flori roșii din mai
Dulcea mea fată cu părul negru
Flori roșii din mai
Dulcea mea fată cu părul negru.)
Luna ti analtsâ
Un cântic ts`adutsi
Cu bratsâli caldi
Pi chieptu ca nâ crutsi.
(Luna te înalță
Un cântec ți-aduce
Cu brațele calde
Pe pieptul ca o cruce.)
Dă`nhi tini feată mâna ta
Mas` vrei ca s`hii înveasta mea.
Dă`nhi tini feată mâna ta
Mas` vrei ca s`hii înveasta mea.
(Dă-mi tu fată mâna ta
Dacă vrei să fii nevasta mea.
Dă-mi tu fată mâna ta
Dacă vrei să fii nevasta mea.)
Pi bratsâli a meali
Vruta mea sâ`nhi shedz`
Tserlu c`un lutseafir
Vruta mea su`l vedz`.
(Pe brațele mele
Iubita mea să-mi șezi
Cerul ca un luceafăr
Iubita mea să-l vezi.)
Doii lea feată s`anghisăm
Câ banâ`msheatâ câ nâ bânăm.
Doii lea feată s`anghisăm
Câ banâ`msheatâ câ nâ bânăm.
(Amândoi fată să visăm
Că viață frumoasă vom trăi
Amândoi fată să visăm
Că viață frumoasă vom trăi)
Lilici di vreari – Floarea iubirii
Mi`alinai în sus,
Pi dzeana musheatâ
Vruta ta sâ`nhi ved
Aclo ea mi`ashteaptâ.
(Mă urcai sus
Pe dealul frumos
Iubita ca să-mi văd
Acolo ea mă așteaptă.)
Aclotsi`n dzeanâ
Vruta mi`ashtipta
Lilici galbini ma nhi`arupea
Di vreari dado, lea dado, dada mea.
(Acolo sus
Ea mă aștepta
Flori galbene îmi rupea
Din iubire mamă, tu mamă, mama mea.)
Refren - Refren
Dada mea, câ tse lea dado
Î`nhi bati ashi inima,
Câ tse, lea dado, î`nhi plângu
Lailu uhtedz,
Serili cu vruta, dado, va`nhi mi`anghisedz.
(Mama mea, de ce tu mama
Îmi bate așa inima
De ce, tu mamă, îmi plâng
Nefericitul oftez
Serile cu iubita, mama, mă voi visa)
Vruta nhi vidzui
Arâsi a ei fatsâ,
Zboarâ luai sâ`i dzâc
Shi`nhi s`arcă pi bratsâ.
(Iubita îmi văzui
Râse a ei față,
Vorbe începui să-i zic
Si mi se aruncă în brațe.)
Pi bratsâ vruta
Cându niu tsâneam
Lilici galbini ma nhi`arupea
Di vreari dado, lea dado, dada mea.
(În brațe iubita
Când mi-o țineam
Flori galbene ea îmi rupee
Din iubire mama, tu mamă, mama mea.)
Refren - Refren
Feată io ti voi,
Voi ta sâ shtii thini
Inima mi doari
Sh`uhtedz io ti tini.
(Fato eu te iubesc
Vreau ca să știi tu
Inima mă doare
Și oftez eu pentru tine.)
Sâ shtii lăi gione
Câ sh`mini ti voi
S`nâ luăm noi gione, s`him noi doi
Di vreari dado, lea dado, dada mea.
(Să știi măi june
Că și eu te iubesc
Să ne luăm noi june, să fim noi amândoi
Din iubire mama, tu mama, mama mea.)
Refren - Refren
Istoricul român Sorin Mitu (1965 Arad - ) a publicat în 1997 lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni.
În cuprinsul volumul S. M. face referiri la aromânii emigrați în teritoriile dinastiei imperiale de Habsburg, în legătură cu un citat din scrierile lui Moise Nicoară (Nicorescu) (1784 Gyula*Ungaria – 1861 București*România), jurist militant pentru cauza națională a românilor ardeleni întemnițat în 1819-1821:
<(…) Chiar și comunități reduse numeric, cum ar fi slovacii colonizați în Banat sau aromânii, emigrați în părțile vestice și în Ungaria (98), pot fi adăugați, așa cum o face Moise Nicoară (99), acestei coaliții într-adevăr universal împotriva românilor. Se naște astfel clișeul poporului „înconjurat și subjugate de barbari, asuprit de toată lumea”, din formularea lui Papiu*, și ideea, puternic lansată la 1848, că „totul se conjurase în contra acestei națiuni”.
(…) O asemenea imagine a conspirației univerale anti-românești, care pare atît de modernă încât amintește de „agenturili” anului 1989 și de „războiul împotriva poporului român” (106), este extrem de bine conturată în scrierile lui Moise Nicoară din anii 1815-1819, ocazionate de acțiunea pentru impunerea unui episcop român la Arad.
(…) Componența universală, modul diversionist și secret de acțiune, precum și agenții executanți ai conspirației împotriva românilor respectiv toate elementele principale ale clișeului sînt admirabil puse în evidență de către Nicoară, gestul său având și menirea de a dezvălui, a deconspira, a proiecta un fascicul orbitor de lumină asupra tainicului și odiosului complot.
„Multe se șoptesc rumânilor la ureche și în multe chipuri se ațîță ei pe sub mînă, se scrie în memorial destinat împăratului din 15 august 1819, aci prin poliție și ramii ei care se întind pe ascuns [toate] sorțile și clasele de oameni, aci prin țînțari**, aci prin sîrbi, aci prin unguri, care voiesc binele patriei, alții care voiesc răzvrătire și răscoală, aci prin rumânii uniți***, aci prin luterani****, aci prin calvini*****, aci prin popistași****** și ce să grăiesc de jidovi?, aci prin muieri îndemnate și învățate în toate blăstămățiile, aci prin varmegii [=comitate*******, oficialitățile comitatelor] și alți diregători de tisturi suptrînduiți care au ceva amestecare cu rumânii, și așa mai departe fără capăt.” (109) Toți sînt împotriva românilor, de la catolici pînă la israeliți, și chiar dacă alăturarea unor asemenea elemente are apparent nici o logică, ea se explică de fapt prin legăturile subterane ale conspirației care îi unește deopotrivă în spatele planului ocult menit să-i distrugă.
(…) Dar în reprezentările sale politico-naționale, marcate încă de prelungirile subterane ale solidarităților „ilirice”, de tip „națiune-confesiune”, inamicii cei mai periculoși nusunt sîrbii ortodocși (ca pentru majoritatea bănățenilor), ci maghiarii și germanii catolici , aromânii (ca unelte ale politicii vieneze) și chiar românii greco-catolici. Obsesiile sale se convertesc și se fixează în aceste direcții.
(…) Pe urmele înaintașilor iluminiști, reluînd uneori textual formulele lansate de către aceștia, Moise Nicoară reface imaginea spațiului pan-dacic locuit de români. În privința „prelungirilor” acestuia, neglijează romanitatea sud-dunăreană (probabil șidatorită faptului că se află într-un dur conflict politic și confessional cu aromânii din Viena și Ungaria, „țînțarii” pe care îi alătură conspirației oculte anti-românești), în schimb, vorbește adeseori despre românii din Rusia și nordul Mării Negre („Noua Serbie”), colonizați aici în secolul al XVIII lea din părțile sale bănățene și pe ai căror descendenți îi va întîlni în 1810, la București, ajunși în bune situații în armatele țarului.
NOTE S. M.
(98) Care la alt etaj al imaginii de sine sînt încorporați de total identității naționale.
(99) Cornelia Bodea, Moise Nicoară (1784-1861) și rolul său în lupta pentru emanciparea national-religioasă a românilor din Banat și Crișana, Partea I, Arad, Tip. Diecezană, 1943 (anexele documenatre), pp. 329, 341, 366
(106) Sintagmă acreditată la începuturile anilor ’90 în lucrările cu mare succes de public ale lui Dan Zamfirescu sau Pavel Coruț.
(109) Cornelia Bodea, op. cit., p. 329.>
SURSA
Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 52-56, 226, 312.
NOTE M.T.
*Papiu=Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877) – jurist și istoric român ardelean, unu din liderii revoluției din 1848-1849.
**țânțari – denumire data aromânilor de către sârbi.
***rumâni uniți – români aparținând Bisericii greco-catolice, adică Biserica unită cu Biserica catolică din 1699.
****luterani – creștini aparținând ramurii protestante initiate de teologul german Martin Luther (1483-1546).
*****calvini – creștin aparținând ramurii protestante inițiate de juristul francez Jean Calvin (1509-1564)
******popistași – denumire dată creștiniolor catolicilor păstoriți de papa de la Roma de către creștinii ortodcoși.
*******comitate – unități administrative- teritoriale în care a fost împărțită Transilvania după cucerirea de către regalitatea maghiară medieval.
NOTĂ
Versiuni românești de Marius Teja.
Bashi-mi – Sărută-mă
Noaptea anghhiliceasti cu luna na harneasti
Lunjina di noapti di tini hiu diparti
Noaptea anghhiliceasti cu luna na harneasti
Lunjina di noapti di tini hiu diparti
(Noaptea strălucește cu luna ne hrănește
Lumina de noapte, de tine sunt departe
Noaptea strălucește, cu luna ne hrănește
Lumina de noapte, de tine sunt departe)
Refren-Refren
S-mi iei di mana, s-mi iei in brata
Bashimi bashimi lea feata bashimi
S-mi iei di mana, s-mi iei in brata
Bashimi bashimi lea feata bashimi
(Să mă iei de mână, să mă iei în brațe
Sărută-mă, sărută-mă tu fato, sărută-mă
Să mă iei de mână, să mă iei în brațe
Sărută-mă, sărută-mă tu fato, sărută-mă)
Noi s-na bashem s-na adram na preacli
Canu s-nu na sh-tiba sa vdzim diparti
Noi s-na bashem s-na adram na preacli
Canu s-nu na sh-tiba sa vdzim diparti
(Noi să ne sărutăm, să fim o pereche
Nimeni să nu ne știe, să plecăm departe
Noi să ne sărutăm, să fim o pereche
Nimeni să nu ne știe, să plecăm departe)
Refren-Refren
Ti vedu anvarligheata di steali tini feata
Analtu pi tser laiu candu shedu noaptea pit plaiu
Ti vedu anvarligheata di steali tini feata
Analtu pi tser laiu candu shedu noaptea pit plaiu
(Te văd înconjurată de stele tu fato
Sus pe cerul negru când șed noaptea pe plai
Te văd înconjurată de stele tu fato
Sus pe cerul negru când șed noaptea pe plai)
Refren-Refren
Dorlu - Dorul
Refren-Refren
Dorlu, dorlu, dorlu mi lua
Dorlu, dorlu, dorlu mi lua
(Dorul, dorul, dorul mă luă
Dorul, dorul, dorul mă luă)
Dorlu mi acatsã nu stiu tsi sãi dzac
Canda il am tu bratã sh nu voiu tas lu aruc
Vrearea inji dzatsi ca vas hiu a iei
Sh mini la Doamne tsa dzac tas mi iei
(Dorul mă prinde, nu știu ce să-i zic
Parcă îl am în brațe și nu vreau să-l arunc
Iubirea îmi zice că voi fi al ei
Și eu măi Doamne îți zic să mă iei)
Refren-Refren
Dorlu mi ia ti una featã armanã
Ca iasti ea una imshatã dzanã
Voi s-hiba a mea ca iasti imshatã
S-hiu mash cu ea cu aesta mavrumata
(Dorul mă ia pentru o fată aromână
Că este ea o frumoasă zână
Vreau să fie a mea că este frumoasă
Să fiu doar cu ea cu această fată cu ochi negri)
Refren-Refren
As dau tsi s-hiba tas hiu cu ea
As dau ma multu decat inima mea
Ca iasti una steaua imshatã
Lilicea mea dultsi mavrumatã
(Voi da orice ca să fiu ea
Voi da mai mult decât inima mea
Că este o stea frumoasă
Floarea mea dulce cu ochi negri)
Refren-Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ah Feata Armana – Ah fată aromână
Cafi seara candu sedu la tini minduiescu
La imshatsi ochi a tai tsi nu pot sa`i agarsescu
Cafi seara candu sedu la tini minduiescu
La imshatsi ochi a tai tsi nu pot sa`i agarsescu
(În fiecare seară când șed la tine mă gândesc
La frumoșii ochi ai tăi ce nu pot să-i uit
În fiecare seară când șed la tine mă gândesc
La frumoșii ochi ai tăi ce nu pot să-i uit)
Refren-Refren
Ah feata armana, ah dultsea mea dzana
Cum s-adar ca inima la tini tut u am
Ah feata armana, ah dultsea mea dzana
Cum s-adar ca inima la tini tut u am
(Ah fată aromână, ah dulcea mea zână
Cum să fac că inima la tine tot mi-o am
Ah fată aromână, ah dulcea mea zână
Cum să fac că inima la tine tot mi-o am)
Ochii a tai ca doaua steali, perlu neali neali
Tuta noaptea anghilicescu candu ti mutrescu
Ochii a tai ca doaua steali, perlu neali neali
Tuta noaptea anghilicescu candu ti mutrescu
(Ochii tăi ca două stele, părul bucle, bucle
Toată noaptea strălucesc când te privesc
Ochii tăi ca două stele, părul bucle, bucle
Toată noaptea strălucesc când te privesc)
Refren-Refren
Ma pi gura ta di njiari tsa dau na basheari
Feata armana dzana tsi adrasi tini armana
Ma pi gura ta di njiari tsa dau na basheari
Feata armana dzana tsi adrasi tini armana
(Dar pe gura ta de miere îți dau o sărutare
Fată aromână zână, ce făcuși tu aromână
Dar pe gura ta de miere îți dau o sărutare
Fată aromână zână, ce făcuși tu aromână)
Refren-Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Di Alargu – De departe
Di alargu vruta mea tsã ascriu
S-nji aspuni di acasã voi sã stiu
Di multu vdzit ma nu aspusesi
Ia ca tricura treii mesi
(De departe iubita mea îți scriu
S-mi spui de acasă vreau să știu
De mult plecat dar nu spuseși
Ia că trecură trei luni)
Diparti hiu cavai di io
Pi suflit nji-am mari caimo
Cu tsi mirachi asteptu s-negu
Acasa vruta mea su vedu
(Departe sunt ca vai de eu
În suflet îmi am un mare dor
Cu câtă bucurie aștept să merg
Acasă iubita mea s-o văd)
Ma Dumnidzãlu tsi nji adrã
Cu greu blastem mi blastimã
O ca nji arãu ca mi mascã
Avdzai ca vruta si martã
(Dar Dumnezeu ce mi-a făcut
Cu greu blestem mă blestemă
O, ce rău mă lovi
Auzii că iubita se mărită)
Di arsini acasã nu potu s-negu
Tru xinitie io vas shedu
Tsi iaram gione ca stehiu
Chirut tru xeani io va-nji hiu
(De rușine acasă nu pot să merg
Între străini eu voi sta
Cât eram june, ca o fantomă
Pierdut între străini eu îmi voi fi)
Iara armaname na murisi
Frate cu sora dispartsasi
Ah lai xeana corbã s-mori
Nã luasi di acasa a nostra fciori
( ne-ai omorât
Frate cu soră despărțiși
Ah străinătate nenorocită să mori
Ne luași de acasă ai nostri feciori)
damy levendi, Grai Armanesc - Di Alargu, ”giony” / Versuri, 1 mai 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---di-alargu/2684 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Oarfana-i Feata – Orfană-i fata
Oarfana-i feata atsea dultsi
Oarfana-i vruta atsea tsi s-dutsi
Oarfana-i feata atsea dultsi
Oarfana-i vruta atsea tsi s-dutsi
La ei vrute imshat
La ei vrute imshat
(Orfană-i fata aceea dulce
Orfană-i fata aceea care se duce
Orfană-i fata aceea dulce
Orfană-i fata aceea care se duce
La al ei iubit frumos
La al ei iubit frumos)
Refren-Refren
Far` di mana sh far` di tata
Oarfana iasti imshata feata
Far` di mana sh far` di tata
Oarfana iasti imshata feata
(Făr’ de mama și făr‘ de tată
Orfană este frumoasa fată
Făr’ de mama și făr‘ de tată
Orfană este frumoasa fată)
Tu uboru sheadi si s-frandzi
Sh a iei suflitu marata-sh plandzi
Tu uboru sheadi si s-frandzi
Sh a iei suflitu marata-sh plandzi
La ei vrute imshat
La ei vrute imshat
(În curte șade și se frământă
Și al ei suflet biata își plânge
În curte șade și se frământă
Și al ei suflet biata își plânge)
Refren-Refren
SURSA
damy levendi, Grai Armanesc - Oarfana-i Feata, ”giony” / Versuri, 30 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---oarfana-i-feata/2682 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Armana mea – Aromâna mea
Armâna mea cu ochi di steali
Lenă, Lenă lea,
Cara sâ shtii câ`nhi ti`am tu vreari
Tini îmsheata mea..
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
(Aromâna mea cu ochi de stele
Eleno, Eleno, tu
Deci să știi că te iubesc
Pe tine frumoasa mea
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele)
Armânlu a meu cu ochi di`amurâ
Vrute, vrutlu a meu,
Cu ochiu`ts lai ca di lândurâ
Pilisterlu a meu..
Va`nhi ts`ashternu la cicioari
Suflitlu a meu sh`njiatili a meali
Câ a ta boatsi shi`a ta gurâ
Pi mini, vrute, mi tuchirâ.
(Aromânul meu cu ochii ca mura
Iubitule, iubitul meu
Cu ochii negri ca de rîndunică
Porumbelul meu
Îți voi așterne la picioare
Sufletul meu și frumusețea mea
Că a ta voce și a ta gură
Pe mine, iubite, mă topiră)
Cu tsi harau` sh`cu tsi hari
Lenă, Lenă lea,
I`nhi umpli suflitlu di vreari
Tini îmsheata mea..
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
(Cu câtă bucurie și cu cât har
Eleno, Eleno, tu
Îmi umpli sufletul de iubire
Tu frumoasa mea
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele)
damy levendi, Grai Armanesc - Armana mea, ”giony” / Versuri, 27 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---armana-mea/2665 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Marie - Marie
Seara somnulu nu mi ia
Dzua mintea tut la tini iasti vruta mea
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea
Sa`nji dai vara semnu s`tsa vedu fatsa ta
S`tsa bashu a ta gura dultsi ca njiarea
(Seara somnul nu mă ia
Ziua mintea tot la tine mi-este, iubita mea
Să-mi dai vreun semn să-ți văd chipul tău
Să-ți sărut a ta gură dulce ca mierea
Să-mi dai vreun semn să-ți văd chipul tău
Să-ți sărut a ta gură dulce ca mierea)
Refren-Refren
Marie , Marie iu vdzisi Marie
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi
Marie , Marie iu vdzisi Marie
Lele va ti caftu iu tsi do tu lumi
(Marie, Marie, unde ai plecat Marie
Lele, te voi căuta oriunde în lume
Marie, Marie, unde ai plecat Marie
Lele, te voi căuta oriunde în lume)
Ditu atsea dzua tut asi armash
Candu carti vidzui ca mi alasash
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta
S`cheru una Marie tsi nui ca alta
Doamne tsi am fapta s`am ahtari soarta
S`cheru una Marie tsi nui ca alta
(Din acea zi tot așa am rămas
Când scrisoare văzui că-mi lăsași
Doamne ce am făcut să am așa soartă
Să pierd o Marie care nu-i ca alta
Doamne ce am făcut să am așa soartă
Să pierd o Marie care nu-i ca alta)
Refren-Refren
Marie Marie lele cat ti voi
Adari tsi vrei cu mini mas ti torni napoi
Su vedu nca una oara Dumnidzale voi
Nu adrai tsiva catse mi alasasi
Su vedu nca una oara Dumnidzale voi
Nu adrai tsiva catse mi alasasi
(Marie, Marie, lele, cât te iubesc
Fă ce vrei cu mine dacă te întorci înapoi
S-o văd încă o dată Doamne vreau
N-am greșit cu nimic, de ce m-a părăsit
S-o văd încă o dată Doamne vreau
N-am greșit cu nimic, de ce m-a părăsit)
Refren-Refren
damy levendi, Grai Armanesc – Marie, ”giony” / Versuri, 27 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---marie/2664 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Dzua di Pasti – Ziua de Paște
Ah tsi dzua imshata iasti
Nafoara anghiliceasti
Soarli...
Tu dzua di Pasti
(Ah ce zi frumoasă este
Afară strălucește
Soarele
În ziua de Paste)
S'nadunam cu nic cu mare
Tu casaba s'pi la hoari
Ca'shi...
Ii ghini armaname
(Să ne strângem cu mic cu mare
În oraș și pe la sate
Că așa
E bine neam aromân)
Nidzem tas na videm soia
S'videm pi papu s'pi maia
Iesta....
Adram di tuta bana
(Mergem ca să ne vedem rudele
Să vedem pe bunicul și pe bunica
Asta
Facem toată viața)
Vrui s'va dzac induau zboare
Ca aza ii sarbatoare
Naima...
Naima naima mare
(Vreau să vă zic vreo două vorbe
Că azi e sărbătoare
Cea mai
Cea mai, cea mai mare)
damy levendi, Grai Armanesc - Dzua di Pasti, ”giony” / Versuri, 26 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---dzua-di-pasti/2663 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Tsi msheatã iasti Maria – Ce frumoasă este Maria
Nj'amu tu suflitu io unu caimo
Cu Maria ta s'mi nsoru io
Nj'amu tu suflitu io unu caimo
Cu Maria ta s'mi nsoru io
(Îmi am în suflet eu un dor
Cu Maria să mă însor
Îmi am în suflet eu un dor
Cu Maria să mă însor)
Refren-Refren
Ah tsi msheatã iasti
Sotsã a mei v'aspunu
Maria, mi hãrsescu io
Cã tora ma nj'aflaiu uidia
(Ah ce frumoasă este
Prietenii mei vă spun
Marie mă bucur eu
Că acum îmi găsii perechea)
Marie featã msheatã
Va s'yinu sh'va'nj ti caftu nveastã
Marie featã msheatã
Va s'yinu sh'va'nj ti caftu nveastã
(Marie fato frumoasă
Voi veni și mi te voi cere de nevastă
Marie fato frumoasă
Voi veni și mi te voi cere de nevastă)
Refren-Refren
A lea , luai di nj'ankisii io
La Maria inj dãnãsii io
A lea , luai di nj'ankisii io
La Maria inj dãnãsii io
(Tu, am pornit eu
La Maria m-am oprit eu
Tu, am pornit eu
La Maria m-am oprit eu)
Refren-Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Mi luã dorlu – Mă luă dorul
Mi luã dorlu di tini vruta mea
Hai s'nã adunãmu , s'azburãm tsiva
Mi luã dorlu di tini vruta mea
Hai s'nã adunãmu , s'azburãm tsiva
(Mă luă dorul de tine iubita mea
Hai să ne întâlnim să vorbim ceva
Mă luă dorul de tine iubita mea
Hai să ne întâlnim să vorbim ceva)
Cãndu va s'yini inima va'nj batã
Di a tãu , a mea scumpã featã
Cãndu va s'yini inima va'nj batã
Di a tãu , a mea scumpã featã
(Când vei veni, inima îmi va bate
De al tău dor, a mea scumpă fată
Când vei veni, inima îmi va bate
De al tău dor, a mea scumpă fată)
S'ti iau in bratsã, di cãndu ti'ashteptu
Sh'cu unã bãsheari , bana s'u dukescu
S'ti iau in bratsã, di cãndu ti'ashteptu
Sh'cu unã bãsheari , bana s'u dukescu
(Să te iau în brațe, de când te aștept
Și cu o sărutare viața să o simt
Să te iau în brațe, de când te aștept
Și cu o sărutare viața să o simt)
Tu casabã , cu vruta mi'adunamu
La cafine doji dipuneamu
Tu casabã , cu vruta mi'adunamu
La cafine doji dipuneamu
(În oraș cu iubita mă întâlneam
La cafenea amândoi mergeam
În oraș cu iubita mă întâlneam
La cafenea amândoi mergeam)
Maria, Grai Armanesc - Mi luã dorlu, ”giony” / Versuri, 10 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/grai-armanesc---mi-lu---dorlu/1604 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
HAI MUTÃ CAPLU ARMÃNE – Hai ridică capul aromâne
Hai mutã caplu ARMÃNE
Hai ia tufekia tru mãnã
Hai ia tufekia tru mãnã
Avdzã cãmbana cum bati
Tu keptu inimã armãnã
Tu keptu inimã armãnã
(Hai ridică capul aromâne
Hai ia pușca în mână
Hai ia pușca în mână
Auzi clopotul cum bate
În piept inimă aromână
În piept inimă aromână)
Hai mutã caplu ARMÃNE
Hai s'nu tsã hibã arshini
Hai s'nu tsã hibã arshini
Nveatsã ficiorii s'tsã greascã
Pi veacljia limbã armãneascã
Pi veacljia limbã armãneascã
(Hai iridică capul aromâne
Hai să nu-ți fie rușine
Hai să nu-ți fie rușine
Învață fiii să vorbească
În vechea limbă aromână
În vechea limbă aromână)
Haidi mãratã ARMÃNÃ
Haidi ia furca tru mãnã
Haidi ia furca tru mãnã
Cu fuslu in prisini armanã
Toartsi cairlu di lãnã
Toartsi cairlu di lãnã
(Haide biată aromână
Haide ia furca în mână
Haide ia furca în mână
Cu fusul
Toarce caierul de lână
Toarce caierul de lână)
Hai mutã'ti lãi giuname
Haiditsã sh' voi tinirame
Haiditsã sh' voi tinirame
Un mari coru s'acatsãmu
Coru armãnescu ti aname
Coru armãnescu ti aname
(Hai ridică-te măi voinice
Haideți și voi tinerime
Haideți și voi tinerime
O mare horă să pornim
Horă aromână de renume
Horă aromână de renume)
Haidi sh'unu cãnticu giuname
Haide deadunu s'lu ahurhimu
Haide deadunu s'lu ahurhimu
Pi dultsi graiu armãnescu
Suflitu ta s'nã hãrsimu
Suflitu ta s'nã hãrsimu
(Haide și un cântec voinice
Haide împreună să-l începem
Haide împreună să-l începem
În dulcele grai aromân
Sufletul să ni-l bucurăm
Sufletul să ni-l bucurăm)
Nu, nu voiu s'ti vedu – Nu, nu vreau să te văd
Ti vidzui lea vruta mea
Ti vidzui mini iara
Inima tsi lãcrãma
Suskira , ti cãfta
(Te văzui tu iubita mea
Te văzui eu iar
Inima îmi lăcrima
Suspina, te dorea)
Refren-Refren
Nu , nu , nu voiu s'ti vedu
Cu altu barbatu
Cã tse vrutã'nj mi' arãseshi
Hiu nfãrmãcatu
(Nu, nu, nu vreau să te văd
Cu alt bărbat
De ce iubito m-ai înșelat
Sunt întristat)
Io vrutã cãndu ti videamu
Mare arãu mini nj'adramu
Cu altu ma s'azburai
Arãdeai , ti hãrseai
(Eu iubito când te vedeam
Mare rău eu îmi făceam
Cu altul dacă vorbeai
Râdeai, te distrait)
Refren-Refren
Nu tsã parã vrutã arãu
Di mini shi suflitu a meu
Tsi 'i ca apa di izvoru
Va's seacã a meu doru
(Nu-ți pare iubito rău
De mine și sufletul meu
Ce-i ca apa de izvor
Va seca al meu dor)
Refren-Refren
Iu hii – Unde ești
Nafoarã'i arcoari sh'uftedzu io di doru
Tu suflitu inj plãndzi unu caimo
Inima nj'u am arsã , u astindzã tini aua
Ti caftu sã'nj dai vrearea ta
(Afară-i frig și oftez eu de dor
În suflet îmi plânge un dor
Inima îmi este arsă, o stingi tu aici
Te caut să-mi dai iubirea ta)
Refren-Refren
Iu hii tini featã, aspunj'nj iu hii
Inima'nj ti caftã , di doru mi tukii
Iu hii tini featã , sã'nj dai vrearea ta
Yina cã'nj frãmseshi inima
(Unde ești tu fato, spune-mi unde ești
Inima mea te dorește, de dor mă topii
Unde ești tu fato, să-mi dai iubirea ta
Vino că-mi frânseși inima)
La geami lilicea di'arcoari ngljitsã
Mutrescu sh'tsiva nu vedu io
Ma casa nj'u am goalã voiu s'yini vruta mea
Cãldurã tini s'hii tu ea
(La geam floarea de frig îngheță
Privesc și nimic nu văd eu
Dar casa mi-e goală, vreau să vii iubita mea
S-o încălzești)
Refren-Refren
Cãndu dipuneai ditu tseru – Când coborai din cer
Cãndu dipuneai ditu tseru
Ditu tserlu cu steali
Ti giurashi pi'a meali bratsi
Cãtu'nj mi'ai tu vreari
(Când coborai din cer
Din cerul cu stele
Te-ai jurat în ale mele brațe
Cât mă iubeai)
Refren-Refren
Nu ti'arãdi featã , tini vruta meau
Cã va'nj moru
Cã sulfitu tutu'nj bati featã
Di'a tãu doru
(Nu glumi fato, tu iubita mea
Că voi muri
Că sufletul tot îmi bate fato
De-al tău dor)
Cu fatsa aroshi ca merlu
Shideai pi'a meu keptu
Lãndzãdzai lea featã cã hii njcã
Inj dzãtseai s'ti'ashteptu
(Cu fața roșie ca mărul
Ședeai la al meu piept
Mă îmbolnăvii tu fato că ești mică
Îmi ziceai să te aștept)
Refren-Refren
Tu gãrdina cu lilici
Tutu ti vedu pi tini
Ashteptu ca s'yinã oara,
Sã'nj ti iau la mini
(În grădina cu flori
Te văd mereu pe tine
Aștept să vină timpul
Să te iau la mine acasă)
Refren-Refren
Haidi frate – Haide frate
Unã minti nj'am shi unu laiu singuru doru
Tu a meu suflitu s'nu am io canu nioru
Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari
Lunjnã iasti , nu'i ntunicari
Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari
Lunjnã iasti , nu'i ntunicari
(O minte am și un singur nefericit dor
În al meu suflet să nu am niciun nor
Acolo pe dealul cel mai înalt
Lumină este, nu-i întuneric
Acolo pe dealul cel mai mare
Lumină este, nu-i întuneric)
Refren-Refren
Haidi frate, s'nã adunãmu
Multi zboarã frate noi s'dipinãmu
S'azburãmu di lucri aleapti
Di'atselu suflitu , di'atseali msheati njeati
(Haide frate să ne întâlnim
Multe vorbe noi să ne zicem
Să vorbim despre lucruri deosebite
Despre acel suflet, despre acele frumoase tinereți)
Aclo pi dzeana tsi u vedu nai ma mari
Nu potu s'vã dzãcu cã nu'am ahãnti zboari
Tsi iasti vrearea tsi noi tutsã u vremu
Sh'di multi ori, di ea noi nã kiremu
Tsi iasti vrearea tsi noi tutsã u vremu
Di multi ori, di ea noi nã kiremu
(Acolo pe dealul cel mai înalt
Nu pot să vă zic că nu am atâtea vorbe
Ce este iubirea pe care noi toți o dorim
Și de multe ori din cauza ei noi pierim
Ce este iubirea pe care noi toți o dorim
Și de multe ori din cauza ei noi pierim)
Refren-Refren
Hai lea vreari yina lãngã mini
Ta s'nã fudzimu vreare doji pitu lumi
La lumea ntreagã hãbari s'adutsemu
Ca s'bãnãmu ghini, la vreari s'agiundzemu
La lumea ntreagã hãbari s'adutsemu
Ca s'bãnãmu ghini, la vreari s'agiundzemu
(Hai tu iubire vino lângă mine
Ca să plecăm iubire amândoi prin lume
La lumea întreagă veste să aducem
Ca să trăim bine, iubirea s-o avem
La lumea întreagă veste să aducem
Ca să trăim bine, la iubire s-o avem)
Refren-Refren
Hai toarnã unu paharu – Hai toarnă un pahar
Refren 1- Refren 1
Hai toarnã unu paharu
Sã'l beau ti vrearea ta
Yinlu s'mi'ngãldzascã
S'dishcljidã inima
(Hai toarnă un pahar
Să-l beau de dragul tău
Vinul să mă încălzească
Să deschidă inima)
Refren 2 – Refren 2
Hai toarnã unu paharu
Sã'l beau ti vrearea ta
Toarnã , toarnã frate
Hai toarnã'tsã inima
(Hai toarnă un pahar
Să-l beau de dragul tău
Toarnă, toarnă frate
Hai toarnă-ți inima)
Mi priimnamu nvirinatu ,
Cu suflitu di doru nfãrmãcatu
Cu bunlu sotsu io mi'adunai
Tu unã hani io intrai
(Mă plimbam supărat
Cu sufletul de dor întristat
Cu bunul prieten mă întâlnii
Într-un restaurant eu intrai)
Refren 1- Refren 1
Refren 2 – Refren 2
Nã shidzumu s'nã bemu unu yinu
Cã nu nã fumu di multu noi deadunu
Aminti noi ca s'nã adutsemu
Caimeadzii unu la alantu s'nã aspunemu
(Am stat să bem un vin
Că n-am fost de mult noi împreună
Aminti noi ca să ne aducem
Ofurile unul celuilalt să ne spunem)
Refren 1- Refren 1
Refren 2 – Refren 2
Nj'aspusi elu pirmithili
Cã tse di tora perlu ma nj'alghi
Caimeadzii io ma i'ascultai
Ti a meu sotsu ca frati lãcrimai
(Îmi spuse el povești
De ce de acum părul îmi albi
Ofurile eu îi ascultai
Pentru al meu prieten ca frate lăcrimai)
Refren 1- Refren 1
Refren 2 – Refren 2
Atumtsea elu suflitu curatu
Nj'aspusi unu zboru s'nu shedu nvirinatu
Ca iasti ghini cu unu sotsu di'adunu
Caimeadzii ca la frati sã'i aspunu
(Atunci el suflet curat
Îmi spuse un cuvânt să nu stau supărat
Că este bine ca unui prieten
Ofurile ca la frate să-i spun)
Mashi cu tini – Doar cu tine
Dada mari inima tsi nj'iasti frãmtã
Canu durearea tsi u am nu va s'u ascultã
Vruta nj'am multu diparti
Nu'nj pitreatsi vãrnã carti
(Mamă inima ce-mi este frântă
Nimeni durerea ce o am nu vrea să o asculte
Iubita este foarte departe
Nu-mi trimite vreo scrisoare)
Refren - Refren
Haidi vrutã yina tini sã'nj ti vedu
Ma di dorlu ma di vrearea tsi'nj ts'u portu
Sã'nj tsã vedu , fatsa lea msheatã
S'mi mãrescu , io lea featã
(Haide iubito, vino tu să te văd
De dorul, de iubirea ce mi ți-o port
Să-ți văd fața, tu frumoaso
Să mă laud eu, tu fato)
Mashi cu tini , mashi cu tini
Mashi cu tini , mashi cu tini
(Doar cu tine, doar cu tine
Doar cu tine, doar cu tine)
Pisti hoari, dzuua lunjna shi'u keari
Noaptea yini, sh'io ma'nj cadu pi minduiari
Mintea multu alargu inj fudzi
Inima di doru inj dzãtsi
(Peste sate ziua lumina și-o pierde
Noaptea vine și eu îmi cad pe gânduri
Gândul foarte departe îmi fuge
Inima de dor îmi zice)
Refren - Refren
Tahinãrli anda lumea sã'dishteaptã
Io tu minti mashi cu tini hiu lea featã
Caftu altsiva s'mutrescu
Cum s'adaru sã'nj ti'agãrshescu
(Diminețile când lumea se trezește
Eu în minte doar cu tine sunt tu fato
Caut altceva să privesc
Cum să fac să te uit)
Refren - Refren
Io, io njca mea – Eu, eu mititica mea
Tu'nã searã tu shideari
Eramu la soatsãli a tali
Aclo featã nã vidzumu
Aclo noi nã cunuscumu
(Stăteam într-o seară
Eram la prietenele tale
Acolo fato ne-am văzut
Acolo noi ne-am cunoscut)
Refren-Refren
Io, io njca mea
Di canã oarã nu ti shtiamu
Io, io njca mea
Mini nu ti cunushteamu
(Eu, eu mititica mea
Înainte nu te știam
Eu, eu mittica mea
Eu nu te cunoșteam)
Anda vrutã'nj mi bãgai
Pi tini io ti'anyisaiu
Cu arãvoana tsi purtai
Di la io cari u'aveai
(Când iubito mă culcai
Pe tine eu te-am visat
Cu voalul ce purtai
De la mine îl aveai)
Io, io njca mea
Tu somnu seara inj cãdea
Io, io njca mea
Mashi cu tini mi'anyisamu
(Eu, eu mititica mea
În somn seara îmi cădeam
Eu,eu mititica mea
Doar pe tine te visam)
Tahinãrli cãnd mi scolu
Tutu di tini nj'asti doru
Dzuuã sh'noapti mi'anyisedzu
Featã cu tini s'banedzã
(Diminețile când mă trezesc
Tot de tine îmi este dor
Zi și noapte visez
Cu tine fato că trăiesc)
Io, io njca mea
Di canã oarã nu ti shtiamu
Io, io njca mea
Mini nu ti cunushteamu
(Eu, eu mititica mea
Înainte nu te știam
Eu, eu mittica mea
Eu nu te cunoșteam)
Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța al Comunității Armâne din România am intrat în posesia unei agende pe anul 2005 editată de C.A.R. În agenda este publicat în limba română Statutul C.A.R. adoptat de Adunarea generală din 4 aprilie 2004, statut care a suferit câteva modificări la A. G. desfășurată la București la 23 mai 2012 , ce vor fi adăugate ulterior.
<COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA
STATUT
I.Dispoziții generale
Art. 1
(1) COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA (denumită în prezentul Statut Comunitatea) se constituie ca expresie a voinței cetățenilor români, de origine aromână, de a se asocial și organiza institutional pentru a păstra și dezvolta limba aromână, tradițiile și cultura aromână, pentru a facilita contactele umane și legăturile culturale ale acestora, pentru a promova valorile lor spiritual, în contextual unei bune înțelegeri cu popoarele balcanice, cu popoarele altor țări, în mijlocul cărora aromânii trăiesc și își desfășoară activitatea.
(2) Comunitatea este constituită ca asociație, persoană juridică română de drept privat, cu personalitate juridical, fără scop patrimonial, neguvernamentală.
Art. 2
(1) Comunitatea are sediul în București, str. Teiul Doamnei nr. 91, sector 2.
(2) Comunitatea poate înființa filiale, cu personalitate juridică.
(3) Comunitatea se constituie pe perioadă nedeterminată.
Art. 3
(1) Denumirea oficială în limba aromână este: Fara Armânească dit România.
(2) Ștampila oficială a Comunității include denumirea oficială a Comunității în limbile română și aromână.
II.Scopurile și obiectivele Comunității
Art. 4
(1) Scopul principal al Comunității constă în păstrarea și dezvoltarea limbii, tradițiilor și a întregului specific spiritual și cultural aromân în România, precum și pe întregul spațiu originar locuit de aromâni. Totodată, Comunitatea își propune să înlesneasă contactele și legăturile între aromânii ce trăiesc în comunități distincte pe întregul spațiu originar din Peninsula Balcanică, precum și cu alte comunități constituite în alte state.
(2) Scopurile Comunității sunt urmărite la nivel local, zonal, regional, national și international.
(3) Scopurile Comunității sunt de interes comunitar.
Art. 5
(1) În vederea atingerii acestor scopuri, principalele obiective ale Comunității sunt:
a) exercitarea de către aromânii din România a drepturilor și libertăților consecrate prin Constituție, precum și prin reglementările organismelor international la care România este parte;
b) recunoașterea oficială a aromânilor ca etnie de limbă neo latină;
c) obținerea de sprijin din partea autorităților publice pentru:
- învățarea aromânei în școli;
- pregătirea de cadre didactice pentru predarea aromânei în școli;
- folosirea aromânei în biserici;
- acces la mijloacele de informare în masă precum și editarea de cărți, reviste și ziare în aromână;
- organizarea și înființarea, în raport de nevoile reale ale populației aromâne, de biblioteci, muzee, biserici, edificii cultural-artistice;
- organizarea de congrese, simpozioane ori alte manifestări carcater științific, cultural, artistic privind patrimonial spiritual al populației aromâne;
d) organizarea de filiale teritoriale;
e) înființarea unui organism reprezentativ la care să poată adera organizații neguvernamentale aromâne din diverse țări;
f) dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor responsabile și positive în societate față de problematica conservării și cultivării tradițiilor și culturii aromânilor;
g) contribuirea la cunoașterea trecutului istoric al aromânilor, răspândirea acestora de-a lungul timpurilor;
h) dezvoltarea spiritului de asociere și de promovare a intereselor commune, prin reprezentarea acestora, precum și a comunicării între aromânii de pretutindeni;
i) atragerea și utilizarea, în condițiile legii, de surse de finanțare și resurse sub formă de donații, subvenții, sponsorizări, legate, subscripții, contribuții, cotizații, contravaloarea prestațiilor, precum și dezvoltarea sistemelor de sprijinire financiară a executării de proiecte, administrarea fondurilor pentru derularea de programe;
j) acordarea de asistență tehnică, expertiză, consultant și alte servicii, legate de scopurile Comunității, persoanelor fizice și juridice;
k) editarea, tipărirea și multiplicarea publicațiilor Comunității și sprijinirea promovării literaturii originale aromâne prin cărți, publicații, presa scrisă și vorbită, internet etc.;
l) facilitarea și realizarea activităților de transfer și dezvoltare de cunoștințe, de educare și de instruire prin organizarea de cursuri de lungă durată, mese rotunde, conferințe, simpozioane și alte asemenea;
m) culegerea, stocarea, prelucrarea și diseminarea de date și informații cu profil socio-cultural privind aromânii;
n) dezvoltarea coeziunii întrte comunități, localități sau zone cu populație aromână;
o) dezvoltarea cadrului institutional, de reglementare, de negociere și de mediere a problemelor socio-culturale care să faciliteze comunicarea și buna înțelegere între aromâni;
p) armonizarea punctelor de vedere ale membrilor Comunității, precum și adoptarea de strategii de acțiune comune, după caz, cu privire la:
I. sprijinirea și reprezentarea intereselor în țară:
- la nivel national;
- la nivel local;
- în relațiile cu autoritățile publice;
- în relațiile cu diverși reprezentanți ai comunității de afaceri;
- în relațiile cu alte structure ale societății civile;
- în relațiile cu reprezentanți ai organizațiilor străine și internaționale;
- în relațiile cu orice alte personae juridice și fizice.
II. sprijinirea și reprezentarea intereselor lor în străinătate;
III. colaborarea cu organizații similar active în alte țări sau pe plan regional, European și international;
(2) În vederea atingerii scopurilor și realizării obiectivelor, Comunitatea gestionează patrimonial, realizează procedure și întreprinde acțiuni, în condițiile legii, prin care: conduce programe / proiecte și administrează fonduri, ajutoare nerambursabile și altele asemenea; desfășoară activități economice și organizează cursuri de lungă și scurtă durată, seminarii, mese rotunde, conferințe, congrese; efectuează donații, sponsorizări și acordă burse, contribuții, ajutoare sociale, premii, diplome, medalii, titluri de onoare și altele asemenea; sprijimnă înființarea și dezvoltarea de organisme și organizații cu și fără scop patrimonial, în condițiile legii; înființează organisme și organizații cu și fără scop patrimonial; se afiliază la organisme și organizații care promovează tradițiile și cultura aromânilor; atrage și utilizează surse de finanțare și resurse patrimoniale și realizează venituri în condițiile legii.
III. Componența Comunității
Art. 6
Membru al Comunității poat efi orice persoană fizică care îndeplinește cel puțin unul din criteriile de admitere, conform regulamentului de funcționare a Comunității,și care cunoscând Statutul acesteia, este de acord cu toate prevederile acestuia, pe care se obligă să le respecte, și participă cu cotizații sau alte contribuții și/sau în bani la constituirea sau creșterea patrimoniului Comunității precum și la realizarea scopurilor și obiectivelor de activitate ale acesteia.
Art. 7
Calitatea de membru al Comunității se obține pe baza confirmării, de către Consiliul director al Comunității, a persoanei fizice respective.
Calitatea de membru al Comunității este netransmisibilă.
Art. 8
(1)Membrii Comunității sunt:
-membri titular fondatori: asociații care și-au exprimat voința de asociere prin actul constitutive initial al Comunității, pe care l-au semnat, și care au depus aportul în natură și / sau în bani la patrimoniul Comunității și care au obținut confirmarea Consiliului director, în această calitate, pe baza criteriilor stabilite de Adunarea generală.
(2)Persoanele fizice care doresc să sprijine și să susțină scopurile și obiectivele Comunității în concordanță cu prevederile statutare pe care se obligă în scris să le respecte pot dobândi calitatea de susținător, pe baza confirmării Consiliului director.
Art. 9
(1)Titlu de Membru de onoare al Comunității poate fi acordat de Adunarea generală a Comunității, unor personae fizice recunoscute ca personalități ale vieții sociale, politice, economice, științifice sau culturale, din țară ori din străinătate, care prin activitatea lor, sprijină scopurile și / sau obiectivele Comunității.
(2)Membri de onoare ai Comunității nu plătesc cotizații și pot participa la lucrările Adunării generale a Comunității fără a avea drept de vot sau de a fi aleși în organelle de conducere, administrație și control ale Comunității.
(3)Membrii Comunității pot cumuli și titlul onorific de la alin. (1), caz în care nu le sunt afectate drepturile câștigate potrivit prezentului Statut.
Art. 10
(1)Membrii Comunității au următoarele drepturi:
-să aleagă și să fie aleși, direct sau prin delegați, după caz, în organele de conducere, administrație sau de control ale Comunității, cu excepțiile prevăzute în prezentul Statut;
-să participe la activitatea Comunității, să facă propuneri, să consulte bilanțul contabil, procesele verbale ale organelor de conducere și control ale Comunității;
-să beneficieze de reduceri de la taxele și tarifele practicate pentru unele servicii efectuate de Comunitate.
(2)Susținătorii pot participa la activitatea Comunității fără drept de vot.
Art. 11
(1)Membrii Comunității au următoarele obligații:
-să respecte prevederile Statutului și hotărârile organelor de conducere și administrare ale Comunității;
-să acționeze pentru creșterea prestigiului Comunității;
-să achite cotizația stabilită;
- să nu întreprindă acțiuni care, prin natura lor, pot leza scopurile sau interesele Comunității;
(2) Susținătorii au obligațiile prevăzute la alin.1 lit. a), b) și d).
Art. 12
(1) Calitatea de membru al Comunității, respectiv de delegat al acestuia, precum și, după caz, calitatea ca susținător sau titlu onorific, se pierd:
a) la cerere, comunicată Președintelui Consiliului director, cu cel puțin 15 zile înainte de data solicitată;
b) ca urmare a pierderii capacității civile ori a decesului, sau altele asemenea;
c) prin excludere, în următoarele situații:
- producerea de prejudicii morale și materiale Comunității;
- angajarea persoanei respective în activități ce contravin Statutului și hotărârilor organelor de conducere și administrare ale Comunității;
- condamnarea pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu calitatea de membru al Comunității, cu cea de susținător sau membru onorific;
d) prin retragerea mandatului, în aceleași condiții în care a fost acordat, în cazul delegatului care nu respectă termenii mandatului.
(2) Suspendarea din una din calitățile prevăzute la alin. 1 poate interveni în situațiile prevăzute la lit.c) de la același alineat.
Art. 13
(1) Excluderea, respectiv suspendarea, se stabilește în Consiliul director al Comunității și se comunică motivat, în scris, celor interesați, în termen de 7 zile de la luarea hotătârii.
(2) Cel în cauză poate face contestație în scris, în termen de 15 zile de la primirea comunicării.
(3) Excluderea se aprobă de către Adunarea generală, iar suspendarea se aprobă, după caz, de către Adunarea generală sau de către Consiliul director.
(4) Hotărârea Adunării generale este definitivă.
(5) Pierderea calității de membru al Comunității nu dă dreptul la pretenții asupra contribuției aduse, respectiv asupra patrimoniului Comunității, și nici nu exonerează de răspundere persoana respectivă privind eventualele prejudicii aduse Comunității.
(6) În cazul de la alin. (1) al art. 12, ultima liniuță, Consiliul director poate hotărî suspendarea din funcția de membru a persoanei în cauză, pe data începerii urmării penale, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.
IV. Conducere și administrare
Art. 14
Organele Comunității sunt:
1) Adunarea generală;
2) Consiliul director
3) Comisia de cenzori
Art. 15
(1) Organul de conducere al Comunității este Adunarea generală.
(2) Adunarea generală este organizată pe baza principiului teritorialității, în sensul cuprinderii tuturor membrilor Comunității în filiale teritoriale.
(3) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității, reprezentați prin delegați aleși din rândul acestora, în condițiile prezentului Statut. La Adunarea generală participă, de drept, membrii Consiliului director și membrii Comisiei de cenzori.
(4) Delegații se aleg, pe durata mandatului Consiliului director al Comunității – cu excepția precizată la art. 12 alin. (1) lit. d) – de către membrii Comunității în adunările ținute în cadrul filialelor de care aparțin.
(5) Numărul de delegați este dat de raportul dintre numărul de membri ai Comunității existenți la sfârșitul fiecărui an calendaristic, actualizat, și norma de reprezentare.
(6) Norma de reprezentare este de 7 membri ai Comunității la un delegat, pentru un total de până la 1000 de membri ai Comunității și crește proporțional cu un număr de 3 membri la un delegat, din 1000 în 1000.
Art. 16
(1) Adunarea generală se întrunește odată pe an, de regulă în primul trimestru, în adunare ordinară și, ori de câte ori este cazul, în adunare extraordinară. Convocare Adunării generale ordinare a Comunității se face de către președintele Consiliului director, de regulă, în scris sau prin publicarea anunțului de convocare într-un ziar de mare tiraj, cu cel puțin 20 de zile înainte. Convocatorul trebuie să conțină ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea, precum și ordinea de zi.
(2) Adunarea generală extraordinară a Comunității se convoacă, de regulă, cu cel puțin 7 șapte zile înainte, la inițiativa președintelui Consiliului director, a jumătate plus unu din membrii Consiliului director sau a cel puțin o treime din numărul delegaților.
Art. 17
(1) Adunarea generală a Comunității este statutar întrunită în prezența a minimum jumătate plus unu din numărul delegaților. Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul statutar de participanți, se stabilește un nou termen de maximum 7 zile, convocarea putându-se realiza cu orice mijloc. La a doua convocare, Adunarea generală a Comunitățiilucrează statutar în prezența a cel puțin o zecime din numărul delegaților.
(2) Ședințele Adunării generale a Comunității sunt conduse de președintele Consiliului director sau, în lipsa acestuia, de către înlocuitorul său de drept. Dezbateriule și hotărârile sunt consemnate, într-un registru special, de către secretariatul desemnat de Adunarea generală și vor certificate de semnătura Președintelui și a doi delegați desemnați de cei prezenți. În lipsa Președintelui, semnează înlocuitorul său de drept.
(3) Toți membrii Comunității au dreptul să fie reprezentați în Adunarea generală prin delegați. Fiecare delegat are dreptul la un singur vot. Dreptul de vot se exercită în cadrul Adunării generale numai prin delegați și prin membrii de drept ai acesteia.
Art. 18
Mandatul de reprezentare se acordă delegaților, în următoarele condiții:
- mandatul se poate da fie prin semnarea procesului-verbal al ședinței membrilor care au decis, prin votul lor, să acorde mandatul, fie sub semnătură privată în fața a doi martori, sau, după caz, în formă autentică în fața notarului public;
- mandatul să fie acceptat, în scris, de către delegatul respectiv, semnarea fără obiecții a procesului-verbal menționat la lit. a) se consideră acceptare tacită a mandatului.
Art. 19
Adunarea generală a Comunității are următoarele competențe:
- modificarea Actului constitutiv și a Statului Comunității;
- stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale Comunității;
- alegerea și revocarea membrilor Consiliului director și confirmarea pe funcții a acestora;
- alegerea și revocarea, în condițiile legii, a membrilor Comisiei de cenzori;
- aprobarea de programe de activitate ale Comunității;
- stabilirea criteriilor, precum și cunatumul cotizațiilor, periodicitatea și modul de plată a acestora;
- aprobarea Regulamentului de funcționare al Comunității, inclusiv criteriile de admitere a membrilor titulari ai Comunității, la propunerea Consiliului director;
- aprobarea acordării titlului de membru de onoare, la propunerea Consiliului director;
- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a situațiilor financiare anuale ale Comunității, pe baza propunerilor Consiliului director și raportului Comisiei de cenzori;
- aprobarea, după caz, a modului și cuantumului remunerării pentru membrii Consiliului director și pentru cei ai Comisiei de cenzori ai Comunității;
- confirmarea afilierii Comunității la alte organisme naționale, regionale sau internaționale;
- aprobarea constituirii de filiale, aprobarea limitelor de competență și a altorreglementări de organizare și funcționare, precum și alocarea patrimoniului inițial, ale acestora, alegerea și revocarea membrilor Consiliului director al filialei;
- confirmarea hotărârii Consiliului director priivnd desfășurarea de activități în organisme de lucru și / sau în reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică;
- aprobarea dizolvării și lichidării Comunității, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare; exercită orice alte atribuții necesare realizării scopurilor Comunității, în acord cu prevederile prezentului Statut și ale legilor în vigoare.
Art. 20
Hotărârile se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Adunarea generală a Comunității; în cazurile prevăzute la art. 19 lit. a) și o) hotărârile se iau cu votul „pentru” a două treimi din numărul delegaților prezenți.
Art. 21
(1) Pe lângă Adunarea generală a Comunității, în situația în care aceasta hotărește astfel, poate fi constituit un Comitet de Încredere, organism consultativ având în principal urmare a componenței membrilor săi rolul de a constitui la asigurarea, în percepția publică și, în general, în lume, a încrederii în Comunitate și aimaginii publice pozitive a acesteia în scopul creșterii prestigiului ei. În componența Comitetului de Încredere vor putea face parte membri de onoare ai Comunității, cât și alte personalități ale vieții publice, științifice, culturale de înalt prestigiu național sau internațional, precum și reprezentanți marcanți ai altor organizații de apărare și promovare a intereselor aromânilor. La manifestările acestuia pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai unor organisme sau organizații regionale și internaționale sau ale altor țări, alte personalități ale vieții publice străine.
(2) Calitatea de membru al Consiliului director, precum și cea de cenzor este incompatibilă cu calitatea de membru al Comitetului de Încredere.
(3) Alte reglementări privind componența numerică și nominală, rolul și structura, precum și regulile de funcționare ale acestuia se stabilesc de Comitetul de Încredere și se confirmă de Adunarea generală.
Art. 22
Membrii Comunității pot desfășura activități în organisme de lucru și / sau consiliere ale Comunității, dar nu ca persoane juridice. Organismele de lucru la nivel local sunt denumite în prezentul statut puncte de lucru, iar cele cu locația în străinătate sunt denumite reprezentanțe.
Art. 23
Prin Regulamentul de funcționare al Comunității se pot stabili modul de constituire și funcționare, obiectivele și sarcinile organismelor de lucru și / sau consiliere, precizate la art. 22, precum și procedurile de lucru cu filialele, cât și alte reglementări necesare aplicării prevederilor statutare și funcționării corespunzătoarea a Comunității.
Art. 24
(1) Consiliul director, denumit în continuare Consiliul, asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale a Comunității și funcționează în baza prevederilor prezentului Statut și a propriului regulament intern de funcționare.
(2) Consiliul este compus din 21-35 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea generală a Comunității, dintre care fac parte, de drept, președinții consiliilor directoare ale filialelor teritoriale. Înlocuitorii de drept ai președinților consiliilor directoare ale filialelor teritoriale, în calitate de vicepreședinți, sunt membri supleanți ai consiliului, calitate în care pot participa la ședințele Consiliului, cu drept de vot, în situația imposibilității prezentării titularului sau vacantării funcției respective.
(3) Delegații cu domiciliul sau reședința în localitatea / județul unde va avea sau își are sediul filiala respectivă ori în localități / județe menționate în Actul constitutiv al filialei și care participă la Adunarea generală a Comunității, propun acestei adunări pe membrii Consiliului director al filialei în vederea desemnării acestora.
(4) Președintele și vicepreședinții consiliului director al unei filiale se aleg de către membrii Consiliului director al filialei respective, din rândul lor.
(5) Consiliul împuternicește, din rândul membrilor săi, persoanele ce vor exercita funcția de președinte, 6 vicepreședinți, secretar general, al Consiliului, care, împreună cu membrii de drept ai acestui Consiliu, vor rezolva problemele activității curente ale Comunității, întruniți îăntr-un Birou executiv al Consiliului. Totodată, Consiliul mai poate împuternici cu funcții executive și alte persoane, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt străine de asociație, pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 25, lit. b) și o).
(6) Hotărârea Adunării generale privind alegerea unui membru al Consiliului este valabilă dacă există acceptul scris al persoanei în cauză pentru respectiva calitate.
(7) Consiliul este statutar întrunit în prezența a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.
(8) Consiliul se întrunește în ședință, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
(9) Convocarea Consiliului se face în scris, de regulă, cu cel puțin 5 zile înainte, de către președintele Consiliului sau, în caz de imposibilitate, de către viceprședintele desemnat de acesta, ca înlocuitor de drept al său. Convocarea conține informații despre data, ora și locul întrunirii, precum și ordinea de zi. Dacă după convocare nu s-a mîntrunit numărul de statutar de membri ai Consiliului, atunci în termen de cel mult 48 de ore, se face o nouă convocare prinorice mijloace. La a doua convocare, Consiliul lucrează cu numărul de membri întruniți, dar nu mai puțin de 3, din care cel puțin unul va trebui să fie președintele sau înlocuitorul de drept al acestuia.
Art. 25
Consiliul, în exercitarea competenței sale, are următoarele atribuții principale:
- prezintă, spre aprobare, Adunării generale a Comunității raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor Comunității;
- încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității;
- aprobă organigrama, politica de personal, schemele de organizare, salarizare, premii și indemnizații ale personalului Comunității;
- împuternicește Președintele, vicepreședinții și secretarul general, ai Consiliului, și, după caz, alte persoane, să exercite atribuțiile de la lit. b), c) și h);
- numește și eliberează din funcție, după caz, directorul executiv, căruia îi stabilește nivelu de remunerare și atribuțiile;
- confirmă solicitările de a deveni membru al Comunității sau susținător al acesteia și, respectiv, propune acordarea titlului de membru de onoare;
- propune înființarea Comitetului de Încredere, numit în continuare Comitet;
- propune spre aprobare sau, după caz, aprobă proiecte / programe / investiții și informează Adunarea generală asupra situației programelor / proiectelor / investițiilor din cadrul Comunității;
- aprobă propriul regulament de funcționare;
- îndrumă și verifică activitatea filialelor;
- aprobă desfășurarea de activități în organisme de lucru sau reprezentanțe în străinătate, fără personalitate juridică, urmărind realizarea scopurilor Comunității, hotărâre ce se supune confirmării Adunării generale;
- aprobă afilierea Comunității la alte organisme și organizații, regionale sau internaționale, și supune hotărârea respectivă, spore confirmare, la prima Adunare generală;
- aprobă rapoartele prezentate de Președintele Consiliului sau înlocuitorul de drept al acestuia, precum și, după caz, pe cele ale directorului executiv numit;
- poate aproba schimbarea sediului Comunității / filialelor;
- realizează și alte atribuții, necesare îndeplinirii obiectivelor Comunității, în conformitate cu scopurile acesteia.
Art. 26
(1) Consiliul hotărăște numai în cadrul întrunirii sale în ședință statutar constituită, precum și în cadrul prevăzut de alin. (3).
(2) În cadrul întrunirii în ședință, Consiliul hotărăște cu voturile majorității participanților care formează cvorumul statutar al ședinței, iar în caz de egalitate de voturi decide votul Președintelui Consiliului sau, în lipsă, al înlocuitorului de drept al acestuia.
(3) Consiliul hotărăște și fără a fi întrunit în ședință, cu condiția ca Președintele Consiliului să solicite – în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii – tuturor persoanelor care au calitatea de membru al Consiliului, exprimarea votului și să precizeze data până la care acest vot trebuie să-i fie comunicat în scris sau prin alt mijloc care asigură dovada transmiterii. Hotărârea astfel luată este valabilă dacă întrunește majoritatea voturilor membrilor Consiliului și acestea sunt exprimate în termenul stabilit. În caz de egalitate de voturi, votul Președintelui Consiliului este decisiv.
(4) Consiliul poate hotărî categoriile de probleme care fac obiect al sistemului de adoptare a hotărârilor prevăzut de alin. (3), proceduri detaliate corespunzătoare și alte aspecte necesare bunei funcționări a acestui sistem.
(5) În situația de imposibilitate a exercitării atribuțiilor de către Președinte sau de vacantare a acestei funcții, unul dintre vicepreședinții desemnat de Președinte, de regulă, cu ocazia alegerilor, în calitate de înlocuitor de drept, va prelua atribuțiile președintelui, temporar, până la încetarea situațiilor de mai sus, dar nu mai mult de 4 luni.
Art. 27
Consiliul poate decide să invite la lucrările sale, reprezentanții unor organisme su organizații, din țară sau din străinătate. Aceștia nu vor avea drept de vot.
Art. 28
(1) Calitatea de membru al Consiliului se poate pierde în situațiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b) și c) din prezentul Statut, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În caz de pierdere a calității de membru al Consiliului, din orice motiv, se va aplica procedura de alegere statutară.
V. Comisia de cenzori
Art. 29
(1) Controlul financiar intern al Comunității și al filialelor este asigurat de către Comisia de cenzori, ca organ de control al acestora; Comisia de cenzori se compune din 3-7 persoane fizice, din care majoritatea este formată din membrii Comunității, iar cel puțin una trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii. Membrii Comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie cetățeni români, să aibă studii superioare economice, să nu fie rudă până la gradul Iv, inclusiv, cu vreunul din membrii Consiliului director al Comunității sau al filialelor.
(2) Membrii Comisiei de cenzori aleg dintre ei un președinte al acestei comisii.
(3) În realizarea competențelor sale, Comisia de cenzori:
- verifică semestrial și inopinant modul încare este administrat patrimoniul Comunității și cel al filialelor;
- întocmește rapoarte și le prezintă Adunării generale;
- poate participa la ședințele Consiliului, fără drept de vot;
- îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Adunarea generală.
(4) Membrii Comisiei de cenzori pot primi pentru activitățile efectuate, o indemnizație care se va stabili în funcție de resursele financiare și legislația în vigoare, de către Adunarea generală.
VI. Venituri și patrimoniu
Art. 30
(1) Veniturile Comunității provin din:
- cotizații ale membrilor;
- dobânzi și dividend rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;
- dividendele societăților comerciale înființate de Comunitate;
- resurse dobândite de la bugetul de stat și / sau bugetele locale;
- donații, sponsorizări, legate;
- contribuții ale filialelor la patrimonial Comunității, conform Actelor constitutive ale acestora;
- alte contribuții;
- venituri realizate din activități economice directe, inclusive servicii de conducere de programe / proiecte și administrarea de fonduri pentru micro-credite și alte asemenea;
- alte venituri prevăzute de lege.
(2)Toate veniturile vor fi utilizate în conformitate cu scopurile Comunității.
Art. 31
(1) La data constituirii Comunității, patrimonial initial al Comunității constă din suma, în lei, depusă de fondatori în acest sens.
(2) Patrimoniul initial se completează cu donații, subvenții, sponsorizări, contribuții, legate și altele asemenea, cu venituri provenite în condițiile legii conform art. 30, precum și cu orice alte categorii de resurse patrimoniale prevăzute de lege, incluzând, fără a se limita la acestea, bunuri mobile, immobile, în numerar, titluri de valoare, drepturi de autor și alte asemenea forme prevăzute de lege.
(3) Operațiunile financiare ale Comunității se fac cu cel puțin două semnături: cea a președintelui Consiliului director saua vicepreședintelui înlocuitor de drept al acestuia, pentru prima semnătură, și respectiv, cea a secretarului general al Consiliului, sau, după caz, a directorului executive, pentru a doua semnătură.
VII. Dizolvarea și lichidarea Comunității
Art. 32
(1) Comunitatea se dizolvă în condițiile legii.
(2) În cazul dizolvării Comunității lichidarea patrimoniului său se face în condițiile legii.
(3) În cazul dizolvării Comunității, bunurile și sumele rămase în urma lichidării se transmit în modalitatea și către persoanele juridice române de drept privat, cu scop nepatrimonial identic sau asemănător, stabilite de către Adunarea generală în conformitate cu prevederile prezentului Statut și potrivit procedurii prevăzute la art. 33.
Art. 33
(1) Lichidatorii, numiți în condițiile legii, vor proceda, în lipsa desemnării nominale prevăzute la art. 32 alin. (3), la stabilirea concretă a persoanelor juridice, aplicând în ordine, următoarele criteria principale de selecție:
- persoane juridice, înființate sau la care s-a afiliat Comunitatea prin hotărâri ale Adunării generale. În cadrul acestui criteriu, vor fi selectate doar cele care îndeplinesc, în ordine, unul din următoarele criterii:
- sunt asociații, fundații sau federațiicare au ca principal obiectiv susținerea de programe / proiecte urmărind promovarea intereselor comunității de aromâni din România;
- sunt asociații, fundații sau federații care au ca scop principal educarea și promovarea în cadrul comunității de aromâni din Româniade atitudini și comportamente pozitive față de problematica aromânilor;
- sunt asociații, fundații sau federații ale aromânilor din România, persoane juridice cu care Comunitatea, în baza unor convenții sau acorduri și alte asemenea, la data dizolvării a desfășurat activități în comun;
- alte persoane juridice fără scop patrimonial.
(2) Ordinea criteriilor se va aplica astfel încât numai dacă nu există nici o persoană juridică care să corespundă la primul criteriu să se treacă la următorul criteriu și așa mai departe.
Art. 34
(1) După stabilirea, potrivit art. 32, sau, după caz, art. 33, a persoanelor juridice respective, lichidatorii le vor transmite acestora, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a bilanțului, conform legii, atât lista cu datele de identificare a persoanelor juridice în cauză, cât și lista completă a bunurilor și valorilor ce se oferă spre preluare, cu precizarea termenului de transmitere a opțiunilor.
(2) Dacă până la împlinirea termenului de transmitere, lichidatorii au primit de la mai multe personae juridice în drept opțiuni fără divergențe sau suprapuneri, atunci aceștia vor proceda la împărțirea bunurilor și valorilor în loturi valorice egale sau, compatibil evaluabile, în funcție de preferințele precizate în scris.
(3) Dacă preferințele sunt divergente sau se suprapun, lichidatorii, în termen de 15 zile de la data limită de transmitere a opțiunilor, vor convoca în scris și vor conduce o ședință cu persoanele juridice cărora li s-a trimis solicitarea de opțiune, în vederea negocierii și punerii de accord între acestea a divergențelor.
(4) În caz că în urma ședinței de negociere și punctaj nu s-a ajuns sub nici o formă la o soluție acceptabilă tuturor celor în cauză, atunci lichidatorii vor decide component loturilor, ținând seama de preferințele asupra cărora s-a ajuns la un accord, trecându-se la transmiterea bunurilor respective către cei în drept, pe bază de proces-verbal de predare-primire.
(5) Pentru bunurile sau valorile rămase în dezacord sau în situația în care lichidatorii nu au primit nici o acceptare de preluare a bunurilor, atunci aceștia vor proceda la selectarea de alte personae juridice după criteriul următor din ordinea prevăzută la art. 33, aplicându-se în mod similar procedura din prezentul articol, până la trasnmiterea tuturor bunurilor.
Art. 35
Bunurile rămase după lichidarea Comunității vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice numai în situația dizolvării acesteia printr-o hotărâre judecătorească, pentru motivele expres prevăzute de lege care atrag această preluare.
VIII. Dispoziții finale
Art. 36
Comunitatea are ștampilă, sigiliu, însemne și imn, proprii.
Art. 37
Modificare sau completarea Statutului Comunității se face în formă scrisă și cu îndeplinirea condițiilor de fond și formă.
Art. 38
Prevederile prezentului Statut, adoptat de către Adunarea generală a Comunității, din data de 4 aprilie 2004, intră în vigoare pe data înscrierii, conform legii, a modificărilor aduse Statutului inițial adoptat de către Adunarea generală de constituire a Comunității, din data de 19 septembrie 1990, și se completează cu celelalte dispoziții legale în materie.>
Di’andanji ti vidzui – De când te-am văzut
Di'andanji ti vidzui
Cu a tau mushuteatsã
Io ma nu'nj durnii
Ni somnul nu'nji mi'acatsã
Di'andanji ti vidzui
Cu a tau mushuteatsã
Io ma nu'nj durnii
Ni somnul nu'nji mi'acatsã
(De când te-am văzut
Cu a ta frumusețe
Eu n-am mai dormit
Nici somnul nu mă prinde
De când te-am văzut
Cu a ta frumusețe
Eu n-am mai dormit
Nici somnul nu mă prinde)
Refren-Refren
Tsi mshatã earai
Featã cu ocljiu laiu
Cãndu arãdeai
Cãndu ti hãrseai
Tsi mshatã earai
Featã cu ocljiu laiu
Cãndu arãdeai
Cãndu ti hãrseai
(Ce frumoasă erai
Fato cu părul negru
Când râdeai
Când te bucurai
Ce frumoasă erai
Fato cu părul negru
Când râdeai
Când te bucurai)
Inu vruta mea
Voi ta s'hii nveasta mea
Doii s'nã bãnãmu
Bana tsi u'avemu
Inu vruta mea
Voi ta s'hii nveasta mea
Doii s'nã bãnãmu
Bana tsi u'avemu
(Vino iubita mea
Vreau ca să fii nevasta mea
Împreună să trăim
Viața ce-o avem
Vino iubita mea
Vreau ca să fii nevasta mea
Împreună să trăim
Viața ce-o avem)
Refren-Refren
Stelian Maliu, Amintas - Di’andanji ti vidzui, (Muzica si versuri:Gigi Rusa), ”giony” / Versuri, 19 iulie 2011, http://giony.ro/versuri-p/amintas---di---andanji-ti-vidzui/2817 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Inu feata tini – Vino fato tu
Cum ashi ini luna seara sus pi tser
Ashi tini feata inji tu islu a meu
Tut