1.) Cum s-ta spun – Cum să-ți spun
Vream s`pot ta`s ts`aspun
Tsi duchiescu io…
Câ tini nu pots` s`vedz
Tsi s`ascundi tu inima mea
Sh`tu oclii a mei…
(Vream să pot ca să-ți spun
Ce simt eu…
Că tu nu poți să vezi
Ce se ascunde în inima mea
Și în ochii mei…)
Tini eshtsâ naima bunlu sots` a meu
Ma mini nu voi sots`
Voi s`mi iai di mânâ
Shi sâ`nhi dzâts`:
“Io ti voi!”
(Tu ești cel mai bun prieten al meu
Dar eu nu te vreau prieten
Vreau să mă iei de mână
Și să-mi zici:
”Eu te iubesc!”)
Nu nhi spuni tora
Câ iara altâ vrei…
Pânâ cându va`s ashteptu s`vedz
Câ escu aua…
(Nu-mi spune acum
Că iar alta iubești
Până când voi aștepta să vezi
Că sunt aici…)
Ma io ti voi,
Sh`nu ari ta`s ts`ascundu
Sh`nu ari s`mi arshunedz di vrearea mea.
Unâ dzuuâ sh`tini va sâ shtii
Câ io ti`acâchisescu naima bun di tuti…
(Dar eu te iubesc
Și nu-ți voi ascunde
Și nu mă voi sfii de iubirea mea.
Într-o zi și tu vei ști
Că eu te văd cel mai bun din toate…)
Bis – Bis
(Cât te iubeeeeeeeeesc….)
Cafi dzuuâ noi doii nâ vdzim la café
Voi s`tsâ spun ma tari
Tini arâdz la mini, ashteptu s`vedz
Câ io ti voi…
(În fiecare zi noi doi ne vedeam la cafea
Vreau să-ți spun, dar mult
Tu râzi cu mine, aștept să vezi
Că eu te iubesc…)
SURSA
D!N4MO girl, Maria Galangi - Cum s-tsa spun, ”giony”, Versuri, 12 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/maria-galangi---cum-s-tsa-spun/1143 (Audio)
2.) Amarea mutrescu – Privesc marea
Singurã escu io ninga amarai
Nica unã noapti s'andreadzi
Ti mini iara somnu nu'ari
Singura ma plimb pe malul marii
Inca o noapte se pregateste sa vina
Dar pentru mine somnul nu exista
Io mi jilescu, cã multu doari
Lacrima cadi ndreptu tu'amari
Anghili analtu s'ascundu di tini
Ma intristez si sufar mult
Lacrima-mi cade in valurile marii
Iar ingerii din cer de tine se ascund
Ascultatsã voi steali di pi tseru
Adratsã'nj'u calea anyilicioasã
Pãn la el
Ascultati voi stele de pe cer
Luminati-mi calea
Pana la el
Amarea mutrescu
Shi pãlãcãrsescu
Nica nãoara s'ti'aducã
Io, io ta s'ti vedu
Privind marea
O rog sa te aduca inapoi
Doar o singura data
Sa te mai vad
Bis
Bis
Aesti varãoarã s'li adutsã aminti
Iu escu sh'cumu veara u trecu
Di'esta amarea nu u voi canãoarã
Toate acestea sa ti le amintesti
Unde ma aflu si cum traiesc
Niciodata marea nu vreau s-o mai privesc
Soarli caldu nu mi'angãldzashti
Amarea ici nu mi hãrseashti
Haraua mea cu tini kiru
Soarele fierbinte nu ma incalzeste
Marea deloc nu ma alinta
Fericirea mea odata cu tine, s-a dus
SURSA
Maria, Maria Galangi - Amarea mutrescu / Privind marea, ”giony”, Versuri,
19 septembrie 2009 , http://giony.ro/versuri-p/maria-galangi---amarea-mutrescu---privind-marea/613 (Audio)
Poem satiric ngrăpsit di Prof. Nicu Arău,1960.
Cara s-vrei s-arădăpseshtsă
Măcărli Armăneshtsă,
Cu bălgurlu sh-cămbăcuchea
Va ta s-ahurhestsă.
(Dacă vrei să pregătești
Mâncăruri Aromânești
Cu bălgurlu și plăcintă de mălai
Trebuie să începi.)
Pânea sh-cashlu di-ună etă
I-arăndză armănească,
Zăgărdiciliu sh-ghiza shcretă
Canu nu-a li-agărshască.
(Pâinea și brânza dintotdeauna
Este mâncarea aromânească,
Zer cu lapte și brânza de vaci
Nimeni să le uite.)
Cu bălgurlu sh-tărhănălu
Shi vără cuvă di apă,
Serli s-satură fumealja
Shi, di-aradă sh-ascapă.
(Cu bălgurlu și trahana
Și o găleată de apă,
Serile se satură familia
Și masa și-o asigură.)
Iarna tută ma sh-u trec
Cu carni tsărgăsită
Shi mashi tu vără sărbătoari
Mljerli adară pită.
(Iarna toată dacă o trec
Cu carne friptă
Și doar la vreo sărbătoare
Nevestele fac plăcintă.)
Primverli cănd esu shteili
Nu li-alasă mljerli,
Tomnurli ni că s-aspuni
Piperchili, s-buni!
(Primăvările când răsar șteviile
Nu le lasă nevestele,
Toamnele nici că se spune
Ardeii că-s buni!)
Refren
O, o, ta s-nu mori di foami,
Află-ts, o, lăi gione
Nveastă măyirgionaji!...
(O, o, ca să nu mori de foame,
Găsește-ți, o, măi june
Nevastă bucătăreasă!...)
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcărili armânestsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 240.
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
31)Oauă umpluti cu burets - Ouă umplute cu ciuperci
10 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 1 lămâie (limonji) de 100 grame se spală și se extrage (s-ascoati) sucul. 100 grame de salată verde (veardi) se curăță (s-cură) și se spală frunză (frăndză) cu frunză în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api) reci (arăts). 150 grame de ciuperci (burets) din (dit) conservă se scurg (s-astricoară) și se trec prin jet de apă rece. 2/3 din ele se taie (s-talji) mărunt (minutu) și cealaltă (alantă) parte lamele (filii njits).
Ouăle se fierb (s-herbu) tari (ma ghini / cama multu). Se răcesc (S-arătescu), se curăță de coajă și se taie jumătăți (pi giumitati). Gălbenușurile se trec prin sită, se freacă (s-freacă) cu 100 grame smântână, sucul de lămâie, 3 grame piper (chiper) măcinat și 20 grame sare (sari) până se obține (s-adară) o compoziție omogenă (omoghenă). Se adaugă (S-adavgă) în compoziție ciupercile tăiate mărunt și sotate în 30 grame de unt (umtu) și se amestecă (s-minteashti). Ouăle se umplu cu un poș cu șpriț.
Se servesc (s-andreg) pe platou sau (ică) în farfurie (cinii) pe suport de salată verde cu decor (opsi) de lamele de ciuperci.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 65 grame / 2 jumătăți are o valoare nutritivă de 142 kcalorii.
32)Oauă umpluti cu cashu – Ouă umplute cu pastă de brânză
10 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). Ouăle se fierb (s-herbu) tari (ma ghini / cama multu). Se răcesc (S-arătescu), se curăță de coajă și se taie jumătăți (pi giumitati). 30 grame de mărar se curăță, se spală și se taie mărunt. 100 grame de salată verde (veardi) se curăță (s-cură) și se spală frunză (frăndză) cu frunză în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api) reci (arăts). 100 grame de roșii se curăță, se spală și se taie felii.
Gălbenușurile se trec prin răzătoare (rădzătoari) și se amestecă (s-ameastică) cu liptauer / pasta de brânză (vezi rețeta) și mărar. Se umplu (S-umplu) albușurile cu această compoziție cu un poș (hunii njică cu păndză) cu șpriț.
Se servesc (s-andreg) pe platou sau (ică) în farfurie (cinii) cu decor (opsi) de
salată verde și felii de roșii.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 75 grame / 2 jumătăți are o valoare nutritivă de 204 kcalorii.
33)Oauă umpluti cu hicat shi umtu – Ouă umplute cu pateu de ficat și unt
10 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec (s-trec) prin (prit) jet de apă rece (aratsi). Ouăle se fierb (s-herbu) tari (ma ghini / cama multu). Se răcesc (S-arătescu), se curăță de coajă și se taie jumătăți (pi giumitati). Gălbenușurile se trec prin răzătoare (rădzătoari). 30 grame de mărar se curăță, se spală și se taie mărunt. 100 grame de salată verde (veardi) se curăță (s-cură) și se spală frunză (frăndză) cu frunză în (tu) mai (ma) multe (multi) ape (api) reci (arăts).
Gălbenușurile se amestecă (s-ameastică) cu 350 grame de pateu de ficat, 100 grame de unt și mărarul. Se introduc într-un poș cu șpriț și se umplu jumătățile de ouă.
Se servesc (s-andreg) pe platou cu decor (opsi) de 40 grame de gogoșari tăiați în oțet, pe suport de salată verde.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 75 grame / 2 jumătăți are o valoare nutritivă de 226 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armânestsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 27-28.
Hai armãnj, nã veaghi , nã poartã crutsi
Hai armãnj, voi armãnj dit Armãnie
Dit laia Makidonie
Voi armãnj dit Armãnie
S’dit laia Makidonie
(Hai aromâni, ne veghează, ne poartă crucea
Hai aromâni, voi aromâni din România
Din nefericita Macedonie
Voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie)
Hai armãnj, taifa cu tinii creashti
Hai armãnj, nai ma mari aveari easti
Hai armãnj, voi armãnj ditu Armãnie
Ditu laia Makidonie
Voi armãnj dit Armãnie
S’dit laia Makidonie
(Hai aromâni, familia cu cinste se mărește
Hai aromâni, cea mai mare avere este
Hai aromâni, voi aromâni din România
Din nefericita Macedonie
Voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie)
Hai armãnj, estã lumii s'alãxeashti
Hai armãnj, s'alumtã nu's dãnãseashti
Hai armãnj, voi armãnj ditu Armãnie
S’dit laia Makidonie
Voi armãnj dit Armãnie
S’dit laia Makidonie
(Hai aromâni, această lume se schimbă
Hai aromâni, se luptă fără încetare
Hai aromâni, voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie
Voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie)
Bis - Bis
Hai armãnj, papãnji dipunu ditu muntsã
Hai armãnj, nã veaghi , nã poartã crutsi
Hai armãnj, voi armãnj ditu Armãnie
S’dit laia Makidonie
Voi armãnj ditu Armãnie
S’dit laia Makidonie
(Hai aromâni, străbunii coaboară din munți
Hai aromâni, ne veghează, ne poartă crucea
Hai aromâni, voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie
Voi aromâni din România
Și din nefericita Macedonie)
SURSA
Gore Dany, Dinca Custara - Hai Armãnj, ”giony”, Versuri, 25 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/dinca-custara---hai-arm--nj-/1424
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
67)Sărmadz cu arizu tu frăndză di verdzu (ti păreasini) - Sarmale cu orez în foi de varză
4,5 kg căpățână de varză (verdzu) acră se curăță (s-cură), se îndepărtează cotoarele (s-ascot vinili groasi), se aleg (s-alegu) foile (frăndzili) de varză pentru (ti) sarmale (sărmadz), iar restul (alantu) de varză se taie (s-talji) fin (minutu). 350 grame orez (arizu) se alege (s-aleadzi) de (di) impurități (cuprii), se spală (s-aspeală) și se scurge (s-astricoară). 200 grame morcovi se curăță, se spală și se rad (s-aradu). 50 grame stafide (stafidz) se curăță de codițe (codz) și se spală. 50 grame verdeață (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută).
200 grame ceapă (tseapă) se înnăbușă (s-tsărgăseashti) în (tu) 125 ml ulei (untulemnu) cu orezul și morcovii. Se reduce, se răcește (s-arătseashti) și se adaugă (s-adavgă) stafidele, verdeața și 20 grame sare (sari). Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) și se porționează (s-amparti). Pe fiecare (cafi) frunză (frăndză) se așează (s-bagă) compoziția, se rulează (s-adară sulu), iar capetele (capitli) se introduc (s-ancljidu) în interior (cătă nuntru). Într-o cratiță (Tu un tingire) în care s-a pus (s-băgă) un strat subțire de varză tocată (niheamă verdzu dinjicat), se așează (s-arădăpsescu) sarmalele (sărmadzlji) una lângă alta (unu ningă alantu) în așa fel (di ahtari turlii) ca în mijloc (tu mesi) vasul să rămână (s-armănă) gol, pentru a se umple (ta s-umplă) cu varza tocată care a rămas (tsi armasi). În alte 125 ml ulei se înnăbușă încă 200 grame ceapă și se adaugă 2 grame boia de ardei dulce (chiperlu dultsi di piperchi), 100 grame pastă tomate (balionu) și 2 grame piper (chiper) boabe. Sosul obținut (tsi s-adră) se adaugă la sarmale, completându-se cu apă. Se fierbe (S-hearbi) la foc moderat (di mesi).
Se mănâncă (S-măcă) calde sau reci cu pâine (păni) sau (ică) mămăligă (bărgădanu), la farfurie (cinii) sau platou.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 200 grame sarmale și 150 grame varză are o valoare nutritivă de 486 kcalorii.
98)Sărmadz tu frăndză di verdzu - Sarmale în foi de varză
400 grame de carne de vită și 500 grame de carne de porc se spală (s-aspeală), se zvântă (s-astricoară) și se taie (s-talji) bucăți (cumăts). 100 grame de orez (ariz) se alege (s-aleadzi), se spală, se scurge și se opărește (s-upăreashti).125 grame de ceapă (tseapă) se curăță (s-cură), se spală, se taie mărunt (minută), iar alte 125 grame se taie felii (filii). 4 kg de varză (verdzu) albă dulce se curăță, se spală, se opărește în apă cu 50 ml de oțet (puscă) și sare (sari). Se scot (S-ascot) frunzele (frăndzili), se curăță de cotoare (vini), iar miezul (njedzul) și restul (alanti) de frunze se taie fin (minută). 1 kg de roșii (pătrăgeani) se curăță, se spală, se opăresc și se taie sferturi. 300 grame de costiță afumată se spală cu apă caldă.
Ceapa tăiată felii se înăbușă (s-tsărgăseashti) în ulei (untulemnu) cu adaos (adăvgari) de apă și se răcește (s-arătseatshti). Carnea se trece (s-treatsi) prin (prit) mașina (machina) de (di) tocat (tocari) împreună (deadun) cu ceapa. Se adaugă orezul, 2 grame piper (chiper) măcinat (mătsinat) și 30 grame de sare. Se amestecă (s-minteashti) și compoziția se împarte (s-amaparti) în 3-4 bucăți la o porție. Pe foile de varză se așează (s-bagă) carnea, se rulează (s-anvărteashti), iar capetele (capitli) ruloului se introduc în interior (căt nuntru). Într-un vas (tingire) se așează un strat (arăndu) de varză, pe marginea vasului (di-anvărliga) sarmalele (sărmadzlji), iar la mijloc (tu mesi) costița și varza. Din restul de la 150 ml ulei, 100 grame de pastă de tomate, ceapă și apă se formează un sos care se adaugă peste sarmale, împreună cu piper boabe și 5 grame de cimbru (ciubrică). Se fierbe 2 ore, după care se adaugă roșiile deasupra (pisupră). Costița se dezosează și se taie felii.
Se servește (S-andreadzi) la platou sau în (tu) farfurie (cinii) cu costiță și varză. Se mănâncă (S-măcă) și cu mămăligă (bărgădanu).
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 220 grame de sarmale, 100 grame de varză și 25 grame de costiță are o valoare nutritivă de 571 kcalorii.
99)Sărmadz tu frăndză di ayinji shi smăntănă – Sarmale în foi de viță cu smântână
500 grame de carne de vită și 400 grame de carne de porc se spală (s-aspeală), se zvântă (s-astricoară) și se taie (talji) bucăți (cumăts). 250 grame de ceapă (tseapa) se curăță (s-cură), se spală, se taie felii (filii) și se înăbușă (s-tsărgăseashti) în (tu) ulei (untulemnu). 100 grame de mărar (virdeatsă) se curăță, se spală și se taie mărunt (minută). 200 grame de țelină se curăță, se spală și se taie felii. 100 grame de orez (ariz) se alege (s-aleadzi), se spală, se scurge și se opărește (s-upăreashti). 600 grame de foi (frăndzi) de viță (ayinji) conservată se rup (si-arupu) codițele (codzli), se opăresc și se țin (s-tsănu) în apă rece (aratsi). 50 grame de sare de lămâie se dizolvă în apă.
Carnea împreună (deadunu) cu ceapa se trec (s-trec) prin (prit) mașina de tocat (machina di tocari / mătsinari). La compoziția obținută se adaugă (s-adavgă) orezul, 2 grame de piper și jumătate din mărar. Se amestecă (S-minteashti) și se împarte (s-amparti) compoziția în 4-5 bucăți la o (ună) porție. Se fac (S-andregu) sărmăluțele (sărmadzlji) în foi de viță. Pe fundul unui vas se așează foi de viță, țelina și se aranjează sarmalele. Se acoperă (S-anvălescu) cu foi de viță. Se fac 500 grame de sos bechamel din 100 grame făină (fărină), 500 ml lapte (lapti) proaspăt și 50 grame unt (umtu) care se amestecă, se fierb (s-hierb) și se strecoară. Sosul și 50 grame de suc de lămâie (dzamă) se adaugă în vasul cu sarmale. Se fierbe 50 de minute și se pune mărarul ce (tsi) a rămas (armasi).
Se prezintă (Sa-ndreadzi) la platou sau (ică) în (tu) farfurie (cinii) și se mănâncă (s-măcă) cu 200 grame de smântână.
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 160 grame de sarmale cu 100 grame de sos are o valoare nutritivă de 433 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshti ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 51, 73-75.
Paplu a meu, paplu a meu
Tsi musheatŭ azbura
Cumŭ-shi era, tsi-shi adra
Eta tsi purta
(Bunicul meu, bunicul meu
Ce frumos vorbea
Cum era, ce făcea
Viața ce-o ducea)
Trei dzâli azbura
Ma spunea
Trei noptsâ nu durñia
Ponlu sh-lu spunea
(Trei zile vorbea
Și spunea
Trei nopți nu dormea
Necazul își spunea)
Dimândarea pârintească
Ta s-nu s-agârshească
Limba, limba s-azburască
Limba armânească
(Testamentul părintesc
Ca să nu se uite
Limba, limba să o vorbească
Limba aromână)
Bis – Bis
Paplu a meu, paplu a meu
Tsi laiŭ ponŭ sh-avea
Cumŭ azbura, cumŭ spunea
Shi oclji lăcărma
(Bunicul meu, bunicul meu
Ce nefericit necaz își avea
Cum vorbea, cum spunea
Și ochii-i lăcrimau)
Trei dzâli azbura
Ma spunea
Trei noptsâ nu durñia
Ponlu sh-lu spunea
Dimândarea pârintească
Ta s-nu s-agârshească
Limba, limba s-azburască
Limba armânească
Bis - Bis
SURSA
Maria, Costa Mina - Paplu a meu, ”giony”, Versuri, 16 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/costa-mina---paplu-a-meu/2551 (Audio
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
)
17)Pâce di porcu - Piftie de porc
1 kg cap de porc și 500 grame de picioare (cicioari) de porc se trec (s-trec) prin (prit) flacără (piră). Se curăță (s-cură) unghiile, se taie (s-talji) bucăți (cumăts) și se opăresc (s-upărescu). 500 grame de carne se spală (s-aspeală) și se taie bucăți. Capul, picioarele și carne se fierb (s-herbu) într-un vas (tu ună tingire) cu apă și 20 grame de sare (sari), până când cade carnea de (di) pe (pi) oase (oasi) și se curăță carnea bine (ghini). Carnea rezultată se strecoară (s-astricoară) și se așează (s-andreadzi) într-o tavă (tu tăvă), cu 100 grame de usturoi (ayi) presărat (pispilit) și cu zeama (dzama) strecurată deasupra (pisupră). Piftia(Pâcelu) obținută (adrat) se lasă (s-alasă) la rece (arătsimi) ca să se închege (ta s-ancljeagă).
Se mănâncă (S-măcă) în familie (taifa) cu furculița (bunela).
Cantitățile de ingrediente corespund uui număr de 10 porții. 1 porție de 100 grame are o valoare nutritivă de 501 kcalorii.
34)Pâce di puiu di găljină sau curcan – Piftie de pui sau de curcan
1250 grame de carne de pui (puljiu) sau curcan se curăță (s-cură), se trece (s-treatsi) prin (prit) flacără (piră) și se spală (s-aspeală). 100 grame de ceapă (tseapă), 100 grame de pătrunjel sau păstârnac și 100 grame de rădăcină (arădătsină) de țelină se curăță și se spală. 30 grame de usturoi (ayi) se curăță și se pisează (s-chiseadză). 1 ou se spală, se trece prin jet de apă rece (aratsi), se fierbe (s-hearbi) tare (ghini / multu) și se taie (s-talji) felii (filii) pentru (ti) decor (opsi). De la alte două ouă se separă albușurile de gălbenușuri. Gelatina se înmoaie (s-moalji) în (tu) apă rece. 50 grame de salată verde (veardi) se curăță și se spală fiecare (cafi) frunză (frăndză) separat (ahoryea).
Carnea se pune (s-bagă) la fiert (ti hirbeari) în apă cu 20 grame de sare (sari). După (Dupu) ce (tsi) se scoate (s-ascoati) spuma, se adaugă (s-adavgă) zarzavaturile (zărzăvaturli) și se continuă fierberea (hirberea). Carnea se scoate, se dezosează (s-cură di oasi) și se taie. Supa (Dzama) rezultată se strecoară (s-astricoară), se adaugă gelatina și albușurile și se fierb iar (iara) încă (nica) 10 minute. Se strecoară prin etamină umezită (muljată). Se adaugă esența de usturoi. În forme se pune un strat subțire de supă / zeamă și se lasă la rece (arătsimi) în frigider. Se decorează (S-adară opsea) cu felii de ouă, 40 grame de gogoșari tăiați în oțet și 100 grame de morcovi. Se adaugă carnea și supă ce a rămas (armasi). Se ține (S-tsăni) la rece și apoi (deapoea) se scoate (s-ascoati) din (dit) formă.
Se prezintă (s-andreadzi) pe platou sau pe farfurie (cinii) cu decor (opsi) de salată verde.
Gălbenușurile se vor folosi (va s-ufilisească) la alte mâncăruri (mâcări) în aceeași (idyea) zi (dzuuă).
Cantitățile de ingrediente corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 50 de grame are o valoare nutritivă de 188 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stravrositu”, Constanța, 2011, pp.17-18, 28-29.
Armâname cât î`nhi ti`anami – Neam aromân ce renume ai
Tutâ dzâua shed la ushâ
Shi`ashteptu un pui di lândârushi
Ca`s nhi`aducâ nâ scrisoari
Di la fratili ma mari.
(Toată ziua șed la ușă
Și aștept un pui de rândunică
Ca să-mi aducă o scrisoare
De la fratele mai mare)
Refren - Refren
Tu xeani cându iaram
Dipriunâ io`nhi dzâtseam
Armâname, armâname,
Cât î`nhi ti`anami !
(În străinătate când eram
Totdeauna îmi ziceam
Neam aromânesc
Ce renume ai!)
Nu`i ghini ca s`hii diparti
Fârâ sori, fâr di frati
Cum shideam mi minduiam
Acasâ s`agiuntseam..
(Nu e bine să fii departe
Fără soră, fără frate
Cum ședeam și mă gândeam
Acasă ca să ajung)
Refren - Refren
Câ ma ghini iasti acasâ
Ca shidem cu tuts` la masâ
S`nâ giucăm noi, s`nâ cântăm,
C`altâ banâ nu n`avem..
(Că mai bine este acasă
Că ședem cu toți la masă
Să jucăm, să cântăm
Că altă viață nu avem)
Refren - Refren
SURSA:
D!N4MO girl, Irina Loghin - Armâname cât î`nhi ti`anami versuri, ”giony”, Versuri, 3 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---irina-loghin---arm--name-c--t----nhi-ti-anami-/2642 (Audio)
La musheata armânâ – Tu frumoasă aromână
La musheata armânâ,
La shopatlu din vali
Totna` când nedz`
Î`nhi fatsi mirachi mari.
(Tu frumoasă aromână
La izvorul din vale
Mereu când mergi
Îmi faci placere mare)
Refren - Refren
Oh lele le oh,
Multu î`nhi ti`am tu vreari
Oh lele le oh,
Dă`nhi si`unâ bâsheari!
(Oh, lele, oh
Mult te mai iubesc
Oh, lele, oh
Dă-mi și o sărutare)
Ah armâna mea,
Trup di fidanâ
Cum sâ`nhi fac s`tsâ dzâc
Pi suflit nhi`am ranâ.
(Ah aromâna mea
Trup ca vlăstarul
Cum să fac să-ți zic
Pe suflet mi-am o rană)
Refren - Refren
Ah armâna mea,
Stăi s`tsâ dzâc shi`un zbor
Câ tora cu tini
Mini voi s`mi însor.
(Ah aromâna mea
Stai să-ți zic și o vorbă
Că acum cu tine
Eu vreau să mă însor)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
131)Peturi cu cashu shi smăntănă (dultseami) - Clătite cu brânză de vaci și smântănă
500 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 4 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec prin (prit) jet de apă rece (aratsi).
Făina se amestecă (s-ameastică) cu ouăle, 10 grame de sare (sari), puțin (niheamă) lapti și se subțiază (s-adară cama subtsări) cu restul de 800 ml de lapte ce (tsi) a rămas (armasi), adăugat (adăvgat) treptat (niheamă căti niheamă) până când (căndu) se obține (s-adară) compoziția pentru clătite. Se prepară 20 de foi (peturi) pentru clătite: într-o (tu ună) tigaie (tighani) ce s-a uns (s-aumsi) cu 150 ml ulei (untulemnu) și s-a încins (s-angăldză) bine (ghini) se toarnă (s-toarnă) cu polonicul (ciubana) compoziția, care (cari) se întinde (s-tindi) pe toată (tută) suprafața tigăii prin mișcare rotativă și se rumenește (s-coatsi) foaia pe (pi) ambele (doauli) părți (părtsă). 500 grame de brânză (cash) de vaci se amestecă cu alte 2 ouă, 10 grame de sare, 15 grame de răzătură de lămâie (limonji), 150 grame zahăr (zahari) farin și 10 grame zahăr vanilat. Cu această compoziție se umplu (s-umplu) foile de clătite, se rulează (s-anvărtescu) sau (ică) se împachetează în (tu) sferturi și se așează (s-bagă) într-o tavă (tăvă), care se introduce (s-andreadzi) în cuptor (cireapu) timp (chiro) de (di) 10 minute.
Clătitele se prezintă (s-andreg) pe platou. Se mănâncă (S-măcă) 1 porție de 2 clătite calde cu smântână deasupra (pisupră) ca desert (dultseami).
Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 210 grame are o valoare nutritivă de 667 kcalorii.
132)Peturi cu dulceață sau gem – Clătite cu dulceață
500 grame de făină (fărină) se cerne (s-antsearni). 4 ouă (oauă) se spală (s-aspeală) și se trec prin (prit) jet de apă rece (aratsi). 800 ml de lapte (lapti) se fierbe (s-hearbi) și se răcește (s-arătseshti). 50 grame de zahăr (zahări) farin se amestecă (s-ameastică) cu 10 grame de zahăr vanilat.
Făina se amestecă (s-ameastică) cu ouăle, 10 grame de sare (sari), puțin (niheamă) lapti și se subțiază (s-adară cama subtsări) cu restul de 800 ml de lapte ce (tsi) a rămas (armasi), adăugat (adăvgat) treptat (niheamă căti niheamă) până când (căndu) se obține (s-adară) compoziția pentru clătite. Se prepară 20 de foi (peturi) pentru clătite: într-o (tu ună) tigaie (tighani) ce s-a uns (s-aumsi) cu 150 ml ulei (untulemnu) și s-a încins (s-angăldză) bine (ghini) se toarnă (s-toarnă) cu polonicul (ciubana) compoziția, care (cari) se întinde (s-tindi) pe toată (tută) suprafața tigăii prin mișcare rotativă și se rumenește (s-coatsi) foaia pe (pi) ambele (doauli) părți (părtsă). Foile de clătite se pun (s-bagă) una peste alta (ună pisti alantă) în (tu) farfurie (cinii), se umplu (s-umplu) cu dulceață sau cu gem, se rulează (s-anvărtescu) sau (ică) se împachetează sferturi (tu patru părtsă) și se presară (s-pispilescu) cu zahăr farin vanilat.
Clătitele se prezintă (s-andreg) pe platou sau pe farfurie. Se mănâncă (S-măcă) 1 porție de 2 clătite calde ca desert (dulsteami).
Cantitățile de ingredient corespund unui număr de 10 porții. 1 porție de 210 grame are o valoare nutritivă de 498 kcalorii.
SURSA
Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 98-99.
More lea dado,
Vrutã lea dado
Rina Rina Rina nanana
Rina Rina Rina nanana
(O, tu mamă
Dragă tu mamă
Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)
Chiro lungu ni’ansurat
Vini dzâua numta’s fac
(Vreme lungă neînsurat
Veni ziua nuntă ca să fac)
Fata armânã il aştepta
El ca visul ei era..
Rina Rina Rina nanana
Rina Rina Rina nanana
More lea dado
Vruta lea dado
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
(O, tu mamă
Dragă tu mamă
Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)
Umpleţi cupele cu vin
Oaspeţii ca sa’i cinstim
Şapte sate aici se adunã
Sã nuntim o sãptãmânã
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
More lea dado,
Vruta lea dado
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
(O, tu mamă
Dragă tu mamă
Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)
Estã nveastã io ţ’aduşi
Soacrâ tini ca’s ti faţ
(Astă noră eu ți-am adus
Soacră tu ca să te faci)
Lacrimi mari de bucurie
Nuntã mare o sa fie
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
SURSA
Ioana , Loredana Groza & Gică Godi – Rina, ”giony”, Versuri, la 12 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/loredana-groza---gica-godi---rina/801 (Audio)
Avem 22 vizitatori online