Acest blog este destinat aromânilor si românilor interesati de istoria si cultura aromânilor din Romania, din ţările de origine din Balcani şi din diaspora.
De asemenea vor fi avuti în vedere meglenitii (meglenoromânii) si istrienii (istroromânii), celelalte două ramuri mai puţin numeroase ale romanităţii balcanice.
Atenţie! Articolele de pe blog le revizuiesc ori de câte ori găsesc şi alte informaţii referitoare la subiect! Autorul tehnic al blogului este vărul meu Stelian T. Nurciu. Sponsorul acestui site este varul meu Costel G. Teja
1.Arizu cu lapti – Orez cu lapte O cană de orez (ariz) și 2 felii de unt (umt) groase cam de un deget se fierb cu o cană de apă. Un litru de lapte (lapti), 2 pumni de stafide (stafidzi) și zahărul vanilat se încălzesc separat la foc mic. Laptele se adaugă peste orez după ce apa a scăzut și se...
Read more
În 2008 interpreta de muzică populară aromână Sirma Granzulea (22.09.1954 Sinoe / Constanța - ) a lansat albumul Cât ti voi. Albumul a fost produs pe casetă la casa de discuri Oltenia Star Music Production din Bumbești-Jiu / Gorj. Pe casetă au fost înregistrate 15 melodii, majoritatea fiind cunoscute. Titlurile aromâne și versiunile lor românești îmi aparțin. În paranteză sunt linkuri pentru...
Read moreÎn noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 regimul comunist de la București a deportat numeroși locuitori din localitățile situate în apropierea frontierei cu Iugoslavia. Regimul comunist de la Belgrad condus de mareșalul Tito intrase în conflict cu Stalin în 1948 și ca urmare toate statele satelit ale URSS rupseseră legăturile cu Iugoslavia. Pentru liderul comunist român Gheorghiu Dej bănățenii,...
Read moreAnsamblul de dansuri populare aromâne IHOLU a fost înființat la Constanța în 2004, în cadrul filialei județene a Comunității Aromâne din România. Coordonat de MIRELA GOGA , ansamblul este format în prezent din 10 tinere și 10 tineri: CRISTIANA BÎRCU, GEORGIANA FOTU, ANDRA GHIȚĂ, DANIELA GOGA , ELENA GOSPODIN, CONSTANTINA MIHAIL, ELENA MIHAIL, ANDREEA VANGHELE, ANDRA ZAMFIR și respectiv DUMI ARAVA,...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia volumului său de versuri Lecția de numărat Burgtemesul, care include și o versiune în aromână aparținând publicistului Vasile Todi – Anvițarea di numirari a Burgtemeslui. UNU mi-am orânduit camera așa cum am socotit că-i mai bine la fereastră am așezat trandafirul japonez în mijlocul încăperii pusei masa pentru banalul festin anual tăblia lustruită am împodobit-o cu...
Read morePrin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a Comunității Aromâne din România am intrat în posesia unei Agende 2005, din care am extras versiunile aromână și română ale textului Declarației de la Slobozia din 18 ianuarie 2004: Declaratsia - Declarație Azâ, 18 di yinar 2004, dzuă pisimă di Ayiu Tanasi, cu vrearea al Dumidză shi cu pidimolu a armânjlor tsi...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia articolului său Țara lui Tache Culina, în care se referă la serbarea zilei Sfintei Marii de către aromâni în anul 2010 la Moscopole, în Albania, și în anul 2011 la Livadia, în Grecia. 15 August 2010. De Sfânta Maria Mare, la Moscopole, străveche așezare armânească aflată nu...
Read moreNotă: Semnele de întrebare din paranteze îmi aparțin. Andrei Hristu, 57 ani, născut în Armiro / Grecia, decedat la Brateșu / județ Galați, la 28 septembrie 1954 Babu Andrei, 78, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 30 septembrie 1954 Babu Dumitru, 76, Conița / Albania, Dropia / Călărași, 20 februarie 1955 Babu Maria, 80, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 16 iulie 1952 Balamace Eugenia,...
Read moreADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU 15-li di Agustu 2010, Muscopoli DIMÂNDARI Noi, Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ, Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu,...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia unui număr din 2010 al revistei ’’Agora’’, din care am extras articolul său Sărbătoare mare la Moscopole: ’’Comunitatea internațională a Aromânilor a chemat la mijlocul lunii august 2010, în vechea capitală a machedonilor de la Moscopole, în Republica Albania, marea întâlnire a aromânilor de pretutindeni, întru slava...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Din capitolul Sânnicolau Mare am extras subcapitolul Castelul dispărutelor minuni: ‘’Cea mai vestită familie nobiliară din nord-vestul județului Timiș-Torontal în secolele XVIII-XIX a fost cea a grofilor (conților) Nacu, armâni (macedoneni) veniți din Grecia și stabiliți în Banat. Frații Nacu,...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara, am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Din capitolul Foeni am extras subcapitolul Domeniul Mocioneștilor: ''Ioan Mocioni de Foen a construit în anul 1812 la Foeni o reședință impresionantă pentru acele vremuri, o clădire cu frontonul susținut de șase coloanece închid terasa care se deschide spre parc....
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Din capitolul Comloșu Mare am extras subcapitolul Conacul Milevei: Conacul San Marco din Comloșu Mare a fost declarat monument istoric de către Ministerul Culturii. Conacul a aparținut unei familii vestite de aromâni stabiliți în Banat: Naco (maghiarizat Nako). Comloșu a...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu (1951 Timişoara -) am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al judeţului Timiş. Din capitolul Brestovăţ am extras articolul Sina, baronul aromân de Hodoş şi Chizdia: ’’Familia baronilor aromâni Sina a făcut o carieră deosebită în Europa Centrală a secolelor XVIII şi XIX. Originară din Moscopol (Albania), familia Sina părăseşte oraşul după...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu (1951 Timişoara - ) am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al judeţului Timiş. Din capitolul Dudeştii Noi am extras articolul NăscuţI în Grecia, colonizaţi în Cadrilater, chemaţi în Banat, dislocaţi în Bărăgan: ‘’În perioada anilor 1945-1956 au avut loc în România popular massive deplasări de populaţie, ca măsuri punitive concepute de...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu (1951 Timişoara - ) am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al judeţului Timiş. Din capitolul Săcălaz am extras articolul Averea lui Becali: ’’George Becali este una din personalităţile din România de azi care a îmbinat politica cu fotbalul pentru a câştiga imagine publică. Născut lângă Tulcea, în judeţul Brăila, în anul...
Read moreA. 1. Natalis (Natalis) 3’57’’ – Preluare Notis Sfakianakis. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE) 2. Trandafirlu (Trandafirul) 4’23’’ – Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE) 3. Aňil’i (Anii) 5’16’’ – Tradiţional. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE) 4. Tramburî Luna (Se cutremură Luna) 3’32’’ – SIRMA GUCI. Aranjament compoziţional OVIDIU LIPAN ŢĂNDĂRICĂ (YOU TUBE) 5. Ditu Xeani (Din străinătate)...
Read more1.Spuni mana mea (Spune mama mea) – muzică şi text IORGHI 2. Nî martsî mirindi oarî (Într-o marţi pe la chindie) 3. Spuni feată (Spune fată) – muzică şi text MIHAI STERE (YOU TUBE) 4. Di multu-ni ti-amu’ tu vreari (De mult te îndrăgesc) 5. Vidzui unî featî (Văzui o fată) (YOU TUBE) 6. La hîsaplu pi cupri’i (YOU TUBE) 7. Bîtea vimtulu la...
Read moreA. 1. Tana ali dadi (Tana mamei) 2. Maro, more muşeată ( Măi frumoaso) 3. Mintimena (Deşteapta) 4. Adunaţ-vă soia tută (Strângeţi-vă toate rudele) 5. Gioni armânu, gioni cu-anami (June aromân, june renumit) 6. Idilă (La şopatu) (Idilă (La izvor)) B. 1.Numtă arhundească (Nuntă boierească) 2.Ghin’ viniş, Lenă! (Bine ai venit, Leno!) 3. ‘Nă vândachi di lilici (Un mănunchi de flori) 4. Calea di asimi (Calea de argint) (YOU TUBE) 5. Câmbana...
Read moreA. 1. Nică-i vruta mea* (Mică-i draga mea) 2. A zină...* 3. Treaţi noaptea (Trece noaptea) 4. Vini Hroni (A venit Hroni) B. 1. Ma-a mi vrei* (Dacă mă vrei) 2. Tambara, tambara 3. M-aş să ştiu* (Doar să ştiu) 4. Dă-ni gura ta* (Dă-mi gura ta) Solist vocal: STELIAN ARĂU Armonică: COSTA DĂILEANU Clape: MIKY CEARĂ Chitară armonie: NICU JURCĂ Chitară bas: STELICĂ GROSU *Muzica şi versurile: ’’SAMARINA’’ Producător şi distribuitor: GEORGE NĂSTASE Notă: Versiunile româneşti...
Read morePrin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în poses...
Read moreÎn 2008 interpreta de muzică populară aromână Sirma Granzulea (22.09.1954 Sinoe / Constanța - ) a la…
1.Arizu cu lapti – Orez cu lapte O cană de orez (ariz) și 2 felii de unt (umt) groase cam de un d…
Daca v-ati pus vreodata intrebarea de unde provine istoria alternativa pe care neoarmanismul o propa…
În luna iunie a anului 2011 filiala județeană Tulcea a COMUNITĂȚII AROMÂNE DIN ROMÂNIA a publicat la…
Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia articol…
Prin amabilitatea domnului Dumitru Garofil de la filiala Constanța a Comunității Aromâne din România…
Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara, am intrat în posesia lucrăr…
În 2011 apărea la editura Fundației Academia Civică din București lucrarea Morți fără morminte în Bă…
În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 regimul comunist de la București a deportat numeroși locuitori d…
Ansamblul de dansuri populare aromâne IHOLU a fost înființat la Constanța în 2004, în cadrul filiale…
În 2011 economista aromână Mihaela Bajdechi (08.02.1972 București - ) și Ioana Corduneanu publicau l…
ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU 15-li di Agustu 2010, Muscopoli DIMÂNDARI Noi, Armânjiljii dit…
În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o ...
Read moreÎn 1985 poetul aromân Nicolae Caratana (12.02.1914 Horopani, Grecia - 19.10.1992 România) a publicat…
Andrei Saguna s-a nascut in 1808, la Miskolt, in Ungaria, intr-o familie de aromani. A studiat filo…
Mihai (Mihali) Prefti s-a născut în 1953 în Dobrogea. A emigrat în 1990 în Canada. A publicat în 1…
În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri cu poezie ş…
În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folcor aromân grămostean.În această a…
În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru a publicat o antologie de poezie populară aromână, în care a ataş…
1.Spuni mana mea (Spune mama mea) – muzică şi text IORGHI 2. Nî martsî mirindi oarî (Într-…
În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti volumul de poezii Cântări ş-suschirări armâneşţă …
În 1985 a fost publicat la editura Litera din Bucureşti volumul Trec anil’i şulinar.al poetului arom…
Satul fărşerot Pleasa a fost înfiinţat la 1780 de către fărşeroţii care părăsiseră satele Curt…
În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean, …
În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru publica o antologie de poezie populară aromână, în care includea …
În 1980 poetul aromân Ioan Cutova (1919-1992) publica volumul ''M. Eminescu, Luţiafirlu, pri grailu ...
Read moreÎn 1980 poetul aromân Ioan Cutova (1919-1992) publica volumu…
Discutam cu mătuşa mea Eugenia Pitu (născută Teja) despre cărţile având ca subiect aromânii pe car…
Sătucul montan Stropani a fost înfiinţat de familia de celnici fărşeroţi Pitu la hotarul cu satul …
Satul fărşerot Pleasa a fost înfiinţat la 1780 de către fărşeroţii care părăsiseră satele Curt…
Satul fărşerot Pleasa este aşezat în sudul Albaniei, în apropierea oraşului Korce (’’Corcea’’ sau ’’…
În satul fărşerot Pleasa din sudul Albaniei locuia la începutul secolului XX un personaj int…
Respectarea fermă a tradiţiilor laice sau religioase a fost un element care a ajutat la menţinerea n…
Principalele ocupaţii ale bărbaţilor fărşeroţi din sudul Albaniei otomane la începutul secolului XX …
Satul de fărşeroţi Pleasa era aşezat în sudul Albaniei, lângă oraşul Corceaua (albanezul Korce) şi &…
Una din cele două ocupaţii principale ale fărşeroţilor din Albania la începutul secolului XX era înc…
Transportul de mărfuri cu caravanele de cai şi mulări sau mule (catâri) era încă, alături de oierit,…
Aprovizionarea cu apă a familiei cădea în sarcina fetelor şi nevestelor, care luau apă de la Şipotul…