Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Audio » M » Displaying items by tag: macedonia
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: macedonia

În 1908 marele istoric roman Nicolae Iorga publica la Văleni lucrarea Istoria românilor pentrtu poporul românesc, ajunsă în 1926 la ediția a VI a revăzută și adăugită.


În primul capitol, întitulat Pământul românesc, N. I. prezintă în subcapitolele 2, 3 și 6 teritoriile balcanice în care trăiesc aromânii.


„2. (…) Și înlăuntrul Serbiei* și în Bosnia se găsesc români, dar aceștia se țin și de altă ramură a neamului nostru, care se numește și ramura aromânească și întrebuințeză o limbă cu aceeași țesătură, dar pe care noi n-o  putem înțelege, dacă n-o învățăm anume.


3.Români de aceștia erau în timpul evului mediu** ca păstori de oi prin toate văile și pe platourile înalte ale munților Peninsulei Balcanice, mai ales în toată lungimea Pindului***: așezările lor de căpetenie se întîmpină, pe de o parte, în orașele ținutului care se numește Macedonia****, pe de altă parte în cătunele de ciobani din părțile de către Marea Adriatică, unde ei locuiesc laolaltă cu albanezii, împrumutînd fiecare neam celuilalt o parte din însușirile și apucăturile sale; elemente risipite se mai întâlnesc și în alte părți din regiunea muntoasă apuseană a Turciei. Dar și astăzi o parte mai strâns locuită și mai curate din punctual de vedere al populației a ținutului românesc se găsește în Tesalia*****, care, după războiul din 1877-8******, a fost căpătată fără vărsare de singe de greci. Românii sunt de almintrelea răspîndiți prin multe locuri care n-au a face cu pămîntul românesc în genere și pământul românesc balcanic în special.


(…) 6. Au mai fost români prin unele părți ale Pindului , care nu mai sunt acuma locuite de dînșii. Astfel românii aceia cărăuși care duceau marfa la marele port dalmatin Raguza*******, sau de la portul acesta către deosebitele părți ale teritoriului interior. Aceeași soartă au avut-o românii cari s-au luat la drum împreună cu albanezii, au ajuns în Peloponez sau Moreea********, pînă prin părțile cele mai de miazăzi ale acestei peninsule și, ca și albanezii aceia, și-au pierdut datinile și limba.

Românii din Balcani, cari-și aveau, se zice, cătunele risipite prin regiunile acestea de multe, au dispărut fără urmă, după ce, cu frații lor din Pind, au dat sprijin bulgarilor supt o dinastie, un neam de împărați de sîngele nostru, Asăneștii*********.

Românii pe cari bizantinii********** i-au strămutat, ca să scape de dînșii  sau ca să-i ajute în războaiele lor, prin părțile Asiei Mici***********, nu se mai pomenesc decît prin cronici.”



În capitolul LVII, întitulat Vecinii nostri și frații nostri neliberi până la 1911, N.I. prezintă în subcapitolul 6 și ultimul situația aromânilor din Macedonia otomană.


„În Macedonia, prin orașe, inteligența românească simțea potrivit cu idealul nostru. De cînd căzuse, în 1908, vechiul regim turcesc, și se deschisese o nouă eră constituțională, românii de acolo avură reprezintanții lor în Camera și Senatul otoman, ca scriitorul Nicolae Batzaria************, intrat și în Ministeriul************* Junilor Turci (1). În deplină înțelegere cu turcii, cari vizitau Regatul************** și căutau alianța lui, ei lucrau la o nouă organizare, potrivită cu nevoile lor locale.”

 


SURSA

Nicolae Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc, ediție îngrijită de Georgeta Penelea Filitti, editura Minerva, București, 1993, vol.I pp. 3-4, vol. II p.151.

 

NOTA EDITORULUI

(1)Junii turci au fost o grupare politică din Turcia care urmărea modernizarea Imperiului. În 1908 sultanul Abdul Hamid a fost răsturnat și s-a început introducerea unui vast program de reforme. Acțiunea lor a fost oprită după primul război mondial de generalul Kemal Ataturk, care a instaurat în Turcia o dictatură personală.

 

NOTE M. T.

*Subliniere în text.

**Evul Mediu – Perioadă istorică din istoria Europei care acoperă, în funcție de țară, secolele V-XVIII.

***Pind – Lanț muntos în sud-estul Albaniei și în nord-vestul Greciei.

****Macedonia – Unul din ultimele teritorii deținute de Imperiul Otoman în Peninsula Balcanică în momentul publicării lucrării.

*****Tesalia – Regiune în centrul Greciei.

******1877-1878 – Război declanșat de Rusia țaristă împotriva Imperiului Otoman pentru a ajuta pe răsculații din provinciile otomane balcanice, în urma căruia România, Serbia și Mantenegru au devenit independente, iar Bulgaria autonomă.

*******Raguza – Oraș-republică în 1358-1808. Azi Dubrovnik în Croația.

********Peloponez=Moreea – Peninsulă în sudul Greciei legată de Grecia centrală prin istmul Corint

*********Asăneștii (1185-1258) – Dinastie fondată de frații aromâni Petru și Asan, care au condus răscoala aromânilor (vlahilor) și bulgarilor împotriva Imperiului Bizantin și au întemeiat al doilea țarat bulgar, conform istoriografiei bulgare, sau țaratul româno-bulgar sau vlaho-bulgar, conform istoriografiei românești.

(cezar/latină=țar/slavă=împărat/română).

**********Imperiul Bizantin (395-1453) – Continuatorul Imperiului Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol/Bizanț, fondat prin împărțirea definitivă a Imperiului Roman, și transformat în stat de limbă greacă în secolele IV-VII.

***********Asia Mică – Peninsulă asiatică delimitată de Marea Neagră (nord), Marea Marmara (vest) și Marea Mediterană (sud). Teritoriu din estul Imperiului Bizantin , care s-a învecinat aici cu califatul arab și sultanatul turcilor selgiucizi.

************Nicolae Batzaria (1874 Crușevo*Imperiul Otoman / Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – 1952 București*România) – Absolvent și profesor la școlile în limba română finanțate de România în Imperiul Otoman. După cele două Războaie Balcanice din 1912-1913, când Imperiul Otoman pierde majoritatea teritoriilor balcanice în favoarea Albaniei, Bulgariei, Greciei și Serbiei, N. B. emigrează în România, unde își continua activitatea publicistică.

*************Ministru al Lucrărilor Publice

**************Regatul României

Condutseare turistică – Tourist guide

Sâmbătă, 11 August 2012 16:22

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a Comunității Aromâne din România voi prezenta un ghid turistic macedonean-englez-aromân, proiect susținut de ministerul culturii din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.


Titlul în aromână este Condutseare turistică, având ca subtitlu Calea spirituală di Struga, Vishni păn Beala di Supra.

Cele 8 pagini color ale ghidului prezintă obiective turistice monahale și bisericești medievale pe drumul marcat de orașul Struga și satele Vișni și Beala de Sus din zona sud-vestică a Macedoniei, la nord de lacul Ohrid și în apropierea graniței albaneze. Beala di Supra, adică Beala de Sus, este un sat aromân situat la altitudinea de 1400 m pe vechiul drum roman Via Egnatia și protejat de biserica cu hramul Sfintei Paraschiva.


Primul text în aromână este o urare de bun-venit adresată turiștilor, versiunea românească aparținându-mi.

Tinjisit vizitor,

Cafi un macar unoară, di napandica u vizită Struga diznău yine. Ashă irea di mult, ashă este shi aza. Struga este un di camacunoscut loc turistic tu Maciedonii, iu an di an in cama mare numer ospits di acasă shi nafoară. Struga cu aljei zona prezenteadză reon cai este mplin cu mushuteatse naturale, cu monumente culturale shi istoricie shi cu turisticie importantse shi raritate. Spiritu ali anoastă istoria shi tinjisirea cătă traditsia shi obiciae cu inspiratsie la cafi un di Strug este baza al anoastă disfatseare cătă cafi un cu bună intentsie shi andridzeare mushuteatsile, buneatsă shi hărisirea sli ampărtsăm cu alants. Di Struga s-fudze cu exlusivitate shi buna autseare aminte.

Cu disfaptă inimă u ashtiptăm Avoastă ghinivinish

Cu Tinjie

 „Stimat vizitator

Oricine, dacă măcar o dată a vizitat Struga, vine din nou. Așa era de mult, așa este și azi. Struga este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din Macedonia, unde an de an vin în număr și mai mare oaspeți din țară și din străinătate. Struga și zona sa prezintă un peisaj care este plin de frumuseți naturale, de monumente culturale și istorice de importanță și specific turistică. Spiritul istoriei noastre și cinstirea tradiției și obiceiurilor inspiră fiecare locuitor din Struga pentru deschiderea noastră către oricine cu bună intenție și pentru a împărți cu ceilalți frumusețile, binele și bucuria. Din Struga se pleacă cu frumoase amintiri.

Cu inima deschisă așteptăm a voastră bună venire

Cu stimă.”

 

Al doilea text în aromână este o urare de revenire adresată turiștilor, versiunea românească aparținându-mi.

Scriarea poate sa avdaga, ma cafi ahurhitură are shi bitisirea. Ma, tuta tsi easti scriată, easte fapta di vreare, cu mare hăraua tsi ease di suflit. Pistupsesc ca shi noi, ni alts niscănts poate su discriptă, shi su scria tuta atsea tsi u are Stryga, ashă ca ma buna este sa s-veadă shi s-aduchească. Ma zborlu scriat armăne ti totăna, shi easte expresie ti tsiva tsi egzistă shi tsi poate su spună mash gheneratsiile. Ti atsea, aistă la s-hiba ningă una cheatră anghilicioasă bagata tu mozaicu di arta Machidunească di praistoria pănă aza.

Vinits napoi!!!!

„Scrierea poate să aducă ceva în plus, dar fiecare început are și sfârșit. Dar tot ce este scris este făcut cu dragoste, cu mare bucurie care vine din suflet. Cred că și noi, nu numai alții, putem să descriem și să scriem totul despre Struga, așa că mai bine este să se vadă și să se înțeleagă. Dar cuvântul scris rămâne pentru totdeauna și este expresia a ceva ce există și poate să fie spus doar de fiecare generație. De aceea, asta va fi încă o piatră strălucitoare pusă în mozaicul de artă din Macedonia din preistorie până azi.

Veniți din nou!!!!”

 

În 1928 istoricul român Constantin C. Giurescu (1901 - 1977) a susținut la Universitatea Liberă conferințe având ca temă Dobrogea, în cadrul cărora s-a referit și la colonizarea aromânilor din statele balcanice (Albania, Bulgaria, Grecia și Iugoslavia) în Cadrilater (județele dobrogene Durostor și Caliacra), proces început în 1925.


< (…) Domnilor, am reluat Dobrogea; serbăm azi 50 de ani de regim românesc în această provincie. Se pune acum problema: care trebuie să fie atitudinea noastră față de România trandanubiană? Mi-aș îngădui să spun următorul lucru: trebuie ca pe viitor politica noastră dobrogeană să aibe două aspect bine hotărâte, unul în ce privește populația, altul în ce privește dezvoltarea economică. Sub raportul populației să avem o politică fermă, persistentă, de colonizare cu elemente românești și aromânești, a tuturor regiunilor cari permit aceasta. Astfel este Cadrilaterul unde putem coloniza foarte multe suflete de Aromâni, cari altfel se pierd în Macedonia. Este o iluzie să ne închipuim că vor mai rezista multă vreme de aci înainte Românii din Macedonia în condițiile noi de viață de acolo, mult mai grele ca cele de sub Turci. Vasăzică să urmărim o politică de colonizare cu elemente românești și aromânești în Dobrogea, pentru a-i asigura o viață cât se poate de românească. Căci numai atunci stăpânești într-adevăr un ținut când îl locuiești și îl muncești tu însuți. (…) >

 


SURSA

Constantin C. Giurescu, Din istoria nouă a Dobrogei / C. C. Giurescu, Dobrogea. Patru conferințe ale Universității Libere, București, Cartea Românească, 1928.

 

În almanahul pe anul 1979 al revistei ieșene ”Convorbiri literare”, cercetătorul Virginia Isac a publicat articolul Dedicații autografe pe cărți, în care a menționat și volume primite de folcloristul român Teodor Burada (1839 Iași*Moldova – 1923 Iași*România).


<(…) Cunoscând că se trage dintr-o veche familie de macedoneni, Frederic Dane îi trimite „în semn de înaltă prețuire” studiul său etnografic, în limba franceză, despre românii din Macedonia, Tesalia* și Albania, apărut în 1877.

Să-l fi determinat și acest studiu să pornească în faimoasele sale călătorii, pe unde locuiau românii, el și cu vioara lui, cîntîndu-le  doine și hore și ascultîndu-le cîntecele?

(…) În același an**, în Belgrad, la 15 decembrie, Lazăr a lu Dumi, în dedicația pe Evanghelia lui Matei (Vangheilu al Mattheu) tipărită în „dialectulu macedoromânu”, probabil cu ajutorul lui T. T. Burada, la București, în 1889, la tipografia Societății albaneze „Dituria”, își manifesta recunoștința: „Prea stimatului patriot (Domnului Theodoru Burada), spre semnu de respect și recunoscință. Autorulu”. Iar din Saraievo, la 20/10 1906, Isidor Ieșan îi trimitea „În semn de bună amintire, de respect și de adorațiune”,  comunicarea ținută în ședința Academiei Române din 19 noiembrie 1904 despre Românii din Bosnia și Herțegovina în trecut și present, pe care, cu „adăogiri și întregiri”, a tipărit-o la Arad în 1906.>

 

SURSA

Virginia Isac, Dedicații autografe pe cărți, Almanah ”Convorbiri literare”, Iași, 1979, p. 115.

 

 

NOTE M. T.

*Tesalia – Regiune din centrul Greciei, ce aparținea în acel moment Imperiului Otoman, ca și Albania și Macedonia.

**1890

În 1997 istoricul român Sorin Mitu (1965 - ) a publicat lucrarea Geneza identității naționale la românii ardeleni. În subcapitolul „Răspîndirea” românilor: nevoia de lărgire a sferei identității naționale, S. M. prezintă scrierile intelectualilor Samuil Micu (1745 Sibiu* Transilvania – 1806 Buda*Ungaria), Gheorghe Șincai (1754 Mureș*Transilvania - 1816) și Eftimie Murgu (1805 Caraș Severin*Transilvania – 1870 Budapesta*Ungaria), care enumeră teritoriile locuite de români în secolele XVIII-XIX, în care sunt îi includ și pe aromânii din Peninsula Balcanică. Parantezele rotunde îmi aparțin.


<Răspîndirea românilor, înșiruirea „țărilor” pe care ei le locuiesc, constituie întotdeauna unul dintre primele capitol în „manualele” destinate să construiască identitatea națională. Samuil Micu, de pildă, în Scurtă cunoștință a istoriei românilor, concepe capitolul întitulat „În ce pământuri locuiesc românii”, în care se spune:  „În Dachia cea veche, în care împăratul Traian așezat pe romani [=români], care se cuprinde cu Tisa, cu Prutul, cu Nistrul și cu Dunărea, mai mulți locuitori sînt români decît toate alte neamuri (…). Precum și peste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sînt români care locuiesc în Machedonia și se cheamă vlahi”.


Gheorghe Șincai vehiculează și el această imagine, subliniind ideea răspîndirii noastre chiar într-un sens polemic. Evident, străinii contestă pînă și geografia atunci cînd este vorba de români: „întinderea acestui neam daco-roman […] este mai cuprinzătoare decît ar fi după părerea unora”, scrie în Elementa linguae daco-romanae; ea însumează „întreaga Dacia veche”, delimitată de „Marea Neagră, fluviul […] Nistru, muntele Carpat, fluviile Tisa și […] Dunărea”. Teoria frontierelor naturale, argumentată încă în special pe baze entice și istorice (ele ar fi mărginit Dacia „descălecată de Traian), este deja formulate în toată cuprinderea sa. Perimetrul se lărgește apoi prin zone cum ar fi cele locuite de aromâni la sudul Dunării, pe urmă Podolia, Pocuția și Crimeea, nefiind uitate nici coloniile de negustori români din diferite orașe europene.


(…)

O trăsătură legată de motivul răspîndirii românilor este aceea a caracterului compact al locuirii acestora. Ei nu sînt numai majoritari, dar trăiesc într-un continuum territorial în zonele pe care le populează, aspect care va fi evocat îndeosebi ca argument al revendicărilor naționale.

La Eftimie Murgu, însușirea respective este relaționată cu motivul solidarității collective a românilor, ca și cel al purității etnice: „Românii au fost numeroși și, cu toate că că au fost expuși rînd pe rînd unor împrejurări triste, au rămas în trainică legătură națională; puțini din ei se găsesc răzlețiți, cea mai mare parte trăiesc  în strînsă vecinătate și nu le place să se despartă între ei; astfel este cazul în Banat, Transilvania, Valahia, Moldova, Macedonia”.>

 

SURSA

Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Humanitas, București, 1997, pp. 310-311, 315.

În jurnalul publicat pe blogul său, scriitorul român Liviu Ioan Stoiciu (1950 Piatra Neamț - ) face referiri la bunicul patern aromân:


<Vineri, 18 februarie 2011 (…)

Dinspre familia de origine a tatălui meu, lucrurile sunt mai complicate: tatăl tatălui meu Milea / Milia Stoiciu / Stoicev a fost un macedonean aromân (din vatra istorică a Macedoniei lui Alexandru cel Mare) prigonit de autorități după ce a participat la o mișcare de eliberare înăbușită în sânge la începutul secolulu 20, urmărit cu arma până la Dunăre, pe care a trecut-o sub burta unui măgar (el a murit la începutul sau la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, nu se știe, în Oltenia, detașat pe șantier; tatăl tatălui meu era meșter în „lucrări de artă”, în construcția de de poduri de căi ferate, copiii lui au fost toți ceferiști, de la șefi de gară la strungari în atelierele Grivița; eu nu l-am cunoscut)>

 

 

SURSA

Liviu Ioan Stoiciu, Cantonul 248, http://www.liviuioanstoiciu.ro/2011/02/m-am-nascut-cu-noaptea-in-cap-pe-19-februarie-intre-orele-4-si-6-intr-un-canton-cfr-de-ce-mi-mai-numar-anii/

Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a COMUNITĂȚII ARMÂNE DIN ROMÂNIA am intrat în posesia lui ”Krusevo navigator”, un ghid turistic în limbile macedoneană și engleză publicat de primăria orașului Krushevo / Crușova (SV Macedoniei) pentru evenimente locale din perioada iulie-august 2011.


Conform capitolului Basic Info (p. 6), populația orașului era estimată în 2002 la 5330 de locuitori, majoritatea macedoneni și aromâni (Vlachs / Bлacи).

 

În secțiunea What to visit este inclus Meckin Kamen (p. 10):

<Visit Meckin Kamen to see ”The rebel with a stone”, which is highly elevated above the flat ground to remind us Pitu Guli and his heroic band who died defending Krushevo and his freedom.>

(Vizitați Meckin Kamen pentru a vedea ”Rebelul cu o piatră”, ținută de acesta deasupra capului pentru a ne reaminti de Pitu Guli și eroicul său detașament, care a murit pentru a apăra Krushevo și libertatea orașului.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Galleries, museums and monuments este inclus Museum of NLW (p. 12):

<Opened in 1989 and it houses exhibits that recall the National Liberation War of 1941-1945 year. In the Museum through a number of photos is accopampanied revolutionary way of Krushevo detachment ”Pitu Guli” during the war and also numerous exponents (original objects and weapons to the partisans of this detachment).

Gumenje, +389(0)48/477-126

Tue-Sun 10.00-14.00>

(A fost deschis în 1989 și găzduiește expoziții care amintesc de Războiul Național de Eliberare din anii 1941-1945. Muzeul descrie campania detașamentului ”Pitu Guli” din Krushevo în timpul războiului printr-un număr mare de fotografii și, de asemenea, prin numeroase exponate (obiecte și arme originale ale partizanilor detașamentului.

Gumenje, +389(0)48/477-126

Marți-Duminică 10.00-14.00) (Traducere de M.T.)

 

În același capitol este inclus Monument of Pitu Guli (p. 13):

<Under the beech forest on the north side of Krusevo there is a small park where proudly upright stand the monuments of the legendary Rebel from Krusevo – Pitu Guli. With the look directed to the town, you think he is here and even now takes care of our little town. The park is a great place where you can spend the afternoons and enjoy in the view towards the city.>

(Lângă pădurea de fag situate la nord de Krushevo se află un mic parc where stă mândră în picioare monumentul legendarului Revoluționar din Krusevo – Pitu Guli. Cu privirea ațintită spre oraș, ați crede că el este prezent și chiar acum s-ar pregăti să apere micul nostru oraș. Parcul este un loc minunat unde vă puteți petrece după-amiezile și v-ați bucura de priveliștea orașului.) (Traducere de M.T.)

 

La secțiunea Restaurants găsim Restaurant Pitu Guli (p. 19)

<National

Gumenje

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

The restaurant Pitu Guli offers pleasant ambiance and is perfect for receptions, weddings and birthday parties.

Recommended: Krusevo sausage>

(Național

+389(0)72/779-001, +389(0)75/727-399

08.00-01.00

Restaurantul Pitu Guli oferă o ambianță plăcută și este perfect pentru reuniuni, nunți și petreceri aniversare.

Recomandat: Cîrnatul de Krushevo.) (Traducere de M. T.)

 

În capitolul Calendar of events (p. 31) al manifestării ”Krusevo ethno town 2011” (16-31 iulie) era inclus și următorul eveniment:

<20 july: 20.30 Choir music nights (Vlach night) – City Park>

(20 iulie: 20.30 Seri de muzică de cor (Seară aromână) – Parcul orașului) (Traducere de M. T.)

Revista românească „Balcanii și Europa” publica în 2004 un articol referitor la lansarea unei reviste aromânești în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.


<Asociația Aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, editează, în aromână și macedoneană, cu sprijinul „Swiss Agency for Developement and Cooperation” și „Foundation Open Society Institute Macedonia”, revista „Bilten Armanamea”, în 16 pagini, repartizate în mod egal pentru fiecare grai. Colectivul redacțional cuprinde pe Ghorghi Nikolov (coordonator), Atanas Atanasov, Iana Mihailova și Ghorghi Dimov. Adresa redacției: Str. Mladinska nr. 6, 2000 – Stip. Telefon: oo.389.32 / 395.388. Revista a fost tipărită la tipografia Boiagischi din Stip. Redau (în traducere proprie, fără prea mari pretenții deci, și fără prelucrarea ei ulterioară), articolul intitulat Către primul număr:


Stimați cititori, în mâinile dumneavoastră se află primul număr al „Buletinului Aromânilor”, care reprezintă, în același timp, prima publicație în limba aromână, atât din Stip cât și din zona de est a țării noastre. Editorul ei este Asociația aromânilor „Santa Dzurdzu”, din Stip, care, pentru acest proiect, este sprijinită de Institutul pentru o societate deschisă „Macedonia” și Agenția elvețiană pentru dezvoltare și cooperare.

Până în prezent, avem asigurate fonduri pentru trei numere ale buletinului. Sperăm, însă, că vom avea sprijin financiar și în viitor, pentru a edita încă multe, multe numere ale „Buletinului Aromânilor”. Dorințele noastre sunt ca Buletinul, cu timpul, să se transforme într-un ziar, magazin, cu mai multe pagini (Redau această parte a frazei și în cele două limbi, nefiind convins că i- am deslușit pe deplin înțelesul: „Nasite zelbi se so vreme da porasne vo vesnik, magazin, so poveke stranici; Anoasta vreari easti, cu chiro biltenu s-acrească tu fimirida, magazin, cu mamulti frandza„), care ar fi editat la nivel regional, dar și la nivel național. Poate că este greu, însă, nu renunțăm.

Edităm buletinul, în paralel, și în limba macedoneană, cu dorința ca ceea ce scriem să fie accesibil tuturor, și cu speranță că aceasta va contribui la asigurarea unor relații interetnice și mai stabile.

Nădăjduind că ne veți ierta eventualele greșeli ale începutului, vă invităm la o viitoare colaborare.

(...)

Firan Vasilescu, Skopje>

 

SURSA

Firan Vasilescu, Despre „Buletinul Aromânilor”. Prima publicație în limba aromână din Stip și din zona de est a Macedoniei, „Balcanii și Europa”, București, nr. 44-45 / iunie 2004, p. 30 

<Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Voi prezenta o scrisoare deschisă, adresată forurilor competente din România,privinds acordarea titlului de Doctor honoris causa domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor, cunoscuți și sub denumirea de români macedoneni.

Scrisoarea a fost adresată către: Ministerul de Externe, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Consiliului Rectorilor Universităților din România, Universitatea București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Universitatea Timișoara, Universitatea Craiova, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Andrei Șaguna” Constanța.

Prin prezenta scrisoare am onoarea a mă adresa dumneavoastră cu o propunere și  o solicitare totodată privind acordarea de către una din Universitățile din România domnului Lluis Maria de Puig (Spania), deputat în Parlamentul Europei, pentru meritele sale deosebite, științifice și culturale, cât și pentru sprijinirea cauzei aromânilor în cadrul Comisiei pentru cultură și educație a Consiliului Europei, cât și ca raportor în Consiliul Europei, în 17 decembrie 1996, și în Adunarea Parlamentară de la Strasbourg din 24 iunie 1997, unde drepturile etnice, lingvistice și culturale ale fraților aromâni (vlahi), români macedoneni din Balcani, au dobândit girul acestui înalt forum din care România face parte.

Domnul Lluis Maria de Puig este o personalitate recunoscută pe plan European și un prieten al României. S-a născut în 29 iunie 1945 la Bascara, în provincia catalană Gerona din sudul Spaniei. Este licentiate în filozofie și litere, precum și în istorie al Universității din Barcelona și doctor în științe umaniste al Universității Sorbonne din Paris. Profesor la colegiul universitar din Gerona, la Facultatea de studii umanistice, domnul Lluis Maria de Puig a publicat o seamă de studii ca: „Girona francesa 1812-1814”, „El catalanisme politic a Girona”, „Aproximacio a Josep Tarradelo”, „La Guerra del frances” și altele. Pentru activitatea sa universitară și științifică i s-au decernat premiile Julian de Clua în 1974, precum și Nicolau d`Oliver al Institutului de Studii Catalane, în 1980. În paralel, domnul Lluis Maria de Puig  desfășoară o activitate politică remarcabilă. Membru de frunte al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol, a fost deputat de Gerona între 1979-1989, fiind reales în 1989 și activând până în present în Congresul Deputaților din Spania.

Ca deputat, a fost ales membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei între 1982-1986 și după 1990 având o activitate asiduă în problematica minorităților și în Comisia pentru cultură și educație. O activitate pregnantă a depus domnul Lluis Maria de Puig  în apărarea cauzei aromânilor din țările balcanice,susținând în baza unei profunde și largi documentații drepturilor aromânilor (vlahilor) din Balcani și de pretutindeni de a-și prezerva limba, tradițiile și cultura.

Se știe că în anii din urmă aromânii, prin fundațiile lor culturale din Europa și Statele Unite ale Americii, au organizat o serie de congrese în cadrul cărora au cerut forurilor international să ia măsurile cuvenite privind respectarea Chartei Drepturilor Omului și reglementările ulterioare de către guvernele balcanice (și nu numai), în care trăiesc comunități de aromâni, cunoscuți și ca macedo-români. Cererile aromânilor formulate la cele trei congrese international care au avut loc în Germania (Mannheim – 1985; Freiburg – 1988 și 1993), la Congresele aromânilor americani de la Bridgeport (din 1986, 1987, 1989, 1991) și la congresele organizate în spatial balcanic, unde aromânii sunt autohtoni de 2000 de ani (Tirana – 1992 și Bitolia din Republica Macedonia – 1993), care conțineau în principal respectarea drepturilor cultural-lingvistice, s-au bucurat de atenția cuvenită în Consiliul Europei și apoi în plenul Adunării Parlamentare Europene de la Strasbourg.

O contribuție inestimabilă în sprijinirea drepturilor aromânilor a avut-o raportorul principal desemnat de Consiliul Europei, domnul Lluis Maria de Puig care, prin râvna și competența sa, afirmate pe parcursul anilor, a reușit ca drepturile aromânilor să fie stipulate limpede, încununate de înaltul forum European.

După cum este știut, în 24 iunie 1997, în ședința sa plenară de la Strasbourg, Parlamentul Europei a aprobat, cu două amendamente, acest raport, ce poartă amprenta eforturilor remarcabile ale domnului Lluis Maria de Puig. Discuțiile din cadrul Parlamentului European, inclusive discursurile competente și energice ale reprezentanților României (domnii Lăzărescu, Frunda și Șteolea), au susținut necesitatea ca guvernele țărilor balcanice să sprijine păstrarea limbii, culturii, tradițiilor aromânilor, ca parte integrantă a patrimoniului European.

În consecință, rugăm forurile competente să analizeze și să dispună invitarea în România a distinsului om politic și de cultură spaniol (catalan) Lluis Maria de Puig , într-o vizită care să aibă ca itinerar Parlamentul României, Ministerul de Externe ori Ministerul Educației, Universitatea București, eventual alte centre universitare, în cadrul uneia din instituțiile universitare urmând a i se acorda titlul de Doctor honoris causa. Desigur că aceste propuneri sunt facultative, decizia aparținând forurilor competente.>

 

SURSA

Monitorul Oficial al României, partea a II a, nr. 186, 04.11.1997, p. 37.

<Migrarea vlahilor la nord de Dunăre

 

A. Poziția lui Robert Roesler* (1871)

Invadarea și ocuparea Valahiei a fost liniștită și imperceptibilă, începutul ei, care trebuie să fi fost încă în perioada dominației cumane, neputând fi precizată. La fel de puțin menționată este și așezarea vlahilor** de sud pe pământul Greciei care a avut loc ca urmare a migrației albanezilor începând cu secolul al XII-lea. Multă vreme și mulți dintre ei au zăbovit doar o parte a anului pe văile și câmpiile țării care a fost numită apoi după numele lor Valahia***, considerând încă câmpiile din Haemus**** drept adevărata patrie, cămin părintesc, până să ajungă la așezări stabile în nord. Așa migrează și astăzi mocanii***** din Moldova nu numai în Dobrogea, dar până în Macedonia și Grecia […] Prin ipoteza migrării treptate spre nord a valahilor din Moesia****** se poate explica împrejurarea surprinzătoare că populația valahă se întâlnește la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroasă, până ce vor umple în mare măsură țara numită azi Valahia și apoi țările din jur, în timp ce în Moesia, locul de odinioară al primului lor stat, au dispărut până la nivelul unei enclave sporadice.

(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 118–119)

 

B. Răspunsul lui A.D. Xenopol******* (1884)

Pentru ca poporul român să revină în Dacia din Moesia, trebuia ca el să se fi aflat acolo la epoca la care se presupune că a părăsit-o, sau cel puțin la o epocă anterioară. Însă noi vom vedea că aceasta niciodată nu s-a întâmplat, că elementul roman întotdeauna a fost prea slab în Moesia […]. Dar chiar când acesta din urmă ar fi avut o oarecare vlagă, încă este vădit că Moesia a fost expusă unei năvăliri tot atât de sălbatice ca și aceea îndurată de Dacia. Mai ales orașele, fiind dărâmate de barbari, locuitorii lor fugiră pentru a găsi o scăpare în părțile mai retrase ale împărăției, pe când săracii trebuiră să-și adăpostească viața lor retrăgându-se în munții care mărgineau țara despre miazăzi, Haemul sau Balcanul. […] Ce nevoie ar fi împins pe valachi a trece Dunărea în cei dintîi ani ai ființării statului valacho-bulgar?******** […] Cum să ne putem închipui că valachii să fi părăsit țara lor tocmai în momentul când, întemeind un stat neatârnat,  ei puteau să se bucure de toate drepturile lor, și în ce scop?

(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană 

,București, 1998, p. 49)

 

C. Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul********* (1885–1886)

Admigrarea română din dreapta Dunării, care trebuie deci s-o admitem, nu alteră carac-terul de continuitate al elementului roman în Dacia Traiană********, așa că se păstră tradiția despre originea dacoromânilor din timpul dominației romane asupra acestei țări. Partea rămasă în Dacia, după pierderea provinciei, formă elementul fundamental, din care se născu poporul dacoromân. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunării contribui mai mult la întărirea numerică a acestuia, decât la întemeierea lui. Până în secolul VII, când începe admigrarea de care e vorba, s-au putut păstra în părțile muntoase ale Daciei încă destul element roman, pentru ca continuitatea să nu fie aici nicidecum întreruptă. Argumentul toponimic împreună cu tradiția istorică pun aceasta, cum am văzut, afară de îndoială.

(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice , ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Stiințifică, 1968, p. 257)>

 

 

SURSA

Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, ed. Corint, București, 2001, pp. 59-60.

 

 

NOTE M.T.

*Robert Roesler (1836 Olomouc/Cehia -1874 Graz/Austria) = Istoric de limbă germană care a dezvoltat teoria formării poporului roman în sudul Dunării formulată de elvețianul F. J. Sulzer (1781-1782), austriacul J. K. Eder (1791) și J. C. Engel (1794).

**vlah=Denumire dată de popoarele germanice migratoare vorbitorilor de limbă latină din Imperiul Roman, preluată de slavii care au pătruns în Peninsula Balcanică în sec. VII și de la aceștia de către Imperiul Bizantin (Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol) care a recucerit teritoriile balcanice în sec. X-XI.

***Valahia=Țara Românească (cca. 1300-1859)

****Haemus=Denumirea greacă antică a munților Balcani din Bulgaria.

*****mocan=Cioban din regiuni muntoase, în special din Transilvania.

******Moesia=Denumirea a 2 provincii romane (Superior și Inferior) mărginite de Dunăre, Marea Neagră și munții Balcani, al căror nume a fost preluat de la tribul tracic al moesilor. Au fost cucerite după 602 de slavi și după 681 de bulgarii turanici, care au trecut prin teritoriul României.

*******Alexandru Dimitrie Xenopol (1847 Iași – 1920)=Autorul primei sinteze de istorie a românilor, filosof al istoriei, academician.

********Statul valacho-bulgar=Stat întemeiat de frații aromâni Petru și Asan, conducători ai răscoalei antibizantine a aromânilor și bulgarilor din 1185, bulgarizat după stingerea dinastiei Asăneștilor în 1258 și cucerit de turcii otomani în 1396.

*********Dimitrie Onciul (1856-1923)=Profesor de istorie la Universitatea București, director al Arhivelor Statului și academician. Inițiatorul școlii critice în istoriografia românească și a combătut teoria formării Moldovei și Țării Românești prin „descălecatul” lui Dragoș și Negru.

**********Dacia Traiană=Provincia romană Dacia (106-271), ce acoperea teritoriile dacice din Transilvania, Banat și Oltenia, cucerite de împăratul Traian și părăsite de împăratul Aurelian sub presiunea puternică și constantă a popoarelor barbare de la frontierele imperiului. 


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 6 din 7

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required